Tag: granita

  • IGPF: Peste 91.000 de  persoane au intrat vineri în România,  8.997 sunt cetăţeni ucraineni

    IGPF: Peste 91.000 de persoane au intrat vineri în România, 8.997 sunt cetăţeni ucraineni


    Conform IGPF, în data de 3.11.2023, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalitățile de control (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) peste 190.850 de persoane, cetățeni români și străini, şi aproximativ 52.300 de mijloace de transport.



    Pe sensul de intrare în România au fost 91.518 persoane, dintre care 8.997 de cetăţeni ucraineni. Astfel, începând cu data de 10.2.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 3.11.2023, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 6.548.560 cetăţeni ucraineni.



    IGPR precizează că, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislației naționale și comunitare, Poliția de Frontieră lucrând la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere.



    Mai multe informații privind situația punctelor de frontieră deschise traficului internaţional se regăsesc pe aplicaţia Trafic on-line care poate fi accesată la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/.



    Sursa Poliţia de Frontieră Română




  • IGPF: Peste 1,4 milioane de persoane au tranzitat frontiera,  în acest weekend

    IGPF: Peste 1,4 milioane de persoane au tranzitat frontiera, în acest weekend

    În acest weekend, 25-27 august, au efectuat formalităţile de frontieră peste 1.432.000 de persoane, cetăţeni români şi străini, pe ambele sensuri de deplasare, informează Poliţia de Frontieră.

    Conform sursei citate, la frontiera româno-ungară s-a înregistrat cel mai mare trafic, aproximativ 637.000 de persoane, pe ambele sensuri de deplasare, urmată de frontiera cu Bulgaria, unde valorile de trafic au ajuns la 334.000 de persoane în perioada de referinţă.

    Totodată, în data de 27.08.2023, prin punctele de fro­ntieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalitățile de control (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) aproximativ 505.200 de persoane, cetățeni români și străini, şi peste 130.400 de mijloace de transport. Pe sensul de intrare în România, la nivel naţional, au fost 174.114 de persoane, dintre care 17.518 de cetăţeni ucraineni. Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 27.08.2023, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 5.800.490 cetăţeni ucraineni.

    Totodată, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislației naționale și comunitare, Poliția de Frontieră lucrând la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere.

    De asemenea, Poliţia de Frontieră reaminteşte că, începând din această seară, până în data de 31.08.2023, autoritatile bulgare vor efectua lucrări de reparaţii pe partea bulgărească a Podul Prieteniei peste fluviul Dunărea. Astfel, în perioada respectivă, pe timpul zilei traficul pe Podul Prieteniei se va desfăşura cu dificultate, pe o singură bandă în zona unde se derulează reparaţii, iar pe timpul nopţii vor fi intervale de timp (între orele 22.00-02.00), când traficul pe pod va fi restricţionat în totalitate, după următorul program:

    Intervalul orar

    Trafic autovehicule

    28.08.2023, ora 22.00 – 29.08.2023, ora 02.00

    Restricţionat

    29.08.2023, ora 02.00- 29.08.2023, ora 22.00

    Se circulă cu dificultate pe o singură bandă

    29.08.2023, ora 22.00 -30.08.2023 ora 02.00

    Restricţionat

    30.08.2023, ora 02.00- 30.08.2023, ora 22.00

    Se circulă cu dificultate pe o singură bandă

    30.08.2023, ora 22.00 -31.08.2023, ora 02.00

    Restricţionat

    31.08.2023, începând cu ora 02.00

    Se circulă cu dificultate pe o singură bandă

    Având în vedere că traficul prin PTF Giurgiu-Ruse se va derula cu dificultate, Poliţia de Frontieră recomandă persoanelor care intenționează, în perioada imediat următoare, să ajungă în Bulgaria să evite PTF Giurgiu și să tranziteze frontiera prin celelalte puncte de frontieră deschise în regim internaţional cu țara vecină, menționate mai jos.

    Informații privind situația punctelor de frontieră deschise traficului internaţional se regăsesc pe aplicaţia Trafic on-line care poate fi accesată la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/.

