Tag: gradina

  • Viaţa pe roze

    Viaţa pe roze

    Cea mai mare grădină de trandafiri
    din ţară s-a deschis în primul weekend al lunii iunie, la Mândruloc, în
    Arad, cu ocazia Sărbătorii Trandafirului. Peste 2.000 de soiuri de trandafiri
    pot fi admirate aici, între care multe premiate la concursuri internaţionale.
    Sărbătoarea Trandafirului – Eutopia Rose Celebration a ajuns în acest an la ediţia a
    IX-a.


    Vă invită la
    cea mai mare grădină de trandafiri din România, Mihaela Aurora Buzatu,
    preşedinta Fundaţiei Eutopia Gardens, care ne-a spus cum a început povestea
    grădinii de trandafiri, încă de pe vremea când lucra la un centru de calcul: A început dintr-o necesitate, nu a fost intenţia mea să fac un parc de
    asemenea dimensiuni iniţial. În ’90 am avut o firmă care se ocupa cu comerţul
    cu plante. Părinţii mei m-au rugat să le amenajez o căsuţă de vacanţă şi aşa a
    început atenţia mea să se îndrepte către zona verde. Rezultatele au fost aşa de
    impresionante pentru mine, pentru vecini, toată lumea a fost uimită, pentru că
    eu am făcut o cercetare înainte, ce plante se potrivesc, cum să le asociez, ce
    rezistă foarte bine, care au premii. Şi am făcut o grădină chiar deosebită.
    Rezultatul ăsta m-a stimulat să mă apuc de comerţul cu plante, pentru că în
    România era lipsă de culoare şi de verdeaţă, era cam cenuşiu totul. Şi mi s-a
    părut interesant. Apoi nu era comerţul online şi aşa rămâneai cu marfă pe stoc.
    Aşa am luat decizia să cumpăr o porţiune de teren, iniţial trei hectare, în
    care plantam stocurile rămase. Şi aşa s-a născut grădina şi aşa rezultatul a
    început să atragă atenţia celor care treceau pe şosea şi în decurs de 6 ani,
    din 2000, până în 2006, am tot achiziţionat teren şi ne-am transformat intenţia
    dintr-un depozit, cum era iniţial, într-un parc. Iar bucuria oamenilor care
    intrau acolo îmi aducea şi mie bucurie. Şi m-am gândit să fac un cadou de genul
    acesta comunităţii.


    Dar dacă
    începutul a fost o grădină de 3 hectare, cel mai mare rozariu din ţara noastră
    şi chiar din sud-estul Europei este situat într-un parc ce se întinde pe 25 de
    hectare, din care, trei hectare sunt plantate cu trandafiri, iar celelalte
    suprafeţe sunt pentru colecţiile de plante perene, arbori ornamentali şi zona
    cu livadă.


    Mihaela Aurora
    Buzatu, preşedinta Fundaţiei Eutopia Gardens, ne-a spus cum a crescut grădina: Am consultat specialişti în design, am vizitat parcuri în toată lumea,
    vreo 600 de parcuri, tot în ideea de a mă documenta înainte şi de a vedea care
    sunt soluţiile cele mai bune. Iar din România, am lucrat cu Universitatea din
    Bucureşti, cu peisagistica de acolo, pentru a stabili o structură bună de parc,
    apreciată şi astăzi. Pe această structură putem pune module noi, pentru că
    efectul se îmbunătăţeşte, nu se strică. Grădina îşi schimbă aspectul în funcţie
    de sezon. Acuma, în iunie, vedetă este trandafirul. Sunt peste 2000 de soiuri.
    Au fost plantate peste 2400 de specii din toate colţurile lumii. Primul val de
    înflorire a trandafirului începe pe la mijlocul lui mai, deci dacă veniţi din
    15 mai până toamna găsiţi trandafiri, până la căderea brumei şi venirea
    gerului, când cad petalele. Sunt înfloriri în valuri. Primul val este la
    început de iunie şi de aceea noi în fiecare an sărbătorim trandafirul în primul
    weekend din iunie, după care al doilea moment foarte important este în august,
    cam pe la mijloc, dar pe tot parcursul verii înfloresc.


    Pasionată de
    tot ce aduce un plus de frumos, Mihaela
    Aurora Buzatu a găsit noi specii de bujori, astfel încât nu numai trandafirul e
    vedeta parcului: În luna mai este de văzut o colecţie mare
    de bujori, pentru că am adus bujori din China, de la un institut de cercetare,
    bujorul fiind floarea naţională a Chinei. Aşa o colecţie mare nu cred să aibă
    nimeni. Sunt trei genuri: aşa cum îi ştim noi, ierbacei, dar am şi bujori
    lemnoşi, nişte arbuşti care fac flori foarte mari. Sunt colecţii de liliac,
    colecţii de irişi. În total 5500 de taxoni, adică tipuri de plante, dintre care
    2 mii sunt trandafiri.


    Cu ştiinţă, dar
    şi cu drag de frumos, interlocutoarea noastră a organizat grădina de
    trandafiri. Revine cu detalii Mihaela Aurora Buzatu: Trandafirii sunt
    împărţiţi în funcţie de destinaţia lor şi de tipurile lor pe mai multe clase.
    De exemplu, trandafirii de parc, pe care îi regăsim noi în spaţiul verde urban,
    se numesc Floribunda, din cauză că au înflorire abundentă, florile mai mici, cu
    inflorescenţă bogată şi culori tari în general. Parcela de floribunda este
    prima la noi, pentru că este cea mai apreciată. A doua parcelă de o mie de
    metri pătraţi, ca şi prima, este trandafirul Hibrithea, pe care îl regăsim în
    buchetele de pe mesele noastre festive. Trandafiri caracterizaţi prin nişte
    flori foarte mari, în general parfumate, cu petale mai groase. Întrucât au
    inflorescenţe unice pe tulpină, tufele lor se văd de la distanţă, dar nu au
    înflorire atât de abundentă. Altă categorie ar fi old garden roses, trandafiri
    romantici, florile clasice, nu înfloresc foarte des, dar au cel mai puternic
    parfum. Altă clasă sunt trandafirii arbustivi, care au volumetrie mai mare, se
    potrivesc acelora care au spaţii mari în curte, o tufă poate ajunge la 5 metri
    lăţime. Urmează trandafirii căţărători, din care avem 340 de feluri, sunt răspândiţi pe tot parcursul parcului şi
    imaginea cu pergolele noastre de trei metri, cu bolte de trandafiri au devenit
    un fel de emblemă a parcului.



    Şi pentru că de când iubeşte natura,
    interlocutoarea noastră are şi proiecte educaţionale pornind de la natură, mai
    multe clase din Arad pot învăţa despre viaţă, în gradina din Mândruloc, bucurându-se de frumuseţe.

  • Grădina din grădină

    Grădina din grădină

    Dacă viaţa de zi cu zi ne-a
    îndepărtat de experienţele autentic naturale, la Grădina botanică din Galaţi
    s-a organizat o Grădină Senzorială. Grădina a fost deschisă în vara anului trecut, când a putut fi vizitată în sezonul
    călduros, iar anul acesta de pe 15 mai a fost redată circuitului de vizitare.O
    alternativă de relaxare şi o porţie de sănătate în mijlocul naturii, asta şi-au
    propus să ofere iniţiatorii proiectului Grădina Senzorială, plasată în imediata apropiere a
    foişorului din Rozarium.


    De unde a pornit această idee, aflăm de la Mădălin
    Şerban, directorul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii
    din Galaţi: A fost o idee mai veche a specialiştilor de
    la Grădina botanică din Galaţi. Am identificat o zonă cam de 750 de metri
    pătraţi din grădina botanică, pe care am dorit să o amenajăm pentru cei care vor
    să simtă mai mult decât doar cu privirea sau cu mirosul plantele din grădina
    botanică. Astfel am făcut o alee terapeutică, cu circa cinci alveole, cu cinci
    grădini verticale, cu plante aromatice, plante condimentare, o alee pe care
    vizitatorii pot umbla desculţi, astfel încât să poată simţi iarba, nisipul,
    pietrişul, scoarţa de copac, conurile de pin şi cât mai multe tipuri de
    materiale, pentru ca vizita lor în grădina senzorială să fie una cât se poate
    de complexă. După ce le-am oferit oportunitatea aceasta, vizitatorii se pot
    odihni şi admira peisajul, asculta păsările, pe o serie de şezlonguri special
    pregătite pentru ei. Bineînţeles că aceste vizite ale celor care ne iubesc pot
    fi concretizate şi în alt fel, mă refer aici la studenţii care sunt la medicină
    şi farmacie şi care pot fi ghidaţi, primind de la personalul specializat
    informaţii suplimentare despre efectele terapeutice ale plantelor medicinale şi
    condimentare, motiv pentru care a fost creată gădina senzorială.


    L-am
    întrebat pe interlocutorul nostru dacă există indicatoare care să le spună
    vizitatorilor de ce experienţe se pot bucura în această grădină: Există şi o serie de plăcuţe indicatoare, pentru
    diversele activităţi pe care le poate face oricine ne vizitează. Omul este un
    animal curios, nu va putea să-şi înfrâneze curiozitatea şi va încerca totuşi să
    vadă ce e cu acea alee, ce-i cu acele plante, este tentat întotdeauna omul să
    ia, să pipăie, să guste, să miroasă, chiar dacă nu are nimic care să-i indice
    lucrul ăsta. Omul primeşte cam 90% din informaţie doar pe cale vizuală şi e
    păcat, pentru că mai avem şi alte patru simţuri în afară de văz. Deci, sunt
    simţul pipăitului, auzului, mirosului, gustului, şi cu această grădină
    senzorială, noi ne-am propus ca omul să se redescopere pe sine, să reînveţe că
    poate simţi natura cu toate simţurile.


    Şi cum vizitatorii au la dispoziţie 750 de metri pătraţi
    în care sunt dispuse 5 grădini verticale cu plante aromatice şi spaţii de
    relaxare cu şezlong-uri, l-am invitat pe Mădălin Şerban, directorul Complexului
    Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi, să ne spună cu ce plante îşi tentează
    vizitatorii: Cu destul
    de multe plante care sunt foarte cunoscute, cel puţin la nivel teoretic, dar la
    nivel practic mai puţin; cu lavandă, rozmarin, busuioc, diverse specii,
    măghiran, tarhon, bine-înţeles, cu pătrunjel, mărar, leuştean, absolut plate
    comune în România şi în Europa, dar omul poate nu ştie să facă diferenţa în mod
    personal, decât dacă poate compara. Şi aici, la grădina senzorială, are unde să
    compare, în timp foarte scurt mirosurile şi chiar gusturile acestor plante. Eu
    zic că măcar dacă un sfert de oră petreci în această grădină senzorială şi te
    rupi de cotidianul zgomotos şi tumultos, te poţi relaxa.


    Punctul principal de atracţie al Grădinii senzoriale îl
    reprezintă aleea terapeutică pe care vizitatorii sunt îndemnaţi să păşească
    desculţi pe pietriş, piatră de râu, conuri, fân,
    cărămidă, nisip, scoarţă de copac şi buşteni, după cum ne-a spus interlocutorul nostru, şi asta pentru că în
    România nu se prea calcă nici pe iarbă: Iniţial am vrut să facem doar o zonă cu iarbă, cu
    gazon, pentru că cel puţin la noi, în România,
    unde vezi un spaţiu verde e obligatoriu şi o plăcuţă cu mesajul Nu
    călcaţi pe iarbă! Ceea ce e foarte rău. De ce să nu calci iarba, iarba are o
    capacitate naturală de a se regenera şi de a-şi reveni la forma iniţială. Şi am
    zis să nu punem doar iarbă, ci şi alte materiale, astfel încât, la nivelul
    tălpii ştiţi că sunt foarte multe puncte care sunt folosite de chinetoterapie,
    presopunctura, foarte multe puncte conectate cu organele interne, care prin
    apăsare pot duce la relaxarea sistemului digestiv, sistemului respirator,
    sistemului nervos, şi această varietate de texturi, de pietriş, soarţă, nisip,
    bucăţi de lemn, e benefică organismului. Toţi cei care au venit au spus că s-au
    simţit extraordinar după ce-au păşit pe acea alee terapeutică.


    Grădina senzorială este o iniţiaţivă locală creată de Centrul de Resurse pentru Dezvoltare
    2020 şi Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Galaţi. În proiect s-au implicat încă de la început,
    voluntar, studenţi la farmacie şi elevi ai Colegiului Naţional Vasile Alecsandri Galaţi,care au fost ghizii vizitatorilor grădinii
    senzoriale.