Radio România Internațional

Tag: gradinita

  • O nouă grădiniţă în oraşul Măgurele, judeţul Ilfov

    O nouă grădiniţă în oraşul Măgurele, judeţul Ilfov

    Noua grădiniță cu o capacitate de 80 de
    locuri va costa peste 3 milioane     și
    jumătate de lei.


    Cea mai mare parte din această sumă-mai bine
    de 2 milioane 800 de mii de lei- reprezintă finanțarea nerambursabilă acordată
    de Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional, adică Agenția
    de Dezvoltare Regională București-
    Ilfov.


    Prin acest proiect se urmărește creșterea gradului
    de participare la nivelul educatiei timpurii și învătâmântului obligatoriu, în
    special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului.


    Ne spune mai multe Simona Curpăn – șef departament promovare regională și investiții:


    Ca obiectiv general proiectul se încadreazăîn categoria investiții în educație, scopul proiectului fiind de a edifica o unitate de învățământ preșcolar cu program prelungit cu o capacitate de 80 de locuri.
    Grupul țintăîl reprezintă deci copiii cu varste intre 3 si 5 ani, personalul calificat care va fi angajat în cadrul grădiniței dar și părinții- in special mamele- având în vedere că prin proiect se asigură premisele pentru reintoarcerea mai rapidă pe piața muncii a acestora.



    Un alt proiect vizează modernizarea și extinderea
    sistemului de iluminat public.


    Orașul Măgurele va avea peste 21 de kilometri
    de rețea electrică nouă.


    Investiția va conduce la reducerea consumului
    de energie electrică prin instalarea unui sistem de telegestiune și prin utilizarea
    resurselor de energie regenerabilă la nivelul zonelor pietonale.


    Bugetul proiectului depaseste 5 milioane 800
    de mii de lei din care aproape 5 milioane 600 de mii reprezintă finanțarea
    nerambursabilă.


    Este vorba despre
    reabilitarea     și
    eficientizarea sistemului de iluminat public din ora    șul Măgurele. Ca
    obiectiv general- cre    șterea
    eficienței energetice     și
    scăderea emisiilor de gaze cu efect de sera. Specific- se urmăre    ște obținerea
    unui consum de 127 de mii de kilowați pe an     și reducerea emisiilor de dioxid de
    carbon la 48 de tone pe an ca urmare a lucrărilor de modernizare     și extindere a
    sistemului de iluminat public.



    Măgurele nu este la prima experiență în
    accesarea fondurilor europene.


    In ultimii ani administrația publică locală a
    obtinut bani prin Programul Operațional Regional 2014- 2020 pentru proiecte in
    valoare totală de 13 milioane de euro.




  • Proiecte în județul Ilfov

    Proiecte în județul Ilfov

    Recent s-au semnat 4 contracte de finanțare REGIO. Este vorba despre două proiecte de construcție a unor unități de
    învățământ și alte două proiecte prin care vor fi achiziționate autobuze
    electrice destinate transportului public.


    Proiectele de la Chiajna au ca scop îmbunătățirea accesului la
    educație precum și a calității și atractivității acesteia.



    Simona Curpăn – șeful departamentului promovare regionala și
    investiții de la Agenția de Dezvoltare Regională București- Ilfov:


    Mai concret, cele două
    proiecte vizează construcția de la zero a unei școli și a unei grădinițe în
    localitatea Dudu, comuna Chiajna, județul Ilfov.


    Cele două proiecte vor
    primi finanțare prin POR 2014- 2020- axa prioritară 10- îmbunătățirea
    infrastructurii educaționale.


    Beneficiari direcți ai
    celor două proiecte sunt aproximativ 200 de preșcolari și o mie de școlari din
    comuna Chiajna.


    Construirea grădiniței costă 9 milioane 400 de mii de lei din care
    valoare nerambursabilă- 7 milioane de lei.


    Investiția pentru realizarea școlii, care include construirea unei
    săli de sport și amenajarea unui spațiu pentru cabinetul medical școlar, se
    ridică la aproape 35 de milioane de lei din care 34 de milioane 200 de mii-
    bani europeni.


    Celelate două proiecte au ca scop reducerea emisiilor în zonele
    urbane și încurajarea mobilității durabile prin imbunătățirea accesibilității
    modurilor de transport prietenoase cu mediul, mai spune Simona Curpăn:


    Alte două proiecte pentru
    care s-a semnat contractul de finanțare de curând vizează îmbunătățirea
    transportului public din regiunea București- Ilfov.     Au fost depuse două
    proiecte de către parteneriatul format din orașul Chitila, comuna Mogoșoaia,
    orașul Buftea și Primăria Municipiului București.