    Sursa Poliţia de Frontieră

  • IGPF: Traficul la frontieră în data de 03 august 2023

    IGPF: Traficul la frontieră în data de 03 august 2023

    Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) informează că joi au intrat în România, prin punctele de la graniţă, 166.245 de persoane, dintre care 17.605 cetăţeni ucraineni.

    In data de 03.08.2023, prin punctele de fro­ntieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalitățile de control (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) aproximativ 343.700 de persoane, cetățeni români și străini, şi peste 93.200 de mijloace de transport.

    Potrivit IGPF, pe sensul de intrare în România, au fost 166.245 de persoane, dintre care 17.605 de cetăţeni ucraineni. Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 03.08.2023, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 5.377.472 cetăţeni ucraineni.

    În continuare, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislației naționale și comunitare, Poliția de Frontieră lucrând la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere.

    De asemenea, informații privind situația punctelor de frontieră deschise traficului internaţional se regăsesc pe aplicaţia Trafic on-line care poate fi accesată la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/.

    Sursa: POLIȚIA DE FRONTIERĂ ROMÂNĂ

  • România şi tranzitul cerealelor din Ucraina

    România şi tranzitul cerealelor din Ucraina

    În contextul unor îngrijorări persistente cu privire la securitatea alimentară mondială, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, anunță că România a facilitat din februarie, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina vecină, tranzitul a peste cinci milioane de tone de cereale ucrainene. Duminică, de Ziua Mondială a Alimentaţiei, el a reafirmat angajamentul Bucureștiului de a reduce impactul războiului din Ucraina asupra securităţii alimentare la nivel mondial. Șeful diplomației române a solicitat extinderea acordului privind exportul de cereale prin porturile de la Marea Neagră încheiat în vară de Ucraina și Rusia cu Turcia şi ONU, care expiră în aproximativ o lună. Mai trebuie menționat că ajutorul României pentru țara vecină nu se oprește aici. În septembrie, România și Franța au semnat la Paris un acord în domeniul transporturilor, care va permite, de asemenea, sprijinirea exportului de cereale ucrainene.

    Iar președintele Klaus Iohannis a declarat, la Adunarea Generală a ONU de la New York, că şi capacitatea Portului Constanţa de la Marea Neagră, care este cel mai mare port pentru exportul grânelor din Ucraina, trebuie îmbunătăţită sau cel puţin adaptată condiţiilor actuale. Șeful statului şi-a exprimat, de asemenea, speranţa menţinerii înţelegerii privind tranzitul cerealelor din Ucraina pe Marea Neagră. Acordul, negociat de ONU şi de Turcia în iulie, a deschis calea Kievului pentru a-şi relua exporturile de cereale prin porturile sale de la Marea Neagră, care fuseseră închise de la începerea invaziei ruse. În schimb, Moscova a obţinut garanţii pentru propriile sale exporturi de cereale şi îngrăşăminte.

    Potrivit Reuters, acordul a permis să se evite o criză alimentară mondială, având în vedere că Rusia şi Ucraina sunt două dintre cele mai mari exportatoare de cereale din lume, iar Rusia este primul exportator de îngrăşăminte. În baza acestei înțelegeri, toate navele care au părăsit porturile Ucrainei au fost verificate la Istanbul şi abia apoi şi-au continuat drumul către destinaţia finală. Totuși, Moscova și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea față de modul în care acordul este implementat, argumentând că întâmpină în continuare dificultăţi în a-şi vinde îngrăşămintele şi alimentele. Într-un interviu acordat Reuters, ambasadorul Rusiei pe lângă Naţiunile Unite la Geneva a declarat că Moscova a transmis miercuri o scrisoare care conține o listă de plângeri în acest sens secretarului general al ONU.

