Tag: Giuseppe Conte

  • Raport OECD privind migraţia

    Raport OECD privind migraţia

    Un raport
    publicat, miercuri, la Paris, de Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare
    Economică arată că în 2018 numărul migranţilor a crescut la nivel mondial cu
    două procente comparativ cu anul precedent. Motivele migraţiei diferă, dar
    ţinta este aceeaşi – statele dezvoltate ale lumii, în care au ales să se
    instaleze 5,3 milioane de persoane care şi-au părăsit ţările de origine.


    Statele Unite au fost şi anul trecut prima destinaţie pentru migranţi, urmate
    de Germania, iar cei mai mulţi cetăţeni au plecat definitiv din China, România,
    India, Polonia, Vietnam, Mexic şi Siria. Cea mai mare parte a migranţilor este
    reprezentată de cei care au ales să se instaleze în altă ţară din motive legate
    de muncă sau pentru a se alătura familiei aflate deja în străinătate, în timp
    ce migraţia din motive umanitare şi politice a scăzut simţitor, cu peste 35%
    faţă de 2017 – doar un milion de cereri
    de azil au fost depuse în ţările OCDE, în principal de către afgani, sirieni,
    irakieni şi venezueleni.


    O altă categorie este constituită de cei care migrează
    temporar, de la câteva săptămâni până la câţiva ani, în interes de serviciu,
    aşa-numiţii muncitori detaşaţi, aceştia numărând aproape cinci
    milioane în 2017, la ultima actualizare. Angajaţii circulă cel mai mult între
    ţările europene, iar Polonia este pe primul loc ca destinaţie pentru muncitorii
    care migrează temporar pentru lucru. În această ţară sunt atraşi în special
    ucraineni, pentru care statul polonez a modificat special legislaţia, precum şi
    belaruşi.


    O altă categorie de migranţi temporari o reprezintă studenţii străini
    în ţările dezvoltate ale lumii, al căror număr a crescut anul trecut cu 7% până
    la 3,5 milioane, prima destinaţie fiind Statele Unite. Datele centralizate
    arată că din România au emigrat în 2018 aproape 500 de mii de persoane. Cei mai
    mulţi români au ajuns în Germania – 54%, în Marea Britanie 12% şi în Italia
    10%. Din punct de vedere al migraţiei către România cei mai mulţi au sosit din
    Republica Moldova, China şi Franţa.


    În aceeaşi zi în care OCDE dădea publicităţii
    raportul, subiectul migraţiei a fost abordat şi la Roma, unde, după un an de
    răceală care a culminat cu rechemarea, în februarie, a ambasadorului francez
    din Italia, preşedintele francez, Emmanuel Macron şi premierul italian,
    Giuseppe Conte s-au întâlnit şi au convenit că toate ţările UE trebuie să preia
    migranţii care ajung în Italia. Pentru aceasta, spune liderul francez, este
    nevoie de un mecanism european automat de primire, care să permită preluarea
    migranţilor înainte ca ei să ajungă în Malta şi în Italia.


  • CE renunţă la sancționarea Italiei din cauza deficitului bugetar

    CE renunţă la sancționarea Italiei din cauza deficitului bugetar

    De teama sanctiunilor europene, Guvernul Italiei a anunţat reducerea ţintei deficitului bugetar la 2,04% din PIB, de la nivelul de 2,4%.

    Comisia Europeană a anunţat că renunţă deocamdată la sancţionarea Italiei din cauza nivelului ridicat al deficitului bugetar dar şi din cauza datoriei suverane. In data de 5 iunie, Comisia a recomandat demararea unei proceduri de deficit excesiv pentru Italia, după ce a ajuns la concluzia că aceasta nu respectă regulile bugetare ale Uniunii Europene din cauza majorării datoriei sale publice. Coaliţia guvernamentală de la Roma anunţase o ţintă a deficitului bugetar de 2,4%, cu mult faţă de nivelul de 2,0% fixat de Bruxelles pentru zona euro. O astfel de procedură ar afecta încrederea investitorilor şi ar majora costurile de împrumut ale Italiei, au avertizeazat economiştii.

    Comisia Europeană, care supervizează planurile bugetare pentru cele 28 de state membre, a anunţat că datoria publică a Italiei a depăşit 132% din Produsul Intern Brut în 2018, cu mult peste limita de 60% din PIB prevăzută în normele UE. În acest an, datoria publică a Italiei este prognozată să ajungă la 135% din PIB.

