Radio România Internațional

Tag: granturi

  • Jurnal românesc – 19.06.2024

    Jurnal românesc – 19.06.2024

    Senatul român a adoptat tacit un proiect legislativ care vizează instituirea Programului de finanţare ‘Investim în studenţii români din diaspora’. Proiectul are ca obiectiv acordarea de finanţări nerambursabile cetăţenilor români care au absolvit cu diplomă recunoscută în România, conform reglementărilor legale în vigoare, cursurile unei universităţi de top acreditate din străinătate.

    Programul cuprinde trei subprograme: STUD-IN-VEST presupune înfiinţarea unei societăţi comerciale noi şi dezvoltarea acesteia în domeniul în care beneficiarii au absolvit studiile universitare, prin acordarea anual a 2.024 de granturi, în valoare de 500.000 lei/grant; STUD-ACOMOD propune înfiinţarea unei societăţi comerciale noi şi dezvoltarea acesteia, prin acordarea a 2.024 de granturi de 10.000 lei lunar/grant pentru acomodarea şi integrarea în oricare dintre parcurile de afaceri, industriale, inovative şi tehnologice, inclusiv incubatoare de afaceri din România; în fine, STUD-ERA vizează încadrarea beneficiarilor în unităţile de învăţământ de stat gimnazial, liceal şi universitar din România, prin acordarea a 2.024 de granturi de repatriere în valoare de 15.000 de lei lunar/grant, pentru o perioadă de cinci ani. Senatul este prima cameră sesizată în acest caz.

     

    Tot Senatul a amendat și adoptat un proiect de completare a Legii cetăţeniei, iniţiat de Guvern, care stabileşte că cetăţenia română se poate acorda, la cerere, unei persoane străine care este căsătorită şi convieţuieşte în afara graniţelor cu un cetăţean român de cel puţin 10 ani. Legislaţia actuală prevede ca, pentru acordarea cetăţeniei unei persoane străine căsătorite cu un român / o româncă, această persoană trebuie să locuiască cel puţin cinci ani în România. Actul normativ mai prevede şi norme care să împiedice obţinerea în mod fraudulos a cetăţeniei române. Camera Deputaţilor are rol decizional în acest caz.

     

    Custodele Coroanei Române, Majestatea Sa Margareta, şi Alteţa Sa Regală Principele Radu i-au vizitat, marţi, pe cei 15 specialişti români angajaţi la Agenţia Europeană pentru Produse Chimice  din Helsinki, Finlanda, ocazie cu care au subliniat că expertiza şi competenţa românilor sunt respectate în Europa. Reprezentanţii Casei Regale au purtat discuţii pe teme privind impactul substanţelor chimice asupra sănătăţii şi mediului înconjurător, dar şi despre problematicile cu care se confruntă UE în materie de reglementare a acestor domenii. Pe parcursul zilei de marţi, Custodele Coroanei Române și Principele Radu s-au mai întâlnit cu preşedintele Parlamentului Finlandei, cu preşedintele Comisiei de Afaceri Externe şi cu experţi în politică externă ai Legislativului. Au vizitat, totodată, Camera de Comerţ a Finlandei, unde au fost purtate discuţii pe teme privind proiectele de dezvoltare implementate de diferite companii în România.

     

    ICR New York anunță lansarea proiectului artistic „Grădina viitorurilor colective”, un mural colectiv pictat în cartierul East Village din New York de un grup de artiști europeni, ca parte a unui proiect de artă publică realizat sub egida EUNIC New York, asociația new-yorkeză a institutelor culturale ale țărilor Uniunii Europene. Proiectul, singular în peisajul diplomației culturale europene în Statele Unite, reunește 10 artiști din Ungaria, Estonia, Austria, Lituania, Belgia, Germania, Polonia, Ucraina și Cehia. România este reprezentată de pictorul și muralistul Radu Pandele.

