Tag: Granada

  • EU-Gipfel in Granada: Abschlusserklärung bleibt vage

    EU-Gipfel in Granada: Abschlusserklärung bleibt vage





    Der informelle EU-Gipfel, der von der spanischen EU-Ratspräsidentschaft in Granada ausgerichtet wurde, endete mit einer zurückhaltenden gemeinsamen Erklärung, die sich nicht im Detail auf heikle Themen bezog. Ursprünglich war eine deutliche Stellungnahme zu wichtigen Themen wie Migration, EU-Erweiterung, nationale und Cyber-Sicherheit sowie die industrielle Autonomie der EU gegenüber Drittländern wie China, Russland und den USA geplant worden.



    Die grö‎ßten Meinungsverschiedenheiten gab es erwartungsgemä‎ß beim Zankapfel europäischer Migrationspakt. Ungarn und Polen sprachen sich vehement gegen die Erwähnung des Pakts in der Abschlusserklärung aus, und die beiden Regierungschefs in Budapest bzw. Warschau äu‎ßerten sich in ziemlich schrillen Tönen dazu. Der ungarische Ministerpräsident Viktor Orbán sagte, Ungarn fühle sich angegriffen und vergewaltigt“, wenn die EU seinem Land eine Quote für die Aufnahme von Migranten auferlegte, während der polnische Premierminister Mateusz Morawiecki sagte, eine solche Ma‎ßnahme sei ein Diktat aus Brüssel“, das er niemals akzeptieren würde. Die EU-Regeln besagen jedoch, dass für eine Entscheidung über einen Migrationspakt keine Einstimmigkeit, sondern nur eine Stimmenmehrheit erforderlich ist, so dass es trotz des heftigen Widerstands Ungarns und Polens letztendlich einen solchen Pakt in der EU geben wird.



    Ein weiteres heikles Thema, das auf dem Gipfel in Granada für Aufregung sorgte, war die Erweiterung des EU. Die vom Hohen Vertreter der Union für Au‎ßen- und Sicherheitspolitik, Josep Borrell, vorgeschlagene Frist für die Aufnahme neuer EU-Mitglieder im Jahr 2030 wurde abgelehnt. Die europäischen Staats- und Regierungschefs, darunter der rumänische Präsident Klaus Iohannis, hielten dies für unrealistisch. Der spanische Au‎ßenminister José Manuel Albares erklärte, die Beitrittskandidaten würden der EU je nach Anstrengung und Verdienst“ beitreten, eine Aussage, die von der Chefin der Europäischen Kommission bekräftigt wurde. Ursula von der Leyen sagte, die EU-Erweiterung müsse ein Prozess bleiben, der auf individuellen Leistungen beruhe.



    So hei‎ßt es nun in der Abschlusserklärung nur noch vage, dass die Europäische Union in einer nicht präzisierten Zukunft mehr als 30 Mitglieder haben wird. Zu den Beitrittskandidaten gehören die Republik Moldau, die Ukraine, die Länder des westlichen Balkans und auch die Türkei hat die Integrationsbestrebungen nicht ganz aufs Eis gelegt. Eine Entscheidung, die Auswirkungen haben könnte, wird jedoch auf dem EU-Gipfel im Dezember erwartet. Die Präsidentin der Republik Moldau, Maia Sandu, äu‎ßerte sich optimistisch, insbesondere nachdem das Europäische Parlament eine Entschlie‎ßung angenommen hat, in der die Aufnahme von Beitrittsverhandlungen mit Chișinău bis Ende des Jahres gefordert wird. Bis dahin jedoch bekräftigt die Erklärung von Granada das Engagement der 27 EU-Staats- und Regierungschefs für ein starkes, dynamisches, wettbewerbsfähiges und zusammenhaltendes Europa in einer sich verändernden Welt“.

  • Cându va s’yinã oara, sã s’lãrdzeascã UNIA IVRUPEANÂ?

    Cându va s’yinã oara, sã s’lãrdzeascã UNIA IVRUPEANÂ?



    Unia Ivrupeanã easti rezultatlu unãllei dizvãrteari di integrari și lãrdzeari cu hãirlaticã lucãrlu si niacumtinari.


