Radio România Internațional

Tag: gospodarii

  • Venituri şi cheltuieli în gospodăriile din România

    Venituri şi cheltuieli în gospodăriile din România

    În trimestrul al treilea al anului trecut, o gospodărie din România a înregistrat un venit total mediu lunar de 8.255 de lei, echivalentul a circa 1.650 de euro, în creştere cu 0,5% per gospodărie faţă de trimestrul al doilea al aceluiași an. Potrivit Institutului Național de Statistică, calculate pentru o singură persoană, veniturile medii lunare au fost de aproape 3.300 de lei, adică mai mari cu 0,7%. Comparate, de această dată, cu trimestrul al treilea al anului precedent, veniturile totale medii lunare ale unei gospodării şi cele ale unei singure persoane au crescut cu puțin peste 13%.

    Din cei 8.255 de lei câștigați într-o familie, anul trecut, în trimestrul al treilea, majoritatea au fost cheltuiți. Mai mari cu 9 procente față de anul anterior, cheltuielile totale medii lunare au reprezentat, însumate, 85% din venituri. În ultimul an a fost consemnată o majorare a puterii de cumpărare a populaţiei – susține analistul financiar Adrian Codirlaşu, care explică de ce inflaţia este percepută a fi mai mare decât arată statistica:

    ʺVedem o creștere a cheltuielilor mai mare decât inflația. E adevărat, e și o componentă de volum, crescând venitul, s-a cumpărat și o cantitate mai mare și, mă rog, ideal ar fi să poată fi separată partea de volum de partea de creștere a prețului. Dar e posibil ca anumite lucruri care intră în componența cheltuielilor să nu fie prinse în inflaţie și de asta inflația să se simtă, de fapt, mult mai puternic decât este în realitate. Ca principiu, ponderile s-au menținut relativ similare cu ce s-a întâmplat în perioada anterioară.ʺ

    Cea mai importantă sursă a veniturilor românilor au fost salariile şi alte drepturi salariale, urmate de cele din prestații sociale, adică pensii, indemnizaţii, șomaj sau asistență socială. Într-o gospodărie din mediul urban, venitul total mediu lunar a fost de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar, calculat pentru o singură persoană, de 1,5 ori mai mare.

    Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate în trimestrul al treilea al anului trecut au fost pentru consumul de produse agroalimentare, băuturi nealcoolice şi produse nealimentare, pentru plata facturilor la utilități, pentru achitarea impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor sau taxelor, dar și pentru achiziționarea de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor din România a fost cel efectuat pentru educaţie. ʺ85% din venituri se duc pe taxe și cheltuieli.ʺ – notează presa de la București. Care conchide, ironic, că ʺromânii au venituri mai mari, dar cheltuie aproape tot.ʺ

  • Românii şi avuţia naţională

    Românii şi avuţia naţională

    Ceea ce studiile de specialitate numesc avuţia netă a românilor continuă să se majoreze într-un ritm robust, iar anul trecut a crescut cu 10%, la peste 2.600 de miliarde de lei (echivalentul a mai bine de 500 de miliarde de euro) — relevă raportul asupra stabilităţii financiare, publicat de Banca Naţională (BNR).



    Potrivit documentului, contribuţia principală la această creştere au avut-o activele imobiliare. Pe de o parte, s-au construit case şi blocuri noi, iar pe de alta valoarea celor vechi a crescut cumva de la sine, pe o piaţă imobiliară în continuare dinamică. În plus, aşa cum atestă statisticile comunitare, România e ţara membră a Uniunii Europene cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe. Peste 95% din populaţie trăieşte în 2020 într-o casă sau un apartament proprietate personală, în timp ce la nivelul întregii Uniuni proporţia e de numai circa 70 de procente.



    La celălalt pol, în Germania, cea mai populată ţară membră şi cu economia cea mai robustă, cam jumătate dintre oameni stau în chirie. Ceea ce, notează analiştii, înseamnă că şi avuţia românilor e un concept relativ, câtă vreme se bazează mai ales pe imobiliare, în timp ce salariile şi pensiile sunt printre cele mai mici din Uniune. În plus, potrivit tot statisticilor comunitare, România e ţara cu cele mai multe locuinţe supraaglomerate, dintre toate cele 27.



    O altă veste e că vremurile în care apartamentele şi casele se vindeau la sume foarte mari se pare că vor apune. Cel puţin aşa anunţă experţii din sistemul bancar. Pentru vara acestui an, circa 30% din băncile chestionate de BNR anticipează o tendință de scădere a cererii de credite. Raportul Băncii Centrale mai atestă că valoarea depozitelor ce depăşesc plafonul de garantare de 100.000 de euro s-a majorat cu 14%, comparativ cu 4% pentru ceilalţi deponenţi. De asemenea, se remarcă creşterea importantă a deţinerilor de fonduri de investiţii şi acţiunilor cotate, ce s-au majorat cu 80%, respectiv 2,3% din Produsul Intern Brut.



    BNR consideră că, deşi plafonarea preţurilor la energie este o măsură utilă pentru a proteja veniturile populaţiei pe termen scurt, eforturile autorităţilor ar trebui îndreptate preponderent spre dezvoltarea de noi surse de energie regenerabilă şi spre diminuarea dependenţei de importuri. Potrivit raportului, evoluţia venitului mediu net a fost în linie cu creşterea preţurilor de consum.



    Gospodăriile din regiunea Bucureşti-Ilfov au raportat venituri băneşti de două ori mai mari faţă de cele din regiunea nord-est. De asemenea, gospodăriile din mediul urban au avut venituri băneşti medii cu 50% mai ridicate faţă de cele din mediul rural. Rata de îndatorare a populaţiei a crescut cu 9% în martie 2022, comparativ cu martie 2021.





  • “Free Miorița” și lumina pentru România

    “Free Miorița” și lumina pentru România

    Pare incredibil, dar în România mai există mii de gospodării neelectrificate. Întâmplător sau nu, ele sunt și cele mai sărace. Asociația română de caritate Free Miorița care luptă împotriva fatalismului mioritic s-a gândit, însă, cum poate fi sprijinită electrificarea României profunde.





    Fotografii: Iulian Angheluță și Andrei Becheru