    Premierul Italiei, Giuseppe Conte, a anunţat, între timp, că deficitul bugetar al Italiei va scădea la 2,04% din PIB anul acesta, ceea ce înseamnă că ţara respectă regulile financiare ale UE.

    Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat:

    Va fi nevoie să continuăm să supraveghem execuția bugerată din Italia foarte îndeaproape, în a doua jumătate a acestui an. De asemenea, va trebui să evaluăm, cu mare atenție, planul de buget al Italiei pentru 2020, care trebuie să ne parvină până pe 15 octombrie. O primă evaluare a acestui proiect de buget va fi una dintre ultimele sarcini a acestei Comisii și una deosebit de importantă și poate și sensibilă. Salut disponibilitatea prim-ministrului italian Giuseppe Conte de a continua dialogul constructiv cu noi, pentru a garanta că proiectul de buget va respecta secțiunea preventivă a pactului și poate fi sigur de faptul că ușa mea rămâne deschisă.

    Autorităţile de la Roma au declarat că vot trimite la Bruxelles cele mai recente date privind situaţia finanţelor publice ale Italiei, care arată economii de aproximativ şapte miliarde de euro comparativ cu ţinta din aprilie.


  • Premier Conte, il Vertice di Sibiu – un incontro proficuo

    Premier Conte, il Vertice di Sibiu – un incontro proficuo

    Un incontro proficuo: così ha definito il Presidente del Consiglio, Giuseppe Conte, il Summit informale dei capi di stato e do governo dell’UE, svoltosi il 9 maggio nella città romena di Sibiu. Un vertice nell’ambito del quale i leader comunitari hanno parlato e scambiato opinioni sulla futura agenda europea, ha spiegato il premier Conte al termine dei lavori, facendo riferimento anche agli obiettivi dell’Italia.




  • Premier Conte a Sibiu, bene Presidenza romena del Consiglio UE

    Premier Conte a Sibiu, bene Presidenza romena del Consiglio UE

    La Romania è un Paese amico e mi fa piacere dare una testimonianza di amicizia. Così il Presidente del Consiglio, Giuseppe Conte, rispondendo a Radio Romania Internazionale al Vertice informale dei capi di stato e di governo ospitato dalla città di Sibiu, ed esprimendo apprezzamenti alla Presidenza romena del Consiglio UE. Da parte sua, il Presidente del Parlamento europeo, Antonio Tajani, ha fatto riferimento al semestre romeno di presidenza.


  • Incontro Klaus Iohannis – Giuseppe Conte a Firenze

    Incontro Klaus Iohannis – Giuseppe Conte a Firenze

    A margine della sua partecipazione alla conferenza The State of the Union, organizzata dall’Istituto Universitario Europeo di Firenze, il capo dello stato romeno, Klaus Iohannis, si è intrattenuto oggi con il Presidente del Consiglio, Giuseppe Conte. La Presidenza romena ricorda in un comunicato che l’incontro ha dato spazio ad uno scambio di vedute sui dibattiti della conferenza, che precede le elezioni per l’Europarlamento, nonchè sui recenti sviluppi politici europei, quelli regionali compresi.

    Il presidente Klaus Iohannis ha ricordato che la conferenza sullo Stato dell’Unione ha preceduto il vertice informale dei capi di stato e di governo, che si terrà il 9 maggio nella città romena di Sibiu, nell’ambito del quale verranno delineate le priorità dell’UE per i prossimi cinque anni e individuate delle soluzioni pratiche ai problemi affrontati dall’Unione in questo momenti.

    La fonte precisa che il Presidente del Consiglio, Giuseppe Conte, ha valutato che il summit di Sibiu costituirà un riferimento importante nella storia dell’Unione europea. Sia Iohannis che Conte hanno sottolineato che, per gli stati membri, il vertice rappresenterà un’ottima opportunità di trasmettere un messaggio di unità, consenso e coesione.

    Nel corso dell’incontro, il capo dello stato romeno e il premier italiano hanno ribadito anche l’eccellenza delle relazioni bilaterali tra la Romania e l’Italia, evidenziando anche il consolidamento dei rapporti economici tra i due Paesi. L’interscambio commerciale ha raggiunto il massimo degli ultimi 10 anni e l’Italia si conferma uno dei partner economici strategici della Romania, precisa ancora il comunicato.

    Il presidente Klaus Iohannis è stato oggi ospite d’onore alla Conferenza The State of the Union, organizzata dall’Istituto Universitario Europeo di Firenze. La sua presenza all’evento dedicato alla Democrazia del XXI secolo in Europa, alla luce delle elezioni europee, rientra nell’ambito della Presidenza romena al Consiglio dell’UE.

