Membră a NATO din martie 2004, România alocă din acest an 2% din PIB pentru
Apărare, fapt ce îi permite derularea unor programe de înzestrare necesare
modernizării forţelor sale armate.
Prezent, miercuri, la o reuniune pe teme de
apărare, ministrul de resort, Mihai Fifor, a anunţat că Armata Română va
achiziţiona, până la sfârşitul acestui an, primul sistem de rachete Patriot.
Mihai Fifor: Aşteptăm
scrisoarea de acceptare din partea SUA pentru a putea să trecem la contractare,
să putem achiziţiona primul program. În discuţiile cu secretarul apărării
Mattis noi am solicitat eşalonarea plăţii sistemelor Patriot pentru că este, pe
de o parte, o dovadă de predictibilitate, pe de altă parte, este mult mai
convenabil pentru noi să putem să asigurăm pe următorii ani achiziţionarea
acestor sisteme. Tot până la finalul anului sperăm să putem să pornim
colaborarea între Uzina Mecanică Bucureşti şi General Dynamics şi, totodată,
până la finalul anului să achiziţionăm primele zece transportoare blindate Piranha.
Bucureştiul a început negocierile cu guvernul american şi pentru
cumpărarea a încă 36 de avioane F-16, a mai precizat ministrul Fifor, chiar în
ziua în care România a preluat ultimele trei avioane de luptă F16 din primul
lot de 12. Este vorba de aparate second hand, preluate din Portugalia.
Este
important ca nivelul politic să garanteze o minimă predictibilitate
responsabililor cu planificarea în domeniul securităţi, a subliniat şi
preşedintele Klaus Iohannis la evenimentul de la Bucureşti – Global SOF,
Symposion Europe. Şeful statului a subliniat că rezultatul procesului de
planificare de ordin strategic trebuie să meargă de la asigurarea unei
flexibilităţi sporite în domeniul achiziţiilor, până la dezvoltarea de
capabilităţi adaptate noilor provocări de tip convenţional, asimetric sau
hibrid. Incertitudinea şi impredictibilitatea sunt deja teme uzuale în
evaluarea actualului mediu de securitate, fie că este vorba despre situaţia
regională, fie de cea internaţională, a apreciat Klaus Iohannis. Acesta este şi
argumentul pentru care, spune şeful statului, începând cu strategia naţională
de apărare a ţării şi continuând cu noile legi privind planificarea apărării şi
organizarea Ministerului Apărării Naţionale, Bucureştiul a fixat cadrul politic
şi legal pentru dezvoltarea şi consolidarea unor astfel de capabilităţi. Este
vorba de constituirea a două noi comandamente – al Forţelor pentru Operaţii
Speciale, respectiv al Apărării Cibernetice.