    Proiectele au ca obiectiv
    dezvoltarea unui sistem de transport public ecologic care să determine
    reducerea emisiilor de carbon.     Prin cele două proiecte
    vor fi achiziționate 12 autobuze electrice care vor opera pe ruta liniei R36:
    Străulești- Mogoșoaia- Buftea.     Pe lângă obiectivul legat
    de protecția mediului se urmărește de asemenea și creșterea numărului de
    pasageri și încurajarea transportului public.


    Valoarea proiectelor se ridică la aproape 32 de milioane de lei
    din care 26 de milioane 800 de mii de lei- fonduri europene nerambursabile.






  • Proiecte pentru oraşul Sânnicolau Mare

    Proiecte pentru oraşul Sânnicolau Mare

    După ce s-a finalizat reabilitarea exterioară
    a castelului Nako, grație unui program transfrontalier, urmează reabilitarea
    interioară a acestui obiectiv precum și a întregii zone, inclusiv a teatrului
    de vară. Un alt proiect, aprobat deja, pentru care zilele următoare va fi
    semnat și contractul de finanțare se referă la construcția a două grădinițe,
    finalizarea unei creșe, reabilitarea a două străzi și a fațadei școlii generale
    nr. 1 din Sânnicolau Mare ne spune edilul Dănuț Groza:


    Proiectul pe
    care îl avem acuma în derulare, și urmează foarte curând să semnăm contractul
    de finanțare, este un proiect ce are în componență construcția unei grădinițe
    noi în Sânnicolau Mare, o creșă începută, finanțată din bugetul local, vor fi
    continuate lucrările din fonduri europene și ce am investit până acuma vom
    recupera, este vorba de fațada Școlii Generale nr. 1 Teodor Bucurescu din
    orașul nostru, două străzi asfaltate vor fi reabilitate și încă o grădiniță nouă
    unde avem program normal. Deci două grădinițe noi, creșa, fațada Școlii
    Generale 1 și două străzi reabilitate, un proiect de aproximativ 150 de
    miliarde de lei vechi.


    La Școala Generală nr. 1 Teodor Bucurescu,
    unde va fi reabilitată fațada, merg aproximativ 600 de elevi. Cele două
    grădinițe vor avea 70 de locuri pentru program normal și 120 de locuri pentru
    program prelungit. Creșa va avea 60 de locuri. De la momentul semnării
    contractului, lucrările vor dura aproximativ 18 luni. Un proiect de viitor al
    administrației din Sânnicolau Mare este crearea unui aquapark. După ce, anul
    trecut, a fost realizat studiul de fezabilitate, anul acesta este dedicat
    întocmirii proiectul tehnic al acestui obiectiv care va fi amplasat în centrul
    orașului.

    Primarul Dănuț Groza: Pentru
    proiectul de aquapark, vizăm finanțarea din două direcții. Pe de o parte am
    depus solicitare la Ministerul Dezvoltării, avem solicitare depusă de câteva
    luni, iar în condițiile în care nu vom obține finanțare de acolo vom merge pe
    fonduri europene pentru că și acolo va fi o axă care va finanța astfel de
    proiecte.


    Administrația din Sânnicolau Mare a obţinut
    deja licenţă de exploatare a apelor geotermale, pentru a nu mai plăti apa
    geotermală la alte firme intermediare. Aquaparkul se doreşte a fi unul dotat cu
    toate facilităţile unor astfel de centre din occident iar în interior va avea o
    secţie de fizioterapie, care să funcţioneze pe parcursul întregului an.


    Un alt proiect finanțat din fonduri europene pe
    care îl vizează administrația din Sânnicolau Mare, și pentru care a fost
    realizat deja studiul de fezabilitate, este modernizarea zonei centrale a
    orașului.


  • Proiecte cu fonduri europene în orașul Sânnicolau Mare

    Proiecte cu fonduri europene în orașul Sânnicolau Mare

    Cel mai recent proiect încheiat și finanțat din fonduri
    europene a fost introducerea internetului în zona centrală a orașului Sânnicolau
    Mare pentru a putea oferi acces gratuit. Un alt proiect, în valoare de aproximativ
    3 milioane de euro, se află în fază de evaluare. Este vorba despre lucrări de
    reabilitare dar și de construire a unei creșe aproximativ 50 de locuri și a
    două grădinițe cu 160 de locuri spune
    primarul Dănuț Groza:


    Avem un proiect depus spre finanțare
    din fonduri europene, este vorba despre suma de aproximativ suma de 50 de
    miliarde de lei vechi, proiectul are în
    componență construcția unei creșe noi, două grădinițe noi reabilitarea fațadei
    unei școli importante, școala generală nr. 1 Teodor Bucurescu din Sânnicolau
    Mare și reabilitarea covorului asfaltic de pe două străzi. Discutăm despre o
    creșă cu aproximativ 50 de locuri, o grădiniță cu aproximativ 100 de locuri și
    o grădiniță mai mică cu aproximativ 60 de locuri. Una dintre grădinițe este foarte
    veche, o demolăm și construim una nouă.