  • Incontro Klaus Iohannis – Giuseppe Conte a Firenze

    Incontro Klaus Iohannis – Giuseppe Conte a Firenze

    A margine della sua partecipazione alla conferenza The State of the Union, organizzata dall’Istituto Universitario Europeo di Firenze, il capo dello stato romeno, Klaus Iohannis, ha incontrato oggi il Presidente del Consiglio, Giuseppe Conte. La Presidenza romena ricorda in un comunicato che l’incontro ha dato spazio ad uno scambio di vedute sui dibattiti della conferenza, che precede le elezioni per l’Europarlamento, nonchè sui recenti sviluppi politici europei, quelli regionali compresi.

    Il presidente Klaus Iohannis ha ricordato che la conferenza sullo Stato dell’Unione ha preceduto il vertice informale dei capi di stato e di governo, che si terrà il 9 maggio nella città romena di Sibiu, nell’ambito del quale verranno delineate le priorità dell’UE per i prossimi cinque anni e individuate delle soluzioni pratiche ai problemi affrontati dall’Unione in questo momenti.

    La fonte precisa che il Presidente del Consiglio, Giuseppe Conte, ha valutato che il summit di Sibiu costituirà un riferimento importante nella storia dell’Unione europea. Sia Iohannis che Conte hanno sottolineato che, per gli stati membri, il vertice rappresenterà un’ottima opportunità di trasmettere un messaggio di unità, consenso e coesione.

    Nel corso dell’incontro, il capo dello stato romeno e il premier italiano hanno ribadito anche l’eccellenza delle relazioni bilaterali tra la Romania e l’Italia, evidenziando anche il consolidamento dei rapporti economici tra i due Paesi. L’interscambio commerciale ha raggiunto il massimo degli ultimi 10 anni e l’Italia si conferma uno dei partner economici strategici della Romania, precisa ancora il comunicato.

    Il presidente Klaus Iohannis è stato oggi ospite d’onore alla Conferenza The State of the Union, organizzata dall’Istituto Universitario Europeo di Firenze. La sua presenza all’evento dedicato alla Democrazia del XXI secolo in Europa, alla luce delle elezioni europee, rientra nell’ambito della Presidenza romena al Consiglio dell’UE.

  • July 31, 2018

    July 31, 2018

    MOTORWAY – Traffic on the 3rd and 4th segments of A10 Motorway, connecting the towns of Sebeș and Turda, in central Romania, was opened on Monday night, 4 years after the works began. The 2 segments total 27 km. The entire motorway will be around 70 km long. The costs of the project amount to roughly 40 million euros, with 75% of the amount coming from the EU under the European Regional Development Fund, and 25% from the state budget.




    SWINE FEVER – Romanian pig farmers having lost animals because of the African swine fever outbreak have so far received compensations of nearly 28,000 euros, the relevant authorities have announced. The compensations are granted both for the animals slaughtered in view of containing the swine fever hotbeds, and for collateral damages. In order to prevent the disease from spreading, restrictions have been introduced in certain areas regarding the transport of pork products, and citizens have been informed of relevant prevention measures. Since the beginning of the year, 440 African swine fever hotbeds have been identified in Romania, both in large farms and individual households.




    WORKERS – Over the past few years Romanian companies in hospitality, catering, light industry, agriculture and constructions have hired workers from outside the EU. Most of them come from countries with living standards below those in Romania, like the Philippines, Nepal, Vietnam, India, Indonesia and Thailand. Romanian employers have resorted to this strategy for various reasons, including the migration of domestic workers to more developed countries in western Europe, a drop in birth rates, labour mobility requirements and the inability of the national education system to adjust to the needs of the local labour market.




    SHEEP FARMING – Romania, the 4th largest sheep and goat breeding country in the EU, last year imported mutton and lamb worth 3.5 million euros, from countries as far away as New Zealand. According to data made public by the National Statistics Institute, last year 11.5 million sheep and goats were bred in Romania, of which some 10 million sheep. Romania exported live stock worth over 180 million euros and sheep and goat meat amounting to more than 35 million euros. Sheep farming relies extensively on exports, because Romanians are not regular consumers of lamb and mutton.




    GREECE – The Greek authorities made public the latest toll of the wildfires that ravaged several towns and villages near the capital city Athens last week: 92 dead, 25 missing and 28 unidentified burnt bodies. According to Radio Romanias correspondent, 4 foreign citizens are among the victims. On Monday the PM of Greece, Alexis Tsipras, visited the villages of Mati and Rafina. An investigation is under way, looking into the causes of the tragedy.