    Dupu thimilliusearea, tru 1951, ţi u feaţirã aţeali șasi vãsilii – Belghia, Ghirmãnia, Frãnția, Italiia, Luxemburgulu și Vãsiliile di Nghiosu – a Comunitatillei Ivrupeanã a Cărbunilui și Cilekillei, pri-imnãtoarili aliştei di adzã Unia Ivrupeanã, s’feaţirã deapoa, ma multi dãldzã di lãrdzeari.


    Dupu aţeali ditu 1973, 1981, 1986, 1995 și 2004 vini arada, tru 2007, a dalgãllei cu protagonistili România și Vãrgãria, și deapoa aţea ditu 2013.



    Unã ñicã isapi, scoati tu videalã cã, di un dekeniu, Unia Ivrupeanã numata ari aprukeatã tru arãdãrikili a llei vãrnã vãsilie.


    Nica şi aţea sã spunemu cã, tru 2020, kiru şi un membru – Marea Britanie — dupu anãmusitlu Brexitu, ţi va s’dzãcã, tu aestã oarã, Unia ari 27 di stati.


    Vãsiliili cari tricurã pritu yila caudinae cu ndridzerli ti aderari știu că, tru cadurlu a politicãllei di lãrdzeari, candidațllii lipseaşti sã spunã, cã suntu axi, s’lucreadzã şi s’tiñiseascã pãnu di mardzinã, arola di membri ali Unie, s’clleamã, easti ananghi, s’tiñiseascã cu sirţãlle cãftãrli bãgati dinintea-a loru.


    Cu alti zboarã, politica di lãrdzeari caftã un protsesu, ţi nai multili ori, s’faţi zorlea, ghini ma, pãnu tu bitisitã, aduţi hãirlãticu ti dauli pãrţã — emu ti candidaț, emu ti Unia Ivrupeanã.


    Andãmusiţ Granada, tru Spanie, liderlli ali UE feaţirã muabeti, tu aestã bitisitã di stãmãnã, nica şi ti nãdiili mutrindalui lãrdzearea ivrupeanã.


    România, reprezentată di prezidentulu Klaus Iohannis, ndrupaşti proţesili ti aderari nu maş ti Ripublica Moldova şi Ucraina, viţinili a llei, ama şi ti vãsiliili ditu Balcañi, şi deapoa, spuni tu idyiulu kiro, cã easti ni-alithea hãbãrisearea a nãscãntoru vadeadz ti lãrdzeari:


    “Ma s’hibã di s’faţi unã jgllioatã apufusitã tru ţi mutreaşti Ucraina icã Moldova aestã nu va s’hibã apufusitã mãni. S’facu muabeţ cari va s’ducã la unu planu strateghicu ti añilli ţi yinu. Trã mine işiş şi trã noi, la noi, tru România, dealihea easti di mari simasie cã Ucraina şi Moldova s’facã iruşi jgllioatili ti intigrarea ivrupeanã, ti aţea avemu faptã unu lobby vãrtosu.”


    Tru aestã oarã, 5 stati ditu Balcañilli di tu Ascãpitatã au statutlu di candidatu şi, tru niscãnti cazuri, nkisirã cu pãzãrãpserli. Easti zborlu ti Arbinişia, Bosna şi Herţegovina, Makedonia di tu Araţili, Muntenegru şi Sãrbia.


    S’nu u-agãrşimu niţi Turkia, cari va, s’hibã şi ea tu harea di membrurã ali Unia !


    Kosovo, a curi indipendenţă easti pricãnuscutã maş di nãscãnti di tu statili membri ali UE, pitricu tru 2022 unã cãftari ti aderari.


    Tru Europa di tu Apiritã, Ripublica Moldova şi Ucraina amintarã tru 2022 statutlu di vãsilie-candidatu, a deapoa, Georgia tutu aşi, ari nãdie, s’amintã şi nãsã aestu statutu.


    Chişinăulu şi Kievlu voru şi eali cã pãzãrãpserli propriu-dzãsi di aderari s’ahurheascã cãtu cama ayoñea, a deapoa Parlamentul European tamamu ţi vulusi unã rezoluţie pritu cari caftã ali Comisie s’nkiseascã iruşi proţedurli cu Ripublica Moldova.