    Cea de-a doua grădiniță (pentru care am
    solicitat bani) vom muta copii din-o grădiniță în care noi astăzi plătim chirie
    (și nu este mică partea de chirie). Creșa nouă, pentru că nu am avut creșă în
    Sânnicolau și ne dorim foarte mult având în vedere părinții care lucrează la
    cele două fabrici și știți că părinții trebuie să meargă la serviciu iar copiii
    la grădiniță sunt primiți abia de la 3 ani și practic rămânem descoperiți cu un
    an de zile. Fațada clădirii școlii Teodor Bucurescu este una dintre cele mai
    frumoase clădiri, reprezentativă pentru oraș a fost construită de familia Nako,
    groful Nako care a trăit la Sânnicolau, practic toate obiectivele sunt extrem,
    extrem de importante pentru noi, pentru oraș.

    Suntem într-o fază destul de
    avansată în evaluare, ne-au mai fost solicitate câteva clarificări și
    actualizări de sume vis-a-vis de aceste proiecte și ne punem mari speranțe că
    ele vor fi finanțate. În cazul în care se aprobă, imediat următoarea etapă vor
    fi licitațiile iar eu zic că un calendar realist ar fi de la momentul în care
    se semnează contractul un an de zile, maxim ce putem discuta este un an
    jumătate dar noi estimăm cu tot pachetul să ajungem la un an de zile să îl implementăm.


    În această perioadă, administrația locală mai derulează
    un proiect pe fonduri europene în valoare de 120 de mii de euro ce se află în
    faza de licitație. Este vorba despre achiziționarea de utilaje pentru
    salubrizarea orașului și întreținerea spațiilor verzi.


  • Noi grădinițe în Iaşi, construite cu finanţare europeană

    Noi grădinițe în Iaşi, construite cu finanţare europeană

    Programul Operaţional Regional 2014 -2020, -
    Axa 4.4., cea care oferă oportunități de
    investiții în educație, în formare, inclusiv în formare profesională. Este
    vorba despre bani pe care administrațiile publice locale îi pot folosi pentru a
    acoperi cheltuielile cu diferitele proiecte specifice.

    Dacă e să dăm un exemplu, acesta este legat
    de reabilitarea, modernizarea şi dotarea Colegiului Tehnic de Transporturi din
    Piatra-Neamţ, o investiție de 2,9 milioane de euro pentru 635 de elevi şi 50 de cadre didactice de la
    instituția de învățământ menționată.


    De la Piatra Neamț la Iași, de unde avem
    noutăți legate de finanțările europene. Sursa este aceeași axă a Programului
    Operațional Regional. Dacă la începutul primăverii era anunțată semnarea
    contractului pentru ridicarea, în cartierul Dacia, a celei mai mari grădinițe
    din oraș pentru 280 de copii, de această dată, primarul Mihai Chirica a făcut
    trimiteri, în cadrul unei conferințe de presă, la parafarea unui nou proiect și
    anume, construirea unei noi grădinițe în altă zonă a orașului:






    Am intrat în finanțare pentru construirea
    grădiniței din Bucium, o grădiniță care va avea 9 săli de curs, care va deservi
    un număr de peste 200 de copii. Valoarea contractului de finanțare este de 5,9
    milioane de lei. Licitația a fost parcursă deja, până în momentul de față. Va
    trebui să construim o grădiniță de 1645
    de m². Va fi construită pe două niveluri, parte și etaj. Construcția va fi
    amplasată în apropierea Școlii normale Veronica Micle pe o suprafață pe care
    o deținem de aproximativ 8000 de m², cu
    o curte dedicată copiilor preșcolari și sperăm să o vedem finalizată cât mai
    repede. Execuția va dura circa 15 luni, dar cred că o vom termina mai devreme
    pentru că, deja, există interes din partea constructorului de a începe lucrările.