    În prima etapă, artiștii au conceput – lucrând împreună, într-o serie de ateliere virtuale, dar și în persoană, o imagine foarte detaliată a viitorului mural, pornind de la cuvintele-cheie care se regăsesc și în titlul lucrării, „grădină”, „colectiv” și „viitor”. În cea de-a doua etapă, toți artiștii s-au reunit la New York și au transpus imaginea creată pe un perete lung situat într-un segment foarte circulat al 5th Street, lângă Cooper Square, în boemul cartier East Village, unde lucrarea va fi inaugurată în 20 iunie printr-o ceremonie specială. Lucrarea este, astfel, o mărturie atât a expresiei individuale a artiștilor implicați, fiecare contribuind cu imaginația și stilul specifice, cât și a unei viziuni comune pentru un viitor prosper și pașnic.

     

     

  • România 43

    România 43

    Secretarul de stat
    Gheorghe Cârciu, despre programele de sprijin, puse la dispoziţia mediului
    asociativ din afara graniţelor, de către Departamentul pentru Românii de
    Pretutindeni.


  • Jurnal românesc – 28.09.2022

    Jurnal românesc – 28.09.2022

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a lansat, în premieră, mai multe granturi simultan. Este pentru prima dată când am reușit să demarăm mai multe apeluri competitive de granturi în același timp, cu scopul de a susține direct asociațiile și organizațiile românești din afara granițelor, a transmis secretarul de stat al Departamentului, Gheorghe Cârciu, cu prilejul unei conferinţe la care au participat reprezentanții mediului asociativ românesc care au depus dosare pentru obținerea de fonduri nerambursabile. El a spus că au fost primite peste 195 de cereri de finanțare, cumulat, pentru cele două programe de granturi Susținerea educației în limba română și respectiv Susținerea mediului asociativ românesc. Şeful DRP a avut apoi o întrevedere cu reprezentanţii comunității românești din Ucraina, cărora le-a vorbit despre procesul de colectare a documentației necesare plății burselor destinate elevilor etnici români înscriși în clasele 1-4 în școlile cu predare în limba română ca limbă maternă sau cu predarea unor materii în limba română. Opt asociații, fundații şi organizații ale românilor din Ucraina au fost selectate să gestioneze programul de burse pentru anul școlar 2021-2022.

    82 de copii din municipiul Deva, cu vârste între 4 şi 17 ani, care au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate se află în evidenţa Direcţiei judeţene de Asistenţă Socială şi sunt monitorizaţi pe perioada în care părinţii lipsesc din ţară. Din totalul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, şapte au ambii părinţi plecaţi iar în alte 10 cazuri cel plecat este părintele unic susţinător al familiei. Direcţia de Asistenţă Socială Deva arată că, potrivit cifrelor raportate de unităţile de învăţământ, numărul copiilor rămaşi în grija rudelor a crescut cu aproape 11% faţă de anul trecut, dar rămâne, totuşi, sub nivelul din 2020, când au fost înregistrate 115 cazuri. Conform aceleiaşi statistici, şapte copii au revenit în ţară, după o perioadă mai mare de un an de şedere în străinătate, alături de părinţi. Autoritatea reaminteşte că dacă ambii părinţi sau părintele unic susţinător al familiei urmează să plece la muncă în străinătate, aceştia au obligaţia să comunice această intenţie, în scris, Direcţiei de Asistenţă Socială şi să desemneze persoana care va avea grijă de minori în lipsa lor. La nivel naţional, în decembrie 2021, peste 21.000 de copii aveau ambii părinţi plecaţi la muncă peste hotare sau proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat.

    Expoziţia aniversară 25 de ani de Parteneriat Strategic România-Statele Unite, parte a unui program cultural mai amplu, a fost deschisă la Galeria Brâncuşi a Institutului Cultural Român de la New York. Sunt expuse 80 de fotografii puse la dispoziţie de Arhivele Diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Agenţia Naţională de Presă – Agerpres, care au fost reunite într-o instalaţie al cărei design a fost conceput de arhitectul, designerul şi creator de ornamente urbane şi artă publică, Ioana Barac. ICR New York transmite că la vernisaj au participat şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, reprezentantul permanent al României la ONU, Cornel Feruţă, lideri ai comunităţii româno-americane şi oficiali ai unor instituţii româneşti şi internaţionale. Expoziţia poate fi vizitată până pe 7 octombrie.