    Între timp, la Moscova au loc, zilele acestea, negocieri între partea rusă şi reprezentanţii ONU pentru extinderea acordului privind exportul cerealelor. Potrivit Kievului, în baza acordului semnat în vară, Ucraina a reușit să scoată din țară până acum aproape opt milioane de tone de grâne. Chiar și în aceste condiții, pe fondul războiului declanşat de Rusia, preţul grâului a crescut cu aproape o cincime în acest an, iar numărul persoanelor care suferă de foame severă la nivel global, din cauza creşterii preţurilor la alimente, este estimat la aproape cincizeci de milioane.


  • Trafic intens de sărbătorile pascale

    Trafic intens de sărbătorile pascale

    Cu ocazia sărbătorilor pascale ortodoxe, a fost aglomerat și în acest an la frontierele României pe sensul de intrare în țară, dar a crescut şi numărul românilor care au plecat în străinătate în vacanță sau la rude, după ce au fost ridicate mare parte din restricțiile din perioada pandemiei. Acestora li s-au adăugat cei care s-au întors după zilele libere din perioada sărbătorilor de Paşte ale creştinilor catolici, care anul acesta au avut loc cu o săptămână mai devreme față de cele ortodoxe. Poliția de Frontieră anunță că traficul la granițele României a crescut cu 150% față de anul trecut. Potrivit unui comunicat, în perioada 22-24 aprilie, prin punctele de frontieră au efectuat formalitățile de control peste 500.000 de persoane, cetățeni români și străini şi aproximativ 120.000 de mijloace de transport, atât la intrarea în România, cât și la ieșire. Poliţia de Frontieră a informat, de asemenea, că a dispus, în această perioadă, măsuri de fluidizare a traficului, precum și de întărire a supravegherii frontierei de stat, fără a se înregistra evenimente deosebite. Aproximativ 4.200 polițiști de frontieră au fost la datorie, zilnic, desfășurând misiuni de supraveghere şi control la graniță. De asemenea, a fost folosită la maxim capacitatea punctelor de trecere, iar în funcţie de trafic, au fost suplimentate arterele de control pe sensul de intrare sau ieşire din ţară. Acolo unde situația a impus-o au fost folosite, potrivit Poliției de Frontieră, inclusiv echipamentele mobile de control aflate în dotare.

    În acest an, cea mai tranzitată frontieră a fost cea aeriană pe unde, în perioada 22 – 24 aprilie, au efectuat formalitățile aproximativ 200.000 de persoane, precum și cea cu Ungaria, cu peste 140.000 de persoane și 54.000 de mijloace de transport. Mai puțin aglomerată a fost granița de la Porțile de Fier, din sud-vestul României, pe care au folosit-o cei care au călătorit prin Croaţia, Slovenia şi Serbia. Autoritățile au recomandat această frontieră celor care au venit din vestul Europei și s-au îndreptat spre sudul României. De altfel, ca în fiecare an, autoritățile au recomandat participanţilor la traficul transfrontalier să utilizeze toate punctele de trecere şi să verifice timpii de așteptare prin aplicaţia Trafic on-line care poate fi accesată în continuare pe site-ul poliției de frontieră. În contextul războiului provocat de Rusia în țara vecină, zilnic au continuat să intre în România, potrivit autorităților, câteva mii de ucraineni, atât prin vama comună, cât și prin Republica Moldova. De la declanşarea conflictului, acum mai bine de două luni, au intrat în țara noastră, în total, aproape 800 de mii de cetăţeni din Ucraina. Majoritatea își urmează drumul spre vestul Europei, dar au fost și câteva mii care au cerut azil în România.


  • Noi măsuri de control la frontiera cu Ungaria

    Noi măsuri de control la frontiera cu Ungaria

    Autorităţile de frontieră ungare au informat Poliţia de Frontieră Română că, începând din această după amiază, derularea formalităţilor de control, la intrarea pe teritoriul Ungariei, pentru cetăţenii ucraineni care nu sunt posesori de paşapoarte biometrice necesită verificări suplimentare amănunţite, informează Poliţia de Frontieră Română.