    ASYLUM – 900 people applied for protection from the Romanian state in the first half of the year, 55% fewer than in the corresponding period of last year. According to the General Inspectorate for Immigration, the largest number of asylum seekers come from countries like Iraq, Syria and Iran, and the largest number of applications have been submitted to the centres in Bucharest and in Timişoara (in the west). Close to 950 other people have been included in an integration programme.




    MIGRATION – The US president Donald Trump praised the Italian PM Giuseppe Contes firm stance on migration, during a meeting with the Italian official at the White House on Monday. Trump added that many other countries in Europe and the world should do the same. Giuseppe Conte is heading a right-wing government whose Interior Minister has taken a tough position regarding immigrants. According to the Italian government, the people rescued from the Mediterranean should no longer be brought into Italian ports.


    (translated by: Ana-Maria Popescu)

  • Migraţia, pe agenda Consiliului European

    Migraţia, pe agenda Consiliului European

    Pe lângă securitate şi apărare, afaceri economice şi financiare, migraţia s-a numărat printre subiecte de pe agenda Consiliului European, reunit la sfârşitul săptămânii trecute la Bruxelles. Dacă ţinem cont însă că negocierile au durat nu mai puţin de 9 ore până când şefii de stat sau de guvern ai statelor membre au ajuns doar la un compromis, se poate spune că migraţia a fost principalul subiect de pe agenda reuniunii. Conform concluziilor reuniunii, Consiliul European este hotărât să continue și să consolideze această politică de prevenire a fluxurilor necontrolate de migranţi din 2015. Este însă o cale lungă, de la decizia Consiliului European şi până la aplicarea unor măsuri efective, conform preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk:



    “În ceea ce priveşte înţelegerea privind migraţia, este mult prea devreme să vorbim despre un succes. Am reuşit să ajungem la un acord la Consiliul European. Însă asta este de fapt cea mai uşoară parte, în comparaţie cu ceea ce ne aşteaptă pe teren, când vom începe punerea în aplicare a acordului. În ceea ce privește textul compromisului nostru, liderii au acceptat trei propuneri pe care le-am prezentat, și anume platformele de debarcare în afara Europei, un instrument bugetar specific în următorul cadru financiar multianual pentru combaterea migrației ilegale, precum și intensificarea sprijinului UE pentru paza de coastă libiană.”



    Aşa-numitele platforme regionale de debarcare ar urma să fie amenajate în afara Uniunii, în cadrul colaborării cu ţări terţe şi sunt destinate persoanelor salvate pe mare. Astfel de platforme ar trebui să permită o distincție rapidă și sigură între migranții economici și solicitanții de azil. Pentru o bună gestionare a migraţiei, liderii europeni au propus şi alte soluţii. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk:



    “O altă parte a compromisului este propunerea franco-italiană de instituire a unor centre controlate pe teritoriul Uniunii Europene, în țările care doresc să le construiască. Toate măsurile în contextul acestor centre, inclusiv transferul și relocarea, se vor lua pe bază voluntară.”



    “Franţa nu va deschide centre de primire pentru migranţii care debarcă în Europa, întrucât nu este prima ţară de sosire”, a declarat, după reuniune, preşedintele francez Emmanuel Macron, care a propus înfiinţarea unor astfel de centre. Tot preşedintele francez a propus ca migranţii din aceste centre, ale căror cereri de azil vor fi acceptate, să fie distribuiţi în statele membre, dar tot pe bază voluntară. În opinia Franţei, astfel de centre ar trebui deschise în ţările unde debarcă migranţii veniţi pe Mediterana, respectiv Italia, Spania şi Grecia.



    Pe de altă parte, premierul italian, Giuseppe Conte, a reproşat Franţei că a făcut această propunere fără a accepta să înfiinţeze vreunul, considerând că astfel de centre pot fi deschise în orice stat membru, nu doar în cele din prima linie a sosirii migranţilor. Acest dosar este delicat şi în Germania, care a primit peste un milion de migranţi. După ce luni Uniunea Creştin-Democrată, CDU, a cancelarului Angela Merkel a ajuns la un acord cu Uniunea Creştin-Socială, un reprezentant al Partidului Social-Democrat (SPD) a declarat miercuri că formaţiunea sa va ieşi din coaliţia de guvernare dacă CDU va merge mai departe cu planul de creare a unor zone de tranzit speciale la frontiera Germaniei cu Austria.