    Au început și lucrările de organizare de
    șantier în zona Dacia, acolo unde avem a doua construcție făcută pe fonduri
    europene, o grădiniță care va fi cea mai mare din ora., Valoarea acesteia este
    5,2 milioane de lei fără TVA și, deja, construirea a început prin organizarea de șantier.





    Potrivit edilului Iașului, Mihai Chirica,
    pentru fiecare leu pe care un ieşean l-a plătit pentru bugetul local, din
    fonduri europene au fost atrași 4 lei. Primarul a subliniat că administrația publică locală are
    în atenție fonduri europene de aproximativ 160 de milioane de euro pentru
    diferite proiecte și inițiative.


  • Proiecte pentru municipiul Iaşi

    Proiecte pentru municipiul Iaşi

    Iași, cartierul Dacia, copii.
    Plecând de la aceste repere, se pot oferi câteva informații legate de
    cheltuirea fondurilor europene și de menirea acestor fonduri în dezvoltarea
    diferitelor tipuri de infrastructură locală
    sau regională. De această dată, este vorba despre spații pentru preșcolari.
    Referiri pot fi făcute la semnarea contractului de finanțare cu bani
    europeni ce vizează un proiect de construire și echipare a unei grădinițe în
    cartierul ieșean amintit.





    Ca date relevante, demersul de la
    Iași înseamnă construirea unei clădiri,
    imobil care va avea o suprafață desfăşurată de aproape 2400 de metri pătraţi pentru 14 săli de
    grupă. Proiectul mai cuprinde echiparea
    funcţionalului şcolar şi amenajarea unui spaţiu de joacă pentru copii. Valoarea
    totală a proiectului este de 7,95 de milioane de lei.




    Semnarea contractului de
    finanțare europeană a avut loc la sediul Primăriei municipiului Iași în
    prezența edilului Mihai Chirica și a directorului Agenției pentru Dezvoltare
    Regională Nord Est cu sediul la Piatra
    Neamț, Vasile Asandei.




    Acesta din urmă a vorbit despre
    principalii beneficiari, dar și despre efectele pozitive asupra urbei pe care
    le-a adus implementarea proiectelor cu finanțare europeană:




    Sunt 280 de beneficiari, copii preşcolari, prin urmare
    investim în viitor. Deci investim în viitor și e important să o facem cu
    răspundere. Într-adevăr, de câte ori vine vorba despre ce am făcut noi cu bani
    europeni, prin Programul Operațional Regional, deseori dau exemplu că Iașul s-a schimbat cu adevărat la faţă în
    acești ani. Schimbarea este foarte mare și se datorează efortului comun făcut
    în toți acești ani și tuturor acestor proiecte pe care tot le-am semnat și
    implementat.




    Primarul Iașului, Mihai Chirica,
    a oferit, în prezentarea sa, cifre, date referitoare la banii europeni și
    importanța lor în bugetului local:




    Iaşul n-ar fi fost așa cum arată
    astăzi fără fonduri europene. Trebuie să avem în vedere că fiecare ban european
    înseamnă economie la buget și este o măsură absolut necesară pentru a putea să
    ne dezvoltăm. Pentru fiecare leu pe care un ieşean l-a plătit pentru bugetul
    municipiului Iaşi, din fonduri europene am adus 4 lei. Asta înseamnă că putem
    să decomprimăm presiunea financiară pe
    buzunarul ieşeanului. Asta ne-a dat şi posibilitatea să nu creștem taxele și
    impozitele decât în măsura obligatorie prevăzută de lege, respectiv cu indicele
    de inflaţie. Trecând în revistă, 159,45 de milioane de euro, în momentul de
    față, în atenția noastră, din sursă europeană.




    De adăugat că, pe lângă grădinița
    din cartierul ieșean Dacia, o alta, prin fonduri ale aceluiași Program
    Operațional Regional, va fi construită în cartierul Bucium.


  • Jurnal românesc – 02.04.2019

    Jurnal românesc – 02.04.2019

    A 11-a ediție
    programului taberelor ARC organizat de Ministerul pentru Românii de
    Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Tineretului și Sportului, a fost
    lansat la Palatul Victoria din Bucureşti. Prezent la eveniment, prim-ministrul
    Viorica Dăncilă a afirmat că taberele ARC promovează educaţia,
    cultura şi un stil de viaţă sănătos. Mai întâi de toate aceste tabere
    reprezintă un mijloc de conectare a copiilor şi tinerilor din comunităţile
    româneşti la ceea ce înseamnă România, ţară pe care unii dintre ei o ştiu doar
    din poveştile părinţilor sau ale bunicilor, a spus premierul. Aproximativ
    3.000 de copii, tineri şi profesori, etnici români din Serbia, Bulgaria,
    Ucraina, Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, Albania,
    Macedonia de Nord, Croaţia, Ungaria, precum şi din diaspora de mobilitate, din
    ţări precum Italia, Spania, Grecia, Canada, Portugalia, Marea Britanie, Franța
    sau Germania vor participa la tabere organizate în perioada 1 iulie – 27
    august, în Centre de Agrement din judeţele Neamţ, Gorj, Tulcea şi Hunedoara. De
    la lansare şi până în prezent, la tabere au participat 23.000 de elevi, tineri
    şi profesori.