    Conform sursei citate, aceste măsuri dispuse de partea maghiară vor determina creşterea timpului alocat fiecărei persoane pentru control, ceea ce implicit va conduce la creșterea timpului de aşteptare la ieşirea din România, respectiv intrarea pe teritoriul statului vecin pentru participanţii la trafic.

    Poliţia de Frontieră Română a contactat omologii maghiari în vederea stabilirii şi dispunerii unor măsuri comune pentru fluidizarea traficului în punctele de frontieră.

    Astfel, în limita posibilităților permise de infrastructura şi asigurarea tehnică din punctele de trecere de la graniţa comună, a fost realizată separarea arterelor de control pe sensul de ieşire din România, astfel încât persoanele care se află în posesia tuturor documentelor prevăzute de legislaţia comunitară să poată efectua controlul cu operativitate.

    Poliţia de Frontieră Română precizează că, formalităţile la graniţa cu Ungaria se efectuează în comun cu autorităţile din ţara vecină, sens în care suplimentarea arterelor de control se realizează în acord cu şi în funcţie de personalul alocat de Poliţia Ungară.

    Poliția de Frontieră Română a suplimentat personalul planificat la verificarea documentelor de călătorie şi a dispus toate măsurile aflate în competenţă pentru asigurarea unui control operativ, se mai arată în comunicatul Poliţiei de Frontieră Română.

    Sursa Poliția de Frontieră Română

  • Aproximativ 30.000 de cetăţeni ucraineni au intrat în România, în ultimele 24 de ore

    Aproximativ 30.000 de cetăţeni ucraineni au intrat în România, în ultimele 24 de ore


    Poliţia de Frontieră informează că, în ultimele 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 80.044 de persoane, dintre care 29.636 cetăţeni ucraineni , în scădere cu 12,7% faţă de ziua precedentă.

    Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 10.769 cetăţeni ucraineni, în ușoară scădere cu 1,6%, iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 17.079 cetăţeni ucraineni , scădere cu 19%.

    Pe sensul de ieşire din România au efectuat formalităţile 89.164 de persoane, dintre care 26.551 cetăţeni ucraineni, uşoară scădere de 0,3%.

    Conform sursei citate, de la declanşarea acestei crize, până la data de 07.03.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 291.081 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 208.863 cetăţeni ucraineni.

    Poliţia de frontieră menţionează că a fost suplimentat personalul care își desfășoară activitatea la controlul documentelor de călătorie și se lucrează la capacitatea maxima a punctelor de trecere a frontierei.

    De asemenea, au fost intensificate măsurile de control la frontieră, s-au suplimentat turele de serviciu în zonele de responsabilitate și s-a întărit cooperarea cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date și informații, precum și de adoptare în comun, în situații impuse, a măsurilor necesare pentru gestionarea cazurilor apărute.

  • IGPF- Informare privind traficul la frontiera cu #Ucraina

    IGPF- Informare privind traficul la frontiera cu #Ucraina

    UPDATE

    Câteva sute de persoane din Ucraina au trecut, joi, Dunărea cu bacul în oraşul românesc Isaccea. Aceștia fug din calea războiului. În sprijinul refugiaţilor autorităţile au decis ca mijlocul de transport naval să funcţioneze fără program, a declarat, pentru AGERPRES, primarul oraşului Isaccea, Anastase Moraru.

    În vamă, nu se mai respectă programul de îmbarcare, iar în momentul în care feribotul se umple, se trece Dunărea.. Din informaţiile pe care le am, acum este plin, urmează să ajungă, după care va pleca imediat în partea cealaltă , a explicat primarul Moraru.

    Majoritatea ucrainenilor care vin în România au maşini personale. N-au făcut încă solicitare de cazare. Fiecare ştie unde trebuie să ajungă. Pot să meargă la rude, unii merg şi spre Bulgaria, dar şi spre Turcia, din câte am înţeles, a precizat primarul oraşului Isaccea.

    Refugiaţii fără mijloace de transport personale pot fi dirijaţi prin Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă către centrele pe care le are pregătite sau pot apela la posibilităţile de cazare ale autorităţii locale din oraş, potrivit sursei citate.

    Tulcea are pregătite planuri pentru sprijinirea refugiaţilor din Ucraina. Suntem pregătiţi pentru a gestiona în mod optim eventualele fluxuri de migranţi. Vă pot spune că la nivel central este întocmit un asemenea plan privind managementul unui aflux de refugiaţi pe teritoriul României, a menţionat prefectul Dan Munteanu.

    ———————————

    Potrivit IGPF, în data de 24.02.2022, în intervalul orar 00.00-16.00, au intrat în România, prin punctele de frontieră situate la graniţa cu Ucraina (PTF Halmeu-jud. Satu Mare, PTF Sighetu-Marmatiei-jud. Maramures, PTF Siret-judetul Suceava, PTF Isaccea-judetul Tulcea) aproximativ 5.300 de persoane, cetăţeni români şi străini (creştere de 120% comparativ cu acelaşi interval orar al zilei anterioare).

    Polițiștii de frontieră sunt la datorie și în permanentă legătură cu partenerii instituționali, fiind dispuse toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii frontierelor României, conform IGPF.

    Situaţia este în dinamică, iar măsurile din competenţa Poliţiei de Frontieră vor fi adaptate, de asemenea, în funcţie de evoluţia acesteia. Rugăm cetăţenii să se informeze doar din surse oficiale, a mai informat IGPF.

  • Coloane de automarfare la graniţa cu Ungaria

    Coloane de automarfare la graniţa cu Ungaria

    Ca urmare a implementării unei noi aplicaţii la controlul de frontieră de către autorităţile de frontieră maghiare, în prezent, prin punctele de trecere a frontierei de la graniţa comună, traficul transfrontalier se desfăşoară îngreunat, fiind înregistrate coloane de automarfare atât pe sensul de ieşire din România, cât şi pe cel de intrare.

    În acest sens, au fost contactate autorităţile de frontiera din ţara vecină, în vederea dispunerii unor măsuri comune pentru fluidizarea traficului, având în vedere că formalităţile de frontieră la graniţa cu Ungaria se derulează împreună cu poliţiştii maghiari.

    Inspectoratele Teritoriale ale Poliţiei de Frontieră Oradea şi Sighetu Marmaţiei au luat toate măsurile aflate în competenţă pentru asigurarea unui control operativ şi fluidizarea traficului.

    Au fost dispuse măsuri pentru suplimentarea personalului planificat la efectuarea formalităţilor de frontieră, precum şi a arterelor de control deschise pentru acest tip de mijloace de transport, în funcţie de configuraţia şi capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere.

    De asemenea, autoritățile de frontieră din Ungaria au informat Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei că mâine, 24 noiembrie 2021, între orele 01.00 – 06.00 (ora României), traficul transfrontalier prin P.T.F. Petea și P.T.F. Urziceni, de pe raza județului Satu Mare, va fi sistat temporar pentru toate tipurile de mijloace transport (autoturisme, microbuze, autocare, camioane etc.) ca urmare a unor lucrări de mentenanță efectuate la sistemul informatic maghiar.

    Drept urmare, în intervalul orar respectiv, recomandăm participanților la trafic care intenţionează să se deplaseze în afara graniţelor ţării să folosească celelalte puncte de trecere a frontierei deschise în regim internaţional de la frontiera cu Ungaria.

  • Timpi mari de așteptare la granița dintre Austria și Ungaria

    Timpi mari de așteptare la granița dintre Austria și Ungaria

    Timpul de așteptare la frontiera dintre Austria și Ungaria este de aproximativ două ore, din cauza procedurilor de verificare, informează Ministerul de Externe (MAE).

    Ambasadele României de la Viena şi Budapesta vor asigura asistenţă consulară cetăţenilor români care vor solicita sprijin, inclusiv prin furnizarea de informaţii cu privire la situaţia din punctele de trecere a frontierei dintre cele două state.

    Reprezentanţii Ambasadei României la Viena au efectuat demersuri pe lângă autorităţile Poliţiei de frontieră austriece pentru a obţine informaţii suplimentare cu privire la această situaţie.

    Cetăţenii români afectaţi pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Viena: 0043-1-503.24.65, 0043-1-505.23.81, 0043-1-230.95.10 şi 0043-1-505.16.27 (tarif local Austria) sau la numerele de telefon ale Ambasadei României la Budapesta: 0036-1-384 76 89, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

    Românii care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă ale misiunilor diplomatice: 0043-699.117.26027, respectiv 0036 30 535 69 12.

  • MAE face precizări privind restricțiile din Austria

    MAE face precizări privind restricțiile din Austria

    În contextul deciziilor autorităților austriece de a impune restricții la intrarea pe teritoriul Republicii Austria pentru cetățenii provenind din România și alte state, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:

    Încă din cursul zilei de marți, 7 iulie a.c., au fost întreprinse, în regim de urgență, demersuri la nivel de ministru al afacerilor externe pe lângă omologul austriac – ministrul federal pentru Europa, integrare și afaceri externe, Alexander Schallenberg, la nivel de secretar de stat pentru afaceri europene în MAE român pe lângă omologul austriac – ministrul federal austriac pentru UE și Constituție, Karoline Edtstadler, cât și prin intermediul Ambasadei României la Viena și Ambasadei Austriei la București, pentru a solicita decalarea datei de implementare a acestei măsuri, față de intenția inițială de aplicare imediat după momentul anunțului, precum și pentru clarificarea modului de implementare a acestor măsuri.

    Totodată, partea română a subliniat că această măsură trebuie să afecteze cât mai puțin contactele directe dintre cele două state, mediul de afaceri și turismul, ținând cont și de proximitatea geografică, dinamica relațiilor bilaterale, inclusiv în domeniul economic, precum și de faptul că Austria reprezintă un stat important de tranzit pentru cetățenii și transportatorii români. Partea română a evidențiat, de asemenea, că Austria este în prezent pe lista statelor exceptate de la măsura de carantină, fiind, totodată, una din destinațiile pentru care a fost permisă reluarea zborurilor.

    Ca urmare a acestor demersuri, partea austriacă a comunicat că, începând cu data de 9 iulie, ora 00.00, toți cetățenii care călătoresc din România cu destinație finală Austria vor putea intra în Austria doar dacă prezintă un certificat (în limba engleză sau germană) de test negativ pentru infecția cu COVID-19 (PCR, RT), efectuat în ultimele 4 zile, anterior intrării în Austria. În absența acestui certificat, cetățenii care călătoresc din România cu destinație finală Austria vor trebui să intre în autoizolare pentru o perioadă de 14 zile. În cazul în care nu este respectată măsura autoizolării, amenda poate ajunge până la 1.450 de euro. De asemenea, au informat că va exista posibilitatea ca această categorie de cetățeni să fie testați la intrarea în Austria, în cazul unui test negativ nefiind necesară măsura autoizolării.

    Potrivit autorităților austriece, măsura autoizolării nu se va aplica în cazul tranzitului fără oprire al cetățenilor provenind din România pe teritoriul Austriei spre destinații din alte state și în cazul transportului de mărfuri.

    Partea austriacă a precizat că măsura anunțată are caracter temporar, aceasta urmând a fi revizuită în funcție de evoluțiile epidemiologice.

    Ministerul Afacerilor Externe continuă dialogul cu autoritățile austriece și va comunica public elementele de noutate care vor fi transmise oficial de către partea austriacă.

  • Podul Giurgiu-Ruse în lucrări de reabilitare

    Podul Giurgiu-Ruse în lucrări de reabilitare

    Traficul pe podul Giurgiu-Ruse se desfășoară pe o singură bandă de circulație, până pe 28 aprilie. Podul situat pe DN5 (E85) se află în lucrări de reabilitare, astfel că circulația spre și dinspre Bulgaria se desfășoară alternativ, pe o unică bandă, între km 64+525 şi km 64+940, anunță MAE.



    Conducătorii auto sunt sfătuiți să respecte restricția de circulație. De asemenea, autoritățile recomandă folosirea rutelor alternative, pentru evitarea ambuteiajelor. Granița româno-bulgară poate fi trecută și pe următoarele drumuri:


    DN 3: Ostrov – Silistra (trecere cu bacul);


    DN 38 (E675): Negru Vodă – Kardam (rutier);


    DN 39 (E 87): Vama Veche – Durankulak (rutier).


    DN 51: Zimnicea – Svishtov (trecere cu bacul);


    DN 55: Bechet – Oreahovo ( trecere cu bacul);


    DN 56 (E 79): Calafat – Vidin (rutier);


    DN 65A: Turnu Măgurele – Nikopole (trecere cu bacul).



    Informații pot fi obținute prin Dispeceratului Companiei Române de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, la numerele de telefon +40212643333, +40219360 şi accesarea paginii dedicate de www.cnadnr.ro.

  • Situația la zi în punctele de frontieră ale Austriei

    Situația la zi în punctele de frontieră ale Austriei

    Austria a prelungit măsura reintroducerii controalelor la frontierele cu Ungaria, Slovenia şi Italia până la data de 4 noiembrie, anunță MAE. Decizia a fost luată în contextul măsurilor suplimentare luate de autoritățile locale de securizare a frontierei austriece și de instituire a unor măsuri restrictive în privința deplasării valului de migranți.



    Circulaţia rutieră se desfășoară normal, cu precizarea că, în anumite perioade ale zilei, apar întârzieri cu până la 20-30 minute. Circulaţia feroviară către şi dinspre Bavaria, prin Gara Centrală Salzburg, rămâne suspendată, în ambele direcţii, din cauza măsurilor guvernamentale din Germania, se mai arată în comunicatul MAE.


    Cetăţenii români care doresc să se deplaseze în Austria să sunt sfătuiți să consulte paginila web a Clubului automobilistic austriac şi site-ul mae.ro, pentru informaţii actualizate.

  • Europa şi sârma ghimpată

    Europa şi sârma ghimpată

    În
    drum spre oferta germană, refugiaţii din Asia şi Africa sunt nevoiţi să
    traverseze mai multe ţări pe care nu şi le doresc şi care nu îi doreşte. Macedonia
    şi Serbia sunt state care au făcut parte, până acum un sfert de secol, din
    Iugoslavia. De atunci, cele două ţări se confruntă cu tot felul de situaţii
    complicate, de-a dreptul de război sau de gestiune a situaţiei refugiaţilor
    proveniţi din spaţiul fost iugoslav. Relaţiile cu statele Uniunii Europene sau
    cu membrii NATO nu sunt deloc dintre cele mai bune. Nu au o perspectivă clară a
    aderării la Uniunea Europeană iar, în ceea ce priveşte NATO, Serbia a suferit
    bombardamentele coaliţiei, în 1999, din cauza secesiunii regiunii Kosovo iar
    Macedoniei i-a fost respinsă aderarea, la propunerea Greciei. Dar toate aceste
    istorii balcanice şi europene trec în uitare în faţa actualei situaţii.

    Atât
    Macedonia cât şi Serbia asistă de ceva timp la un dramatic flux de oameni
    plecaţi din Siria, în special, dar şi din alte ţări din Asia sau chiar Africa,
    spre Germania, ţara care exprima o generoasă acceptare, aproape în orice
    condiţii, a unui număr însemnat de refugiaţi. Imaginea cu sute şi mii de oameni
    mergând pe jos distanţe însemnate, trăind fără condiţiile elementare ale unui
    trai civilizat, traversând graniţe altădată de nepătruns ale Europei, par luate
    din alte vremuri şi din alte locuri. În acelaşi timp, imaginea cu gardul
    inexpugnabil răsărit între Ungaria şi Serbia, luptele între tinerii refugiaţi
    şi forţele ungare de apărare a noului gard de sârmă ghimpată, coloanele de
    oameni, mulţi cu copii mici în braţe, rătăcind pe lângă frontiere blindate, par
    şi ele a fi rodul unei ficţiuni unui film după care se vor scrie cărţile. Croaţia
    este un alt stat din fosta Iugoslavie, mai aproape de Occident decât de
    Orientul balcanic. Când a izbucnit faza acută a drumului refugiaţilor spre
    Germania, Croaţia nu făcea parte din ecuaţie. A apărut însă pe traseu în
    momentul în care Ungaria şi-a închis ermetic graniţa spre Serbia.

    În urmă cu
    câteva zile, fluxul de refugiaţi a intrat brusc în Croaţia, prelingându-se pe
    graniţa fortificată, ca o flacără ce îmbrăţişează metalul. Graniţa de sârmă
    ghimpată ridicată peste noapte de Ungaria, la frontiera cu Serbia, călcată de
    refugiaţi, se va extinde şi ea, spre Croaţia şi spre România, pe acolo pe unde
    s-ar putea prelinge flacăra refugiaţilor care vor să meargă în Germania şi nu
    ştiu decât drumul prin Ungaria şi gările Budapestei. Prin aceste locuri a fost
    amorsat primul război mondial, care a impus sârma ghimpată în istoria
    sângeroasă a Europei. Nu departe, pe graniţa dintre Ungaria şi Austria, a
    început căderea comunismului în 1989, când sârma ghimpată a Cortinei de fier
    de atunci a fost înlăturată iar refugiaţii est-germani au ajuns, prin Ungaria,
    în Austria şi, mai departe, în Germania vestică.

    După 25 de ani, Croaţia şi-a
    deschis frontiera pentru a primi noul drum al refugiaţilor veniţi din sud. Este
    o ţară şi NATO şi membră a Uniunii Europene, aflată în linie dreaptă în drumul
    spre Germania. Cei mai mulţi refugiaţi doar tranzitează Croaţia pentru a ajunge
    în Austria şi de acolo mai departe, în Germania, occidentală întru totul. Din
    cauza numărului excepţional al celor ce fac acest drum, este posibil ca şi
    Croaţia să ia măsuri de protecţie, inclusiv să-şi închidă graniţa. Situaţia
    este extrem de gravă, Europa este departe de a vorbi pe o singură voce în
    această situaţie, se fac multe declaraţii aspectuoase dar se iau şi decizii
    dure. Peste toate se înalţă teribilul gard de sârmă ghimpată al acestor zile.
    El a apărut între Nordul şi Estul Europei, între Estul şi Vestul său, între
    declaraţiile politice şi situaţia reală, între vorbe şi fapte, între principii
    şi practică în Europa dezvoltată, civlizată şi democratică.

  • Slovenia: control la froniteră și întârzieri

    Slovenia se alătură grupului de state europene care au reintrodus controlul la frontiere, din cauza traficului de imigranți. Guvernul sloven a decis, vineri, reintroducerea controalelor la frontiera cu Ungaria, dar și întărirea controalelor la frontiera cu Croația.



    Din această cauză vor exista întârzieri la punctele de trecere a frontierei cu Ungaria, Croația și Austria și se va prelungi perioada de tranzitare auto și feroviară a teritoriului sloven, informează MAE. Măsura a fost luată în conformitate cu prevederile Codului Frontierelor Schengen, pentru o perioadă inițială de 10 zile, dar cu posibilitatea de prelungire.



    Diplomația de la București recomandă cetățenilor și transportatorilor români să se documenteze asupra condițiilor de călătorie şi a circulației pe principalele componente de infrastructură rutieră şi feroviară din Slovenia, asupra restricțiilor existente, conducerea prudentă și respectarea semnelor și avertizărilor de trafic, precum și cu privire la alertele emise de autoritățile slovene.



    Informații privind situația traficului rutier în Slovenia pot fi obținute permanent de la Centrul de informare, accesând pagina dedicată de Internet http://www.promet.si, precum și apelând numerele de telefon 1970 (din Slovenia) și 00 386 151 88 518 (internațional).