    Autor: Roxana Vasile


    Armãnipsearea: Taşcu Lala

  • Rückblick auf die Woche 30.09.-6.10.2023

    Rückblick auf die Woche 30.09.-6.10.2023

    Rumänischer Staatspräsident auf dem Gipfel der Europäischen Politischen Gemeinschaft


    Im Zusammenhang mit den Angriffen auf ukrainische Donauhäfen werden zusätzliche Drohnenabwehrsysteme nach Rumänien gebracht, hat Präsident Klaus Iohannis am Donnerstag und Freitag auf dem Gipfel der Europäischen Politischen Gemeinschaft und dem informellen Treffen des Europäischen Rates in Granada angekündigt. Er bezeichnete diese Angriffe auf ukrainische Häfen als Kriegsverbrechen, da es sich dort ausschlie‎ßlich um zivile Infrastruktur handelt. Zentrales Thema des Gipfels war die Ukraine und die EU-Erweiterung. Diesbezüglich sagte Klaus Iohannis, dass es für die Ukraine und Moldawien sehr wichtig sei, rasche Schritte in Richtung europäische Integration zu unternehmen.



    Ferner drückte sich der rumänische Staatschef für eine Beschleunigung des europäischen Kurses für die westlichen Balkanstaaten aus. Iohannis bezeichnete jedoch die Frist 2030 für die nächste Erweiterungswelle als unrealistisch. Klaus Iohannis führte au‎ßerdem gemeinsam mit dem norwegischen Ministerpräsidenten Jonas Gahr Store den Vorsitz bei einem Runden Tisch zu den Themen Energie, Umwelt und Klimawandel. Auch hier erinnerte das Staatsoberhaupt daran, dass die EU beschlossen hat, die Ukraine und die Republik Moldau in den europäischen Energiemarkt zu integrieren und den Beitrittskandidaten den Zugang zur gemeinsamen europäischen Gasbeschaffungsplattform zu öffnen.



    Au‎ßenministerin Luminița Odobescu auf Staatsbesuch in KIew


    Die rumänische Au‎ßenministerin Luminița Odobescu betonte am Montag in Kiew, wie wichtig es sei, die multidimensionale Unterstützung der EU für die Ukraine so lange wie nötig fortzusetzen. Nach Angaben des Au‎ßenministeriums in Bukarest verwies die Ministerin auf die anhaltenden russischen Angriffe auf die zivile Infrastruktur in der Ukraine in unmittelbarer Nähe Rumäniens, die ein Sicherheitsrisiko darstellen, und betonte die Notwendigkeit eines langfristigen regionalen strategischen Ansatzes, der auch die Republik Moldau einschlie‎ßt. Luminița Odobescu: “Rumänien hat die längste Grenze zur Ukraine. Russlands Angriffe auf die zivile Infrastruktur der Ukraine, einschlie‎ßlich der Donauhäfen an der Grenze zu Rumänien, verschlimmern die Situation. Diese Angriffe haben nicht nur wirtschaftliche Folgen für die Ukraine, sondern auch für die Weltwirtschaft, z. B. für die Ernährungssicherheit. Auch die Schifffahrt auf der Donau und dem Schwarzen Meer ist bedroht. Rumänien versucht, der Ukraine zu helfen, indem es den Transit über die sogenannten Solidaritätskorridore anbietet”.



    In Bezug auf den europäischen Kurs der Ukraine brachte Luminița Odobescu ihre Unterstützung für die Aufnahme von Beitrittsverhandlungen mit der Ukraine und der Republik Moldau bis Ende des Jahres zum Ausdruck und begrü‎ßte in diesem Zusammenhang die Fortschritte, die die Ukraine bei der Umsetzung der Empfehlungen der Europäischen Kommission erzielt hat.



    Zum Tag der deutschen Einheit, Botschafter Gebauer drückt Unterstützung für den Schengen-Beitritt Bukarests


    Deutschland unterstützt weiterhin nachdrücklich den “verdienten” Beitritt Rumäniens zum Schengen-Raum, der sowohl im Interesse Rumäniens als auch Deutschlands und der gesamten Europäischen Union liegen würde. Diese Erklärung gab der deutsche Botschafter in Bukarest, Peer Gebauer, auf dem Empfang zum Tag der Deutschen Einheit am 3. Oktober ab. Er erinnerte daran, dass Rumänien alle technischen Voraussetzungen erfüllt hat, um Teil des europäischen Freizügigkeitsraumes zu werden: “Ich versichere Ihnen, dass die überwältigende Mehrheit der EU-Staaten Rumänien und Bulgarien in diesem Bestreben unterstützt und sich alle bemühen werden, eine Lösung zu finden, damit beide Staaten so bald wie möglich Teil von Schengen werden”, fügte der deutsche Botschafter hinzu. Präsident Klaus Iohannis, der an der Veranstaltung in Bukarest teilnahm, lobte die anhaltende Unterstützung Berlins für den Schengen-Beitritt Rumäniens und sagte, dass die EU und die euro-atlantischen Länder gemeinsam handeln müssen, um ihre Werte zu schützen. Ministerpräsident Marcel Ciolacu sagte seinerseits, die Schengen-Barriere sei “das letzte Überbleibsel der Teilung Europas”.



    Fazit der IWF-Mission in Bukarest


    Die rumänische Regierung muss der Steuererhebung und der Abschaffung von Steuerbefreiungen Priorität einräumen, mahnten die Experten des IWF zum Abschluss ihrer regelmä‎ßigen Mission zur Bewertung der Entwicklung der rumänischen Wirtschaft. Die Delegation des Fonds führte in Bukarest Gespräche mit Vertretern der rumänischen Behörden und analysierte die durchgeführten oder für die nächste Zeit geplanten finanzpolitischen Ma‎ßnahmen. Das Paket der fiskalischen Ma‎ßnahmen, das die Regierung umsetzen will, ist ein Schritt in die richtige Richtung, aber es müssen noch einige Anpassungen vorgenommen werden, auch wenn es die Politik in einigen Bereichen verbessert – sagte der Leiter der IWF-Mission in Rumänien, Jan Kees Martijn. Der IWF-Experte ist der Ansicht, dass noch Investitionen notwendig sind, um das Bildungs- und Gesundheitssystem auf EU-Niveau zu bringen.



    Der IWF schätzt auch, dass das rumänische Haushaltsdefizit in diesem Jahr 6 % betragen wird und im nächsten Jahr auf 5 % sinken könnte, wobei Bukarest ein Defizit von 3 % anstreben sollte. Andererseits gab die Nationalbank in ihrer Einschätzung bekannt, dass das von der Regierung zur Sanierung des Haushalts vorgesehene Steuerpaket auch die Inflationsrate beeinflussen wird. Den Schätzungen der BNR zufolge wird dieser Indikator bis zum Jahresende weiter sinken. Gleichzeitig gab die Zentralbank bekannt, dass sie beschlossen hat, den geldpolitischen Zinssatz seit Januar unverändert bei 7 % pro Jahr zu belassen.


  • EU-Gipfel: Rumänien unterstützt Beitritt der Moldaurepublik und der Ukraine

    EU-Gipfel: Rumänien unterstützt Beitritt der Moldaurepublik und der Ukraine





    Die Europäische Union ist das Ergebnis eines sich allmählich entwickelnden Integrations- und Erweiterungsprozesses. Seit der Gründung der Europäischen Gemeinschaft für Kohle und Stahl, dem Vorläufer der heutigen Europäischen Union, im Jahr 1951 durch sechs Länder — Belgien, Deutschland, Frankreich, Italien, Luxemburg und die Niederlande — gab es sechs Erweiterungswellen. Auf die Etappen 1973, 1981, 1986, 1995 folgten die Osterweiterungen 2004 und 2007, die mehrere ehemalige Ostblockstaaten — zuletzt Rumänien und Bulgarien — der Union beitreten lie‎ßen. Und schlie‎ßlich trat am 1. Juli 2013 Kroatien als vorläufig letztes Mitglied der EU bei.