    Institutul Cultural Român, Uniunea Arhitecţilor din România şi ministerele Culturii şi Afacerilor Externe organizează concursul pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la ediţia din 2023 a Bienalei de Arhitectură de la Veneţia. Concursul public de creaţie este deschis autorilor individuali sau reuniţi în grupuri ori organizaţiilor neguvernamentale. Pentru prima etapă, termenul limită de depunere a documentaţiilor este 14 noiembrie, iar pentru etapa a 2-a – 9 ianuarie 2023. Proiectul câştigător va fi anunţat la 16 ianuarie 2023. Tema Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură este Laboratorul viitorului şi face referire la tehnologii, metropole, minorităţi, diversitate, rasă şi antropologie. A 18-a ediţie a Bienalei de Arhitectură de la Veneţia se va desfăşura în perioada 20 mai – 26 noiembrie 2023.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Susținerea
    mediului asociativ românesc din afara granițelor țării şi
    Sprijinirea educației în limba română, două noi programe de
    granturi pentru românii de pretutindeni al căror termen limită pentru
    transmiterea documentelor este 20 septembrie 2022. Interviu SdS în Departamentul pentru Românii de
    Pretutindeni, Florin Gheorghe Cârciu.


  • Jurnal Românesc – 07.09.2022

    Jurnal Românesc – 07.09.2022


    Românii blocaţi pe aeroporturile din străinătate, în urma suspendării zborurilor de către compania aeriană Blue Air, vor fi aduşi în ţară cu aeronave ale Tarom, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru. Conaţionalii afectaţi pot solicita ajutor la secţiile consulare ale ambasadelor României sau prin apelare la numărul de telefon 0751 084 537, gestionat de Ministerul de Externe. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a discutat, în seara zilei de 6 septembrie, cu miniştrii de resort şi autorităţile implicate în gestionarea situaţiei românilor afectaţi de oprirea curselor Blue Air. Premierul a precizat că este vorba despre 3.000 de români blocaţi în aeroporturile din afara graniţelor. La rândul său, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, Alin Burcea, a anunţat că toţi membrii ANAT îi vor aduce acasă pe turiştii care aveau bilete la zborurile companiei Blue Air, chiar dacă este vorba de alternative mai scumpe. Compania Blue Air Aviation a anunţat suspendarea, până pe 12 septembrie, a tuturor curselor programate să decoleze de pe aeroporturile din România. Reprezentanţii operatorului aerian, au transmis că Blue Air se află în imposibilitatea achitării costurilor curente, necesare pentru operarea zborurilor zilnice, ca urmare a faptului că Ministerul Mediului a pus poprire pe toate conturile companiei.



    Unităţile de învăţământ vor putea organiza grupe de acomodare pentru preşcolarii şi elevii care nu au fost înscrişi pentru o perioadă de doi ani în sistemul de învăţământ din România, se arată într-o propunere aprobată, în unanimitate, de către Senat în calitate de for decizional. În cadrul acestor grupe de acomodare vor fi organizate cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească. “Principalul investitor al României din afara graniţelor sale sunt în acest moment cei peste 3,6 milioane de români care locuiesc şi muncesc în altă ţară decât România. În vârful pandemiei au trimis acasă 3,4 miliarde de euro, depăşind investiţiile străine directe. Însă România are nevoie nu doar de banii românilor, ci şi de mintea, creativitatea şi munca lor, împrăştiate acum în toată lumea. Ca să putem să le asigurăm un cadru propice de a se întoarce acasă, trebuie să o facem pentru întreaga familie”, a spus deputatul Uniunii Salvaţi România, Oana Ţoiu. La rândul său, senatorul social-democrat Liliana Sbîrnea a apreciat că demersul este unul foarte bine fundamentat, în condiţiile în care 20.000 de copii români s-au întors în sistemul de învăţământ românesc în perioada 2020-2021. “Iniţiativa pune accent pe înfiinţarea grupelor de acomodare, pe consilierea psiho-pedagogică, pe planul de intervenţie la nivelul unităţilor de învăţământ, dar şi pe pregătirea cadrelor didactice”, a precizat aceasta. Ministerul Educaţiei are acum la dispoziţie 60 de zile pentru a elabora normele metodologice necesare.



    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni anunţă că a lansat Apelul competitiv de selecţie a beneficiarilor de granturi pentru Programul Sprijinirea educaţiei în limba română. “Educaţia reprezintă cel mai eficient şi cel mai trainic vector de conservare şi dezvoltare a identităţii naţionale. Însuşirea şi folosirea limbii române, în paralel cu transmiterea elementelor de cultură şi civilizaţie românească, de istorie şi geografie a României, vizează cel mai important segment al comunităţii româneşti din afara graniţelor, tânăra generaţie. Aceasta deţine cel mai important rol în perpetuarea şi dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la identitatea românească”, a transmis DRP. Instituţia arată că acest program de granturi poate fi accesat de asociaţiile, fundaţiile, unităţile de cult, organizaţiile neguvernamentale ale românilor din afara graniţelor, care desfăşoară activităţi educative în limba română sau care au încheiat acorduri de parteneriat cu unităţile de învăţământ publice cu predare în limba română din afara graniţelor. Condiţiile de acordare, utilizare şi decontare a sprijinului financiar, precum şi actele necesare întocmirii dosarelor pot fi consultate pe site-ul Departamentului, dprp.gov.ro, la secţiunea Finanţări.



    Teatrul Național Iași participă la a 3-a ediţie a Festivalului Internațional “Teatru la răscruce”, care are loc în perioada 5-12 septembrie la Niš, în Serbia. Instituția ieșeană de teatru, singura participantă din România la acest eveniment, va prezenta piesa “Plugarul și Moartea” de Johannes von Tepl, o producție recentă în regia lui Silviu Purcărete, câștigătoare a premiului UNITER 2022 pentru “Cel mai bun spectacol”. Reprezentația va avea loc pe 9 septembrie, la Teatrul Național din Niš. Pentru festivalul dedicat teatrului din spațiul cultural balcanic, reputatul teatrolog Vlatko Ilić, a selectat șase spectacole din Serbia, România, Croația şi Macedonia. Potrivit organizatorilor, manifestarea își propune să promoveze asemănările și diferențele de identitate culturală între statele și popoarele care împart același spațiu cultural.






  • Jurnal Românesc – 16.08.2022

    Jurnal Românesc – 16.08.2022

    Românii din diaspora care doresc să revină în ţară şi să investească într-o afacere pot obţine finanţare de până la 200.000 lei prin intermediul programului Start-Up Nation, aflat la cea de-a treia ediţie, potrivit unui comunicat al Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului.

    “România este acasă! Aici putem clădi împreună un prezent şi un viitor tot mai prosper, atât pentru noi, cât şi pentru copiii noştri. Sunt multe oportunităţi de care puteţi profita. Una dintre ele este programul Start-Up Nation, care are în premieră un pilon dedicat diasporei. Concret, veţi putea accesa o finanţare nerambursabilă de până la 200.000 lei pentru a vă deschide propria afacere în ţară. România vă aşteaptă!”, a declarat ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, Constantin-Daniel Cadariu.

    Suma maximă, în valoare de 200.000 lei, poate fi obţinută dacă se vor crea prin proiect cel puţin două locuri de muncă full time. Aplicanţii care îşi asumă, în schimb, crearea unui singur loc de muncă, vor putea primi maximum 100.000 lei. Suplimentar, firma beneficiară trebuie să vină cu o cofinanţare în procent de cel puţin 5% din valoarea eligibilă a proiectului.

    Pentru a accesa programul, în plus faţă de condiţiile standard impuse de procedură, românii din diaspora trebuie să facă dovada domiciliului sau rezidenţei în străinătate în ultimele 12 până la momentul înscrierii, printr-un permis de şedere/dovadă de stabilire, viză de rezidenţă/de lungă şedere sau certificate de rezidenţă.

    Înscrierile se fac exclusiv online, pe platforma granturi.imm.gov.ro, până la 01 septembrie a.c. Persoanele interesate au la dispoziţie şi un manual, care cuprinde paşii necesari pentru aplicarea în cadrul programului.



    Pe 24 august, de la ora 15.00, la Teatrul Național din București, va fi lansată cartea Teatru româno-canadian (Schimburi culturale și strategii manageriale”, scrisă de Simona Hodoș, o româncă stabilită în Canada de mulți ani, implicată și în mediul asociativ de peste ocean, prin Asociația ROCADE. Cartea va fi prezentată de profesor universitar dr. Ludmila Patlanjoglu — critic de teatru, de actorul Horațiu Mălăele, de Emil Boroghină — director fondator al Festivalului Internațional Shakespeare (Craiova) și de alte personalități ale teatrului românesc, în prezenta E.S, doamna Annick Goulet, ambasadoarea Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova.



    Conferențiar dr. Adrian Lemeni, director al Școlii doctorale Dumitru Stăniloae” și profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București va susține conferința cu tema Tehnicizarea vieții: limite și provocări”. Conferința va avea loc joi, 18 august, ora 18:00, în continuarea vecerniei, la Centrul Bisericesc München.


    Organizatorii își propun ca oamenii care participă la această întâlnire să primească posibile răspunsuri la întrebările care se ridică în societatea actuală: Tehnica ne poate schimba modul în care gândim? Poate să schimbe adevărul sau trebuie să plătim pentru eficiența pe care ne-o facilitează? Totul, într-o paradigmă a unei gândiri asumate și vii, nu a respingerii ideii de tehnologie.


    Cu această ocazie participanții vor putea achiziționa cartea Tehnicizarea inumană a vieții” semnată deAdrian Lemeni.



    Institutul Cultural Român Mihai Eminescu” de la Chișinău sprijină organizarea a două ateliere de film MOLDOX Lab: EXPLORATION și MONTAJ, în cadrul celei de-a șaptea ediții a Festivalului Internațional de Film Documentar pentru Schimbare Socială MOLDOX, care se va desfășura în perioada 24-28 august 2022 la sediul Teatrului Muzical-Dramatic B.P.Hasdeu” din Cahul.


    Festivalul Internațional de Film Documentar pentru Schimbare Socială MOLDOX se adresează atât publicului larg, cât și profesioniștilor din domeniul cinematografiei, oferind proiecții de film social, urmate de discuții cu realizatorii filmelor proiectate pentru publicul larg, dar și ateliere de creație și workshopuri susținute de experți pentru realizatorii de film documentar profesioniști sau în devenire din Republica Moldova.


    Moldox Lab este o platformă de instruire și conectare a talentelor locale cu producătorii internaționali de film documentar. An de an, aceasta aduce la un loc pasionații de industria cinematografică care își doresc să scoată la lumină probleme actuale ale societății prin intermediul filmului documentar, dar și experți de talie mondială care oferă susținere și ghidare în procesul de creație. Misiunea Moldox Lab este de a sprijini și instrui talentele locale să creeze filme documentare cu impact social pentru Republica Moldova și să faciliteze accesul acestora pe platformele europene.


    Anul acesta, în cadrul MOLDOX Lab vor fi organizate 5 ateliere de creație ce se vor desfășura în paralel cu proiecțiile din festival: Exploration, Montaj, InterAction, Inspiration și Critică de film.



    Galeria Institutului Cultural Român de la Lisabona (Rua do Barão 10) găzduiește până pe 20 octombrie 2022, expoziția de fotografie A Fada do Salgueiroˮ/ Zâna dintre sălciiˮ, a artistei Alina Zaharia, curatoriată de Vítor Nieves și organizată în colaborare cu Institutul de Producție Culturală și Imagine din Portugalia.


    Expoziția cuprinde un ansamblu de fotografii și proiecții video care abordează un stil documentar a cărui narativă senzorială invită la reflecție asupra condiției femeii în societatea actuală. Deși are un caracter profund personal, fiind un proiect autobiografic, expoziția dezbate teme generale precum reconstrucția memoriei, reconcilierea cu trecutul și identitatea de sine. O parte dintre fotografii au fost realizate de Alina Zaharia în anul 2021, într-o călătorie la casa părintească din România, în satul Salcia, județul Brăila. De altfel, titlul a fost inspirat din legenda românească Fata din Dafin” și adaptat ca o metaforă a identității, mereu în căutare de a-și defini moștenirea spirituală și culturală pe care aceasta o aduce în domiciliul său occidental.


    Expoziția cuprinde, de asemenea, fotografii realizate în Portugalia, ca o continuare a trăirilor din România. Pe parcursul perioadei de expunere la galeria ICR Lisabona, pornind de la tematica propusă de artistă, vor fi organizate o serie de evenimente conexe, precum workshop de fotografie, masă rotundă cu invitate din Portugalia și vizite ghidate, a căror date de desfășurare vor fi anunțate ulterior. În plus, în luna octombrie, expoziția va fi integrată în IMAGO Lisboa Photo Festival.






  • Jurnal Românesc – 13.04.2022

    Jurnal Românesc – 13.04.2022

    Comisiile
    parlamentare reunite pentru politică externă şi pentru comunităţile de români
    din afara graniţelor ţării au avizat pozitiv patru candidaţi propuşi de
    Ministerul de Externe pentru posturile de ambasadori ai României în
    străinătate. Este vorba despre Cristian Leon Ţurcanu, desemnat pentru Republica
    Moldova, Alexandru Victor Micula, pentru Ucraina, Iulian Buga, pentru
    Singapore, şi Iulia Pataki, pentru Etiopia. Cristian-Leon Ţurcanu exercită, din
    2016, funcţia de ambasador al României la Kiev. În perioada septembrie 2014 -
    octombrie 2015, a fost prim-colaborator în cadrul Ambasadei României la
    Chişinău, iar între anii 2003 – 2008 şi 2008 – 2012 a activat la Ambasada
    României la Berlin, respectiv în cadrul Ambasadei României la Washington.
    Alexandru Victor Micula exercită, din 2019, funcţia de Reprezentant cu
    însărcinări speciale pentru combaterea antisemitismului în cadrul Centralei de
    la Bucureşti. A fost ambasador al României în Ungaria, în perioada 2011 – 2016,
    ambasador în Danemarca, între 2009 şi 2011 şi ambasador în Argentina şi
    Paraguay, în intervalul 2002 – 2007. Iulian Buga a ocupat, din 2015, funcţia de
    ambasador al României în Suedia. Anterior, a îndeplinit funcţiile de ambasador
    în Statele Unite ale Americii, în perioada 2013 – 2015, în Irlanda, în perioada
    2009 – 2013, şi în Olanda, în intervalul 2001 – 2007. Iulia Pataki a fost,
    între anii 2012 – 2021, ambasador al României în Kenya, Burundi, Uganda, Ruanda
    şi Tanzania, cu reşedinţa la Nairobi.




    Granturile puse
    la dispoziție de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni au fost
    tema principală a întâlnirii săptămânale dintre secretarul de stat Gheorghe
    Cârciu şi membrii mediului asociativ românesc din Ucraina. DRP transmite că a
    fost prezentată modalitatea de scriere a cererilor de finanțare şi s-a discutat
    despre programul de tabere ARC ediția 2022. Având în vedere contextul
    actual, dar și evoluția situației din Ucraina, (…) depunem toate eforturile
    ca proiectul taberelor să continue anul acesta în format fizic, dar și să-i
    avem alături de noi pe copiii români etnici din Ucraina, