Radio România Internațional

Tag: granita ruso-ucraineana

  • Prezență anvărtuşită NATO pi arădărikea ditu apirită

    Prezență anvărtuşită NATO pi arădărikea ditu apirită

    Mintireaşili militari di la sinurlu ruso-ucraineanu suntu nolgica-a muabeţloru anamisa di oficialii occidentali și aţelli aruși tra s’află ună cearei irineatică. Rusia pitricu ali SUA şi NATO ună listă di căftări tru domeniul a securitatillei tră cari nu s’feaţiră progrese la muabeţli di stămâna ţi tricu. Moscova nu aproaki spusa că ari naeti ta s’aputrusească văsilia viţină, ama arădăpsi aproapia 100.000 di militari aproapia di sinurli cu Ucraina. Kremlinlu declară, pritu purtătorlu di zboru a lui, că fuvirserli americane cu sancţiuni serti contra ali Rusie nu agiută la detensionarea a situaţiillei ditu Europa.



    Gioi, prezidentulu american, Joe Bidin, deadi asiguripseri că iţi intrari a trupilor ruse pi teritoriul ali Ucraină va s’hibă lugursită ună “invazieˮ, atea ţi, spusi liderul di la Casa Albă, va s’ducă la ună apandisi economică sertă şi coordonată. Tu arada a lui, secretarul di stat american, Antony Blinken, spusi că puterile occidentale suntu uniti dinintea ali Rusie, iara aestă unitate lă da ună forţă pi cari Moscova nu u ari şi nu poati s’hibă isa cu ea.



    Franța, arada-a llei, pritu boaţea a prezidentului Emmanuel Macron, și spusi vrearea ta s’llia parti cu trupi tru cadrul NATO, tra s’apăra statili ditu Europa di Estu a curi securitate easti fuvirsită di Rusia. Caplu a statlui francez adusi aminti numa ali Românie, iu s’mindueaşti ta s’hibă apufusită ună prezenţă criscută. Va nă angajămu ma multu tru cadrul NATO şi va s’avemu borgea tru misiuni di tip prezenţă avansată criscută, maxusu tru România, cara aestu lucru va s’hibă apufusitu, spusi Emmanuel Macron.



    Caplu a statlui român, Klaus Iohannis, salută hăbărli a prezidenţăloru american și francez ti vrearea ta s’llia parti la prezenţa militară anvărtuşită tru România, cara situaţia di securitate s’aspardzi nica ma multu.



    Tu arada a lui, ministrul român di Externe, Bogdan Aurescu, spusi că hăbărli a liderloru di la Casa Albă și di la Elysée suntu cabaia di simasie şi reprezintă “dovada a solidarittatillei şi a angajamentului vărtosuˮ a aţiloru dauă văsilii tră România. Bogdan Aurescu spusi că aesti hăbări suntu rezultati concreti a născăntoru gaereţ şi acţiuni diplomatiţi pi cari prezidentulu a Româniillei, diplomaţia română, alţă factori di apofasi români li feaţiră tu kirolu ditu soni. Caplu a diplomațiillei di București spusi că angajamentul SUA ari o importanţă mari tra securitatea euroatlantică tru ansamblul a llei, ditu cari regiunea ali Amarea Lae faţi parte. Bogdan Aurescu cundille ananghea ta s’hibă dusă ma largu, tu ună turlie coerentă şi unitară, gaereţli di anvărtuşeari a posturăllei aliată di descurajari şi apărari pi flancul estic. Tru aestu contextu, cundilliăntimilleată cu forţa şi minduerli di subminari a actualilor parametri a securitatillei europeane arămân ti niaprukeari.



    Autor: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala


























  • Prezență consolidată a NATO pe flancul estic

    Prezență consolidată a NATO pe flancul estic

    Tensiunile militare
    de la granița ruso-ucraineană se află în centrul discuțiilor dintre oficialii
    occidentali și cei ruși pentru identificarea unei soluții pașnice. Rusia a prezentat SUA şi NATO o listă de cereri
    în domeniul securităţii în privinţa cărora nu s-au înregistrat progrese la
    convorbirile de săptămâna trecută. Moscova neagă faptul că ar avea intenția de
    a invada țara vecină, însă a comasat aproape 100.000 de militari în apropierea
    frontierelor Ucrainei. Kremlinul a declarat, prin purtătorul său de cuvânt, că ameninţările
    americane cu sancţiuni drastice împotriva Rusiei nu ajută la detensionarea
    situaţiei din Europa.


    Joi, președintele american, Joe Biden, a dat asigurări că
    orice intrare a trupelor ruse pe teritoriul Ucrainei ar fi considerată o
    invazieˮ, ceea ce, a spus liderul de la Casa Albă, ar duce la un răspuns
    economic sever şi coordonat.     La rândul său, secretarul de stat american, Antony
    Blinken, a afirmat că puterile occidentale sunt unite în faţa Rusiei, iar
    această unitate le conferă o forţă pe care Moscova nu o are şi nu o poate
    egala.


    Franța, la rândul ei, prin vocea președintelui Emmanuel Macron, și-a
    anunțat disponibilitatea de a participa cu trupe în cadrul NATO, pentru a apăra
    ţările din Europa de Est a căror securitate este ameninţată de Rusia. Şeful
    statului francez a menţionat numele României, unde ar urma să fie decisă o
    prezenţă sporită a trupelor Alianței Nord-Atlantice. Ne vom angaja mai mult în
    cadrul NATO şi ne vom asuma responsabilitatea în misiuni de tip prezenţă
    avansată sporită, în special în România, dacă acest lucru va fi decisˮ    , a
    afirmat Emmanuel Macron.


    Seful statului român, Klaus Iohannis, a
    salutat anunţurile președinților american și francez cu privire la
    disponibilitatea de a participa la prezenţa militară întărită în România, dacă
    situaţia de securitate se deteriorează şi mai mult.


    La rândul său, ministrul
    român de Externe, Bogdan Aurescu, a arătat că anunţurile liderilor de la
    Casa Albă și de la Elysée sunt extrem de importante şi reprezintă dovada
    solidarităţii şi al angajamentului puternicˮ al celor două ţări pentru România.
    Bogdan Aurescu a afirmat că aceste anunțuri reprezintă rezultate concrete ale
    unor eforturi şi acţiuni diplomatice pe care preşedintele României, diplomaţia
    română, alţi factori de decizie români le-au făcut în ultima perioadă. Şeful
    diplomației de la București a arătat că angajamentul SUA are o importanţă
    deosebită pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său, din care regiunea
    Mării Negre face parte. Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea continuării,
    într-o manieră coerentă şi unitară, a eforturilor de întărire a posturii aliate
    de descurajare şi apărare pe flancul estic. În
    acest context, a accentuat faptul că ameninţarea nejustificată cu forţa şi
    încercările de subminare a actualilor parametri ai securității europene rămân
    inacceptabile.