    Ministrul pentru
    românii de pretutindeni, Natalia – Elena Intotero, s-a întâlnit cu Ambasadorul
    Israelului în România, David Saranga, cu care a discutat despre prioritățile și
    proiectele MRP și despre situația comunității originarilor români din Israel.
    Diplomatul a salutat lansarea noii ediții a programului de tabere
    ARC şi și-a exprimat dorința de a sprijini promovarea acestuia în
    rândul tinerilor români aflați pe teritoriul statului Israel. În cadrul
    întâlnirii, partea română și cea israeliană au evocat facilitarea schimbului de
    bune practici pentru programele și proiectele concentrate pe păstrarea
    identității etnice, culturale și lingvistice ale celor două comunităţi.




    Preşedintele
    Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că este foarte greu
    pentru membrii Parlamentului României să le explice alegătorilor de ce aceştia
    nu se pot mişca liber în spaţiul Schengen, deşi condiţiile tehnice sunt
    îndeplinite. Un sentiment că nu sunt recunoscuţi drept europeni cu
    drepturi depline creşte printre cetăţenii români şi ar trebui acordat credit
    societăţii române că această amărăciune nu a dat naştere unor tendinţe
    populiste, a spus şeful Senatului. Tăriceanu a evidenţiat şi orientarea
    proeuropeană a cetăţenilor României. Toate sondajele arată că mai mult de
    două treimi dintre români au sentimente pozitive legate de viitorul Uniunii Europene.
    Cifra este semnificativ mai mare decât media europeană. Românii cred cu
    adevărat că cele patru libertăţi fundamentale, piaţa internă, politica de
    coeziune, politica agricolă comună şi extinderea UE sunt procese care le
    transformă viaţa cotidiană în mai bine, a spus Tăriceanu. Declaraţiile au
    fost făcute la Conferinţa Interparlamentară privind Viitorul Uniunii Europene
    organizată în contextul Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.




    O nouă grădiniță
    din Republica Moldova, renovată cu fonduri oferite de Guvernul României, a fost
    inaugurată în satul Geamăna, din raionul Anenii Noi, transmite Radio Chişinău.
    Aceasta este una dintre cele peste 900 de instituții preșcolare care au fost
    modernizate din banii oferiți de statul român. Lucrările de reabilitare au
    costat 6 milioane de lei de lei moldoveneşti, iar contribuţia statului român a
    fost de 2,4 milioane. La inaugurare a fost prezent şi ambasadorul României la
    Chișinău, Daniel Ioniță, care a subliniat că suportul financiar este oferit pentru
    toți cetățenii. Proiectele noastre nu sunt destinate unei anumite
    categorii de cetățeni, am dovedit că acesta e standardul nostru și în
    continuare vom ține cont ca astfel de grădinițe să fie inaugurate pe tot
    teritoriul Republicii Moldova indiferent de limba pe care o vorbesc, de
    cetățenia cu care se identifică, pentru că principalii beneficiari sunt
    copiii, a afirmat diplomatul român. Renovarea grădinițelor face parte din
    Programul de asistență tehnică și financiară în valoare de 100 milioane de euro
    acordat Republicii Moldova de către România. În 2018, România a oferit 3
    milioane de euro pentru renovarea grădinițelor de pe malul drept al Prutului.

  • Grădinița pentru copiii români din regiunea Cernăuți

    Grădinița pentru copiii români din regiunea Cernăuți

    Grădiniță pentru copiii români din regiunea Cernăuți. Revista
    Prichindeii destinată acestora. Convorbire cu jurnalistul Vitalie Zâgrea.


  • Jurnal românesc – 12.03.2019

    Jurnal românesc – 12.03.2019

    Senatul
    României, în calitate de cameră decizională, a adoptat o lege care prevede că,
    de anul viitor, grupa mare de la grădiniţă şi ultimele două clase de liceu
    devin obligatorii, scrie digi24.ro. Până acum învăţământul obligatoriu începea
    la clasa pregătitoare şi se încheia în clasa a 10-a. Din 2023, şi copiii de 4
    ani vor fi înscrişi în mod obligatoriu la grădiniţă, iar până în 2030 va deveni
    obligatorie şi grupa mică. Iniţiatorii modificării legislative, PSD şi UDMR,
    şi-au explicat iniţiativa prin faptul că rata abandonului şcolar este ridicată
    şi că peste un sfert din copiii care trăiesc în mediul rural nu sunt înscrişi
    la grădiniţă, ceea ce le îngreunează asimilarea cunoştinţelor în primii ani de
    şcoală. Opoziţia, care contestă demersul, apreciază că modificarea nu poate fi
    pusă în practică din cauza lipsei de grădiniţe. Social-democraţii au promis
    însă că, până la intrarea în vigoare a legii, vor fi construite 2.500 de
    grădiniţe. În România, rata de părăsire timpurie a şcolii este de 26,6% în
    zonele rurale, 17,4% în oraşe mici şi suburbii şi 6,2% în municipii, potrivit
    datelor furnizate de Organizaţia Salvaţi Copiii. Potrivit Eurostat,
    ţara noastră ocupă locul 3 în UE la abandonul şcolar cu un procent de 18,9%
    dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani care renunţă la studii.
    Doar Spania, cu 20,3%, şi Malta, cu 20,1%, depăşesc România la acest capitol.




    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni a pus la dispoziția beneficiarilor documentele
    necesare pentru a depune proiecte în vederea obținerii finanțărilor
    nerambursabile oferite în acest an. Ghidul Beneficiarului pentru anul 2019,
    Documentarul și Cererea de finanțare sunt disponibile, în formă finală, pe
    site-ul instituţiei www.mprp.gov.ro, la secţiunea Finanţare. Instituţia
    precizează că documentația s-a aflat în consultare publică timp de 10 zile,
    începând din 8 ianuarie, şi că au fost făcute modificări tehnice în ceea ce
    privește setul de documente necesare atât încheierii acordului de finanțare,
    cât și procesului de decontare a cheltuielilor în sensul simplificării și
    facilitării accesului la finanțare. Spre deosebire de anii precedenți, în 2019
    vor exista doar două sesiuni de finanțare pentru depunerea proiectelor.
    Ministerul anunţă că prima sesiune urmează să fie lansată în cel mai scurt
    timp.


    O altă
    noutate este reprezentată de înlocuirea programului Centenar, din 2018, cu
    programul destinat deținerii de către România a Președinției Consiliul Uniunii
    Europene, linie de finanțare care este disponibilă pentru doar prima sesiune de
    proiecte.




    Numărul
    total de cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la
    data de 28 februarie 2019 era de 18.937.258, cu 200 mai mare decât la data de
    31 decembrie 2018, informează Autoritatea Electorală Permanentă. Potrivit
    instituţiei, diferenţa apare ca urmare a operaţiunilor efectuate de primari în
    Registrul Electoral şi a importului de date de la Direcţia pentru Evidenţa
    Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date. Din totalul alegătorilor români
    care figurează în Registrul Electoral, 18.266.936 au domiciliul sau reşedinţa
    în ţară, iar 670.322 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport
    electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor
    ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 212.438,
    Germania – 99.211, Statele Unite ale Americii – 59.805, Italia – 56.300, Canada
    – 42.746, Israel – 36.098 şi Spania – 35.881.

  • Finanţări europene pentru reabilitarea clădirii Primăriei Suceava

    Finanţări europene pentru reabilitarea clădirii Primăriei Suceava

    Iarna îți faci căruță iar vara, sanie. Ceea ce ar trebui
    să se desprindă de aici ar putea fi o formulare legată de pregătirile pentru
    situațiile viitoare. Ei bine, putem înscrie în nota celor spuse și vestea care
    vine de la Suceava, de la primăria municipiului reședință de județ. În fapt,
    este vorba despre semnarea, recent, a unui contract cu finanțare europeană prin Programul Operațional Regional aferent
    perioadei 2014 – 2020. Proiectul și implementarea lui sunt la început, de aceea
    câteva precizări legate de acestea sunt binevenite. Așadar, date, informații,
    din partea domnului Lucian Harșovschi, viceprimar al Sucevei.






    Vorbim despre un proiect de creștere a eficienței
    energetice a clădirii primăriei municipiului Suceava, Programul Operațional Regional,
    Axa Prioritară 3 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii de carbon
    scăzute și; o valoarea a proiectului de 7,5 milioane de lei, un proiect care
    trebuie realizat în doi ani de la semnarea contractului cu o societate
    comercială care va căștiga această licitație; vorbim despre o primărie verde la
    finalul acestui proiect, prin montarea de pompe de căldură, montarea unei
    centrale de tratare a aerului și așa mai departe. La final, municipiul Suceava
    va avea o clădire administrativă, din toate puncetle de vedere, verde,
    ecologică și bună cu mediul înconjurător. E un proiect care va da o nouă viață
    acestei primării pentru că, pe lângă aceste modificări, vom și reabilita din
    punct de vedere a construcției clădirea
    care trebuie să arate mult mai bine și să primească sucevenii așa cum trebuie.




    Ce proiecte cu finanțare europeană mai are în vedere
    municipalitatea suceveană?




    În momentul de față, pe Axa Prioritară 4 – 32,9 milioane de euro, 40 de autobuze electrice cu stații de încărcare,
    respectiv, stații de autobuz și sistem de ticketing. Vorbim de construcția a
    două grădinițe, vorbim despre reabilitarea unui cinematograf Arta și creare
    în cadrul acestuia a unui centru multifuncțional și unei primării de cartier.
    Vorbim de utilarea și modernizarea a mai
    multor unități de învățământ, mă refer la licee tehnlogice și, bineînțeles, un
    proiect important pe zona verde, avem aproape 10% din această sumă – 3 milioane
    de euro, pentru reabilitarea zonelor spații verzi, inclusiv un ștrand sau o
    piscină, undeva, în cartierul Ițcani. Sunt bani care sunt alocați primăriei
    municipiului Suceava de cătree ADR Nord-
    Est și pentru care deja avem depuse proiecte sau urmează să depunem proiectele
    de finanțare și să primim confirmarea lor.


  • Elevii, din nou la şcoală

    Elevii, din nou la şcoală

    După o binemeritată vacanţă de
    vară, de luni, peste 2,3 milioane de copii din România s-au întors în grădiniţe şi şcoli. Ministerul
    Educaţiei de la Bucureşti a pregătit mai multe schimbări, inclusiv în ceea ce
    priveşte examenul de bacalaureat, care, din acest an şcolar, va începe mult mai
    devreme. Mai precis, absolvenţii de liceu vor susţine probele orale în
    februarie, în timpul semestrului al II-lea, şi nu în iunie, ca până acum. De
    asemenea, profesorii vor putea corecta de acasă, online, lucrările candidaţilor
    la evaluarea naţională şi la bacalaureat. Ministerul a interzis toate
    materialele didactice auxiliare. Acestea urmează să fie revizuite şi trebuie să
    treacă printr-o procedură nouă şi complexă de autorizare, după ce normele
    metodologice vor fi stabilite de o comisie compusă din reprezentanţi ai
    Ministerului, sindicatelor, părinţilor şi elevilor. Legea învăţământului stabileşte,
    totodată, că numărul optim într-o clasă este de 15 copii la grădiniţă, 20 la
    clasele I-IV şi 25 la gimnaziu sau liceu. Este numărul care se regăseşte, de
    altfel, în toate sistemele de învăţământ europene. 36 de copii într-o clasă,
    aşa cum se pactica până acum, coroborat
    cu o programă şcolară încărcată şi manuale controversate au contribuit, în
    timp, la un eşec educaţional, rezultatul fiind consemnat inclusiv în ultimul
    test internaţional PISA:

    România ocupă locul 48 din 72 de ţări la capitolul ‘copii
    care detestă să meargă la şcoală’. Apetitul scăzut al elevilor la acest capitol
    se datorează, prin ricoşeu, şi salarizării slabe a cadrelor didactice, în
    prezent în curs de ameliorare, ceea ce a condus la situaţia în care în
    învăţământ profesează, din păcate, şi oameni fără vocaţie sau slab pregătiţi.
    Lucrurile nu par că se vor îndrepta prea curând, problemelor, deja, existente
    adăugându-se altele! Anul acesta, de pildă, elevii de clasa a V-a au reluat
    cursurile fără să aibă toate manualele pe bănci, Ministerul promiţându-le abia
    pentru luna noiembrie. Apoi, în
    special în mediul rural sunt numeroase şcolile care nu au avizele necesare şi
    dotările corespunzătoare – clădirile sunt vechi, nu au apă, iar toaleta este în
    curte, autorităţile locale
    preferând să închidă unităţile de învăţământ decât să le reabiliteze.

    Prezent
    la deschiderea anului şcolar într-un liceu bucureştean de prestigiu, Colegiul
    Naţional Gheorghe Şincai, preşedintele Klaus Iohannis a punctat un lucru spus
    în trecut în nenumărate rânduri: se pare că, de fiecare dată, începerea
    cursurilor îi ia pe unii prin surprindere. Fiecare Guvern ridică din umeri,
    arătând cu degetul spre cel dinainte. Aşa, însă, lucrurile nu se îmbunătăţesc.
    Potrivit şefului statului, el însuşi fost cadru didactic, Legea educaţiei
    trebuie să înceteze să mai fie un puzzle ale cărui piese se schimbă continuu,
    pierzându-se, astfel, imaginea unitară. Construirea unei Românii educate nu se
    poate face în lipsa unui sistem de învăţământ aşezat pe un făgaş predictibil şi
    care are elevul în centru.

  • Jurnal românesc – 16.06.2015

    Jurnal românesc – 16.06.2015

    Şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a avut luni, la Ohrid, o întâlnire cu omologul său macedonean, Nikola Poposki, în marja reuniunii ministeriale a Iniţiativei Central Europene. Cu această ocazie, cei doi oficiali au făcut o analiză a stadiului relaţiei bilaterale pe palier politico-diplomatic, cultural şi economic, dar şi a perspectivelor de integrare europeană şi euro-atlantică a Macedoniei. Nikola Poposki a mulţumit României pentru susţinerea constantă a parcursului european şi euro-atlantic al Republicii Macedonia. Pe de altă parte, ministrul Aurescu a pledat pentru stimularea schimburilor economice şi investiţiilor prin crearea unei Comisii Mixte Economice şi organizarea unui Forum al oamenilor de afaceri. Un alt subiect abordat a fost situaţia aromânilor şi meglenoromânilor din Macedonia, Bogdan Aurescu subliniind importanţa unor demersuri comune pentru protejarea dialectului meglenoromân, astfel încât să se evite dispariţia sa. A fost discutată şi problema proprietăţilor comunităţii aromâne din Macedonia.



    De la 1 iulie beneficiarii fondurilor europene prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 pot depune noi proiecte – a anunţat, luni, ministrul agriculturii, Daniel Constantin. Noul program însumează 9,4 de miliarde de euro, din care 8,1 miliarde – contribuţie europeană şi 1,3 de miliarde – contribuţie de la bugetul de stat. Ministrul a mai precizat că printre cele şase linii de finanţare care se vor deschide de la 1 iulie se află cele pentru investiţiile din explotaţiile pomicole şi pentru procesarea şi marketingul produselor agricole.



    Ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, a anunţat că autorităţile române şi oficialii Comisiei Europene au finalizat negocierile privind Programul Operaţional Infrastructură Mare, document trimis la Bruxelles. Astfel, din iulie, România va avea la dispoziţie 9,4 miliarde de euro pentru infrastructura de transport, mediu si energie. Marius Nica a precizat că în cadrul acestui program sunt alocate aproximativ 3 miliarde euro pentru proiectele din sectorul de apă şi apă uzată.



    Proiectul în care Bulgaria şi România ar putea să-şi intensifice imediat cooperarea este cel care vizează îmbunătăţirea navigaţiei pe Dunăre, a declarat, luni, la Ruse, comisarul european pentru politică regională Corina Creţu. Ea a amintit că pentru perioada 2014-2020, pentru proiecte de cooperare transfrontalieră, sunt prevăzuţi de către Comisia Europeană 250 milioane euro.



    România rămâne atractivă pentru investitori, deoarece se numără printre ţările cu cele mai scăzute costuri privind concedierea din motive obiective în cazul angajaţilor cu vechime medie, potrivit unui studiu internaţional privind concedierea realizat de o reţea de societăţi de avocaţi. Studiul corelează procedurile de concediere din 31 de ţări şi arată că ţările din Europa Occidentală se confruntă în general cu costuri mai mari comparativ cu cele din Europa Centrală. Documentul ia în calcul costul mediu pe care un angajator trebuie să îl suporte într-o ţară pentru a înceta raporturile de muncă cu un angajat şi pentru a ajunge la o înţelegere privind încetarea contractului de muncă fără a ajunge în instanţă.



    Programul Fiecare Copil în Grădiniţă, care ajută copiii săraci să meargă la grădiniţă, va fi extins la nivel naţional, a anunţat, luni, ministrul Muncii, Rovana Plumb. Conform unui comunicat al Ministerului pe care îl conduce, în cele 11 judeţe în care este implementat acest program sunt sprijiniţi 2.400 copii. Părinţii sunt stimulaţi să-şi ducă zilnic copiii la grădiniţă, fiindu-le oferite tichete sociale în valoare de 50 de lei pe lună.