Tag: GNL

  • Comisia Europeană şi planurile energetice pentru iarnă

    Comisia Europeană şi planurile energetice pentru iarnă

    Agresiunea Rusiei în Ucraina continuând și reducerile Moscovei în livrările de gaze către Europa începând să afecteze tot mai mult consumatorii și industriile europene, Comisia Europeană a conturat un plan care să ajute statele membre să treacă peste următoarele luni de iarnă.

    Astfel, sunt în curs de aplicare măsuri pentru a ajuta statele membre să atenueze impactul provocat de creșterea prețurilor la energie, pentru cetățeni,  pentru a ajuta industriile dependente de aprovizionarea cu energie și pentru a ajuta Ucraina.

    Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a atenţionat asupra faptului că deja 13 state membre nu mai beneficiază de energie rusească şi că încă nu putem configura riscul real, subliniind însă că suntem pregătiţi. Rezerva de gaz a UE este plină 88% şi ne-am şi diversificat rutele de furnizare.

    Kadri Simson: “Rusia a început să manipuleze piața noastră de gaze în urmă cu un an, când nu și-a mai umplut depozitele de gaz subteran deținut de reprezentanţii lor. Acum un an, fluxurile de gaz din Rusia reprezentau 40% din consumul nostru, iar acum au scăzut la 9% și am înlocuit cu succes acest lucru cu alternative. Deci, un rol important l-au jucat livrările de GNL (Gaz natural lichefiat).

    În primăvară, președinta noastră von der Leyen, împreună cu președintele SUA, au anunțat că vom primi, pe lângă volumele existente, un plus  de 15 BCM (Miliarde de metri cubi) de GNL(Gaz natural lichefiat) din Statele Unite. Și chiar acum am primit cantitatea aceasta, iar volumele încă curg. Dar și partenerii noștri de încredere cu care avem conexiuni la conducte, Norvegia, Algeria, Azerbaidjan și-au intensificat producția și am primit și de la ei volume semnificativ mai mari.”

    Şi cum la începutul acestui an, Comisia a declarat că Europa va reduce sau va căuta să reducă importurile de gaz rusesc cu două treimi până la sfârșitul anului, Kadri Simson, Comisarul european pentru energie, a explicat cât de mult progresăm în acest sens, sau dacă putem ajunge chiar la zero dependenţă:

    “Pentru această trecere la zero, trebuie să continuăm cu măsurile de economisire și eficiență energetică, precum și cu creșterea surselor de energie regenerabilă, altfel fiind  imposibil să înlocuim volumele de gaze naturale pe care le primim din Rusia cu producția de la furnizori alternativi.

    Ne vom descurca dacă vom găsi surse regenerabile de origine autohtonă pentru a înlocui consumul de gaze naturale și avem nevoie de economii, atât economii de gaze naturale, cât și  de respectarea angajamentului statelor membre, care au convenit un obiectiv de reducere a consumului de gaze cu 15% și trebuie să ne raportăm la consumul de energie electrică la orele de vârf.”

    Comisarul european pentru energie ne-a asigurat că deşi există riscul ca furnizarea gazelor din Rusia să fie oprită şi că nu există garanţii că Rusia îşi va respecta angajamentele, UE este pregătită să facă faţă iernii.

  • Comisia Europeană propune un instrument pentru limitarea creşterii excesive a preţului gazelor

    Comisia Europeană propune un instrument pentru limitarea creşterii excesive a preţului gazelor

    În urma invadării Ucrainei de către Rusia și a utilizării ca armă a aprovizionării cu energie, prețurile gazelor naturale au înregistrat vârfuri fără precedent în întreaga UE, atingând niveluri record în vara acestui an. Creșterea extremă a prețurilor pe parcursul a aproape două săptămâni din luna august a fost extrem de dăunătoare pentru economia europeană, cu efecte de contagiune asupra prețurilor energiei electrice și o creștere a inflației globale. În acest context, Comisia propune un mecanism de corecție a pieței pentru a proteja întreprinderile și gospodăriile din UE de episoadele de creștere excesivă a prețurilor gazelor.

    Instrumentul propus constă într-un plafon de siguranță al prețurilor. Mecanismul de transfer de titluri (TTF), care este cel mai des utilizat indicator de referință pentru prețul gazelor, joacă un rol esențial pe piața europeană. Mecanismul ar urma să fie declanșatautomat atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele două condiții: prețul de decontare pentru instrumentele financiare derivate (TTF) cu scadența cea mai apropiată (front-month) depășește 275 EUR/MWh timp de două săptămâni și atunci când prețurile (TTF) sunt cu 58 EUR mai mari decât referința de piață a gazelor naturale lichefiate (GNL) pe parcursul a cel puțin zece zile de tranzacționare consecutive în cursul celor două săptămâni. Acest plafon ar fi valabil timp de un an începând cu 1 ianuarie 2023.

    Kadri Simson, comisarul european pentru energie,a oferit
    mai multe amănunte:

    Rămânem expuși acestor creșteri periculoase
    ale prețurilor, care dăunează industriei europene și așează o povară grea
    asupra gospodăriilor europenilor. Până acum, ne-a lipsit un instrument din
    cutia noastră de unelte, cu care să abordăm aceste situații, cum ar fi cea la
    care am asistat în luna august, și asta este ceea ce ne propunem astăzi. Aceasta
    nu este o intervenție de reglementare pentru a stabili prețul pe piața gazelor
    la un nivel artificial scăzut. Este un mecanism de ultimă instanță, pentru a
    preveni și, dacă este necesar, a aborda cu eficiență episoadele de prețuri
    excesiv de mari, care nu sunt în conformitate cu tendințele globale ale
    prețurilor.











    Pentru a se asigura că cererea de gaze nu crește, propunerea impune statelor membre să notifice, în termen de două săptămâni de la activarea mecanismului de corecție a pieței, măsurile pe care le-au luat pentru a reduce consumul de gaze și de energie electrică. Pentru a reacționa la posibilele consecințe negative nedorite ale limitei de preț, propunerea prevede că mecanismul poate fi suspendat imediat în orice moment. Acest lucru se poate întâmplaîn mod automat, printr-o dezactivare, atunci când funcționarea sa nu mai este justificată de situația de pe piața gazelor naturale, dar și printr-o decizie a Comisiei de suspendare, atunci când sunt identificate riscuri pentru securitatea aprovizionării Uniunii, pentru eforturile de reducere a cererii, pentru fluxurile de gaze intra-UE sau pentru stabilitatea financiară.