    Eine einfache Rechnung zeigt also, dass die Europäische Union in den letzten 10 Jahren keine weiteren Mitgliedstaaten aufgenommen hat. Im Gegenteil, im Jahr 2020 hat sich nach dem ominösen Brexit ein Mitglied aus der Staatengemeinschaft verabschiedet. Ohne Gro‎ßbritannien besteht die Union nun aus 27 Staaten. Die Länder, die die Vorbereitungen auf die Mitgliedschaft durchlaufen haben, wissen, dass die Kandidaten im Rahmen der Erweiterungspolitik nachweisen müssen, dass sie in der Lage sind, ihre Rolle als Mitglieder der Union in vollem Umfang wahrzunehmen, d. h. alle an sie gestellten Anforderungen rigoros zu erfüllen. Mit anderen Worten: Die Erweiterung ist ein oft schwieriger Prozess, der aber letztlich beiden Seiten zugute kommt — den Kandidaten und der Europäischen Union.



    Bei ihrem informellen Treffen im spanischen Granada erörterten die Staats- und Regierungschefs der EU an diesem Wochenende die Aussichten für die europäische Erweiterung. Rumänien war durch Präsident Klaus Johannis vertreten, der den Beitrittsprozess nicht nur für die Nachbarländer Moldaurepublik und Ukraine, sondern auch für die Balkanländer unterstützt. Der rumänische Staatschef bezeichnete es jedoch als unrealistisch“, genaue Termine für die Erweiterung zu nennen:



    Ob ein entscheidender Schritt in Bezug auf die Ukraine oder die Republik Moldau unternommen wird, wird nicht morgen entschieden. Es handelt sich um Diskussionen, die zu einer strategischen Agenda für die kommenden Jahre führen werden. Für mich persönlich und für uns in Rumänien ist es natürlich sehr wichtig, dass die Ukraine und die Republik Moldau rasche Schritte in Richtung europäische Integration unternehmen, weshalb wir uns sehr stark für sie eingesetzt haben.“




    Derzeit haben fünf westliche Balkanstaaten den Kandidatenstatus und haben in einigen Fällen auch Beitrittsverhandlungen aufgenommen. Es handelt sich um Albanien, Bosnien und Herzegowina, Nordmazedonien, Montenegro und Serbien. Der Kosovo, dessen Unabhängigkeit nur von einigen EU-Ländern anerkannt wird, hat einen Antrag auf Mitgliedschaft im Jahr 2022 gestellt.



    In Osteuropa wurde der Republik Moldau und der Ukraine der Status eines Beitrittskandidaten im Jahr 2022 zuerkannt, und auch Georgien — momentan noch Beobachterstaat — hofft, diesen zu erhalten. Chișinău und Kiew möchten, dass die konkreten Beitrittsverhandlungen so bald wie möglich beginnen, und das Europäische Parlament hat unlängst eine Entschlie‎ßung angenommen, in der die Kommission aufgefordert wird, die notwendigen Verfahren mit der Republik Moldau früher einzuleiten.

  • Când se va extinde UE?

    Când se va extinde UE?

    Uniunea
    Europeană este rezultatul unui proces de integrare și extindere în continuă
    evoluție. După înființarea, în 1951, de către șase țări – Belgia, Germania,
    Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos – a Comunității Europene a
    Cărbunelui și Oțelului, precursoare a actualei Uniuni Europene, au existat mai multe valuri de extindere. Celor din 1973, 1981, 1986, 1995 și 2004 le-au urmat, în
    2007, valul ale cărui protagoniste au fost România și Bulgaria, și cel din 2013. Un calcul elementar arată, deci, că, de un deceniu, Uniunea
    Europeană nu a mai primit în rândurile sale pe nimeni. Dimpotrivă, în 2020, a
    pierdut un membru – Marea Britanie – în urma celebrului Brexit, ceea ce face
    că, în prezent, Uniunea este compusă din 27 de state.

    Țările care au trecut
    prin furcile caudine ale pregătirii pentru aderare știu că, în cadrul politicii
    de extindere, candidații trebuie să demonstreze că sunt capabili să-și asume în
    întregime rolul de membri ai Uniunii, adică să îndeplinească riguros toate
    cerințele care li se impun. Cu alte cuvinte, politica de extindere presupune un
    proces adesea dificil, dar care, într-un final, să aducă beneficii ambelor
    părți – candidaților și Uniunii Europene.


    Reuniți la Granada, în Spania, liderii
    UE au discutat, la acest sfârșit de săptămână, inclusiv despre perspectivele
    extinderii europene.

    România, reprezentată de președintele Klaus Iohannis,
    susţine procesele de aderare nu numai pentru Republica Moldova şi Ucraina
    vecine, ci şi pentru ţările din Balcani, însă, califică drept ‘nerealistă’
    avansarea unor termene pentru extindere:
    Dacă se va face un pas hotărât în
    ce priveşte Ucraina sau Moldova nu se va decide mâine. Sunt discuţii
    care vor duce la o agendă strategică pentru anii care urmează. Pentru mine
    personal şi pentru noi, în România, evident că este foarte important ca Ucraina
    şi Moldova să facă paşi rapizi spre integrarea europeană, de aceea am şi făcut
    un lobby foarte puternic.


    În prezent, 5 state din Balcanii de Vest au statut de
    candidat şi, în unele cazuri, au lansat negocierile. Este vorba de Albania,
    Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia. Să nu uităm
    nici de Turcia, care dorește, și ea, să fie parte a Uniunii ! Kosovo, a
    cărei independenţă e recunoscută doar de o parte din statele membre ale UE, a
    depus în 2022 o cerere de aderare.

    În Europa de Est, Republica Moldova şi
    Ucraina au primit în 2022 statutul de ţări-candidat, iar Georgia speră, de
    asemenea, să îl primească. Chişinăul şi Kievul şi-ar dori ca negocierile
    propriu-zise de aderare să înceapă cât mai curând, iar Parlamentul European tocmai
    a adoptat o rezoluţie prin care cere Comisiei să declanşeze mai repede aceste proceduri
    cu Republica Moldova.


  • October 5, 2023

    October 5, 2023

    PRIZE The winner of the
    Nobel Prize in literature is to be announced today. Last year, the recipient
    was French writer Annie Ernaux for the courage and clinical acuity with which
    she uncovers the roots, estrangements and collective restraints of personal
    memory. The 2023 Nobel season will continue with the peace prize on October 6.
    The Riksbank Sveriges prize in economic sciences in memory of Alfred Nobel will
    be announced on October 9.








    IMF The priorities of the Romanian government should
    be to improve tax collection at the state budget and the elimination of the
    fiscal exemptions, the IMF experts said in Bucharest at the end of their
    periodical assessment mission. The IMF delegation has in the past two weeks assessed
    Romania’s fiscal and economic policies, forecasting a 2.3% economic growth, a
    budget deficit of 6% and an inflation rate, expected to go down from 7% to 4%,
    but at the end of the next year.






    SUMMIT Romania’s President Klaus Iohannis went to Granada to
    participate in the 3rd European Political Community Summit.
    According to the presidential administration, high on the talks agenda are
    digital transition, artificial intelligence and security. Iohannis will
    co-preside together with the Norwegian Prime Minister, Jonas Gahr Store, a series
    of round table talks on environment-related issues, and climate change.
    Tomorrow Iohannis will be attending the informal meeting of the European
    Council, hosted in Granada by the Spanish presidency of the European Union. The
    meeting’s main objective is the launch of the reflection process over the EU’s
    future strategic agenda and some issues related to defence, resilience and
    competitiveness, the EU’s global commitment, migration and enlargement.








    ACCIDENT A family of two Romanians with two children residing in
    Germany is among the victims of the road accident involving a bus near Venice, which
    left 21 dead and 15 wounded. The vehicle fell off a bridge and caught fire. All
    the dead have been identified and the municipality decreed three days of
    mourning on Wednesday. Among those killed there are a baby and two Romanian girls,
    13 and 8 years old. The two and their parents were spending their holiday in
    Mestre. The real cause of the accident remains unknown; it’s either the driver was
    ill or he was talking on the phone. The prosecutor’s office in Venice has
    opened an investigation into the accident.




    (bill)

  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    Capul de afiş al weekendului sportiv este meciul de fotbal
    dintre reprezentativele României şi Suediei, programat la Stockholm. Este
    primul joc al tricolorilor din campania de calificare pentru Campionatul European
    din 2020. România face parte din Grupa F, alături de echipele Spaniei, Suediei,
    Norvegiei, Insulelor Faroe şi Maltei. Se califică direct primele două clasate.
    Pentru confruntarea de sâmbătă, de la Stockholm, România are şansa a doua, atât
    prin prisma valorii jucătorilor, cât şi prin cea a ultimelor rezultate. În clasamentul mondial la zi, alcătuit de
    Federaţia Internaţională de Fotbal, Suedia se află pe locul 14, iar România, pe
    25. Dintre celelalte echipe din grupă, doar Spania stă mai bine, şi anume pe
    locul 9. Norvegia se clasează pe locul 48, Insulele Faroe pe 97, iar Malta pe
    182.


    Tot din fotbal,
    să notăm că joi, la Granada, selecţionata de tineret a României compusă din
    jucători sub 21 de ani a fost învinsă de formaţia similară a Spaniei, cu 1 la 0. Echipei antrenate de Mirel Rădoi i-au lipsit
    pentru acest joc nu mai puţin de 9 jucători, convocaţi la Naţionala de seniori.
    În stagiul de pregătire efectuat în aceste zile în Spania, România va mai juca
    un meci amical, luni, contra Danemarcei, la Marbella. Reprezentativa de tineret
    va evolua în vară, la EURO 2019, în Italia şi San Marino, după o calificare în premieră în noul mileniu.
    Tricolorii mici vor face parte din Grupa C, alături de Anglia, Franţa şi
    Croaţia. Campionatul European se va disputa în perioada 16-30 iunie

    .


    Din tenis, să
    notăm că, la Miami, România nu mai este reprezentată în turneul masculin de
    simplu. Marius Copil a fost învins în primul tur de spaniolul Albert Ramos
    Vinolas, cu 6-4, 6-2. La feminin, Irina Begu a fost învinsă de revelaţia
    acestui sezon în circuitul WTA, Bianca Andreescu. Jucătoarea canadiană
    de origine română s-a impus în trei seturi, cu 4-6, 7-6, 6-2.

  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    Capul de afiş al weekendului sportiv este meciul de fotbal
    dintre reprezentativele României şi Suediei, programat la Stockholm. Este
    primul joc al tricolorilor din campania de calificare pentru Campionatul European
    din 2020. România face parte din Grupa F, alături de echipele Spaniei, Suediei,
    Norvegiei, Insulelor Faroe şi Maltei. Se califică direct primele două clasate.
    Pentru confruntarea de sâmbătă, de la Stockholm, România are şansa a doua, atât
    prin prisma valorii jucătorilor, cât şi prin cea a ultimelor rezultate. În clasamentul mondial la zi, alcătuit de
    Federaţia Internaţională de Fotbal, Suedia se află pe locul 14, iar România, pe
    25. Dintre celelalte echipe din grupă, doar Spania stă mai bine, şi anume pe
    locul 9. Norvegia se clasează pe locul 48, Insulele Faroe pe 97, iar Malta pe
    182.


    Tot din fotbal,
    să notăm că joi, la Granada, selecţionata de tineret a României compusă din
    jucători sub 21 de ani a fost învinsă de formaţia similară a Spaniei, cu 1 la 0. Echipei antrenate de Mirel Rădoi i-au lipsit
    pentru acest joc nu mai puţin de 9 jucători, convocaţi la Naţionala de seniori.
    În stagiul de pregătire efectuat în aceste zile în Spania, România va mai juca
    un meci amical, luni, contra Danemarcei, la Marbella. Reprezentativa de tineret
    va evolua în vară, la EURO 2019, în Italia şi San Marino, după o calificare în premieră în noul mileniu.
    Tricolorii mici vor face parte din Grupa C, alături de Anglia, Franţa şi
    Croaţia. Campionatul European se va disputa în perioada 16-30 iunie

    .


    Din tenis, să
    notăm că, la Miami, România nu mai este reprezentată în turneul masculin de
    simplu. Marius Copil a fost învins în primul tur de spaniolul Albert Ramos
    Vinolas, cu 6-4, 6-2. La feminin, Irina Begu a fost învinsă de revelaţia
    acestui sezon în circuitul WTA, Bianca Andreescu. Jucătoarea canadiană
    de origine română s-a impus în trei seturi, cu 4-6, 7-6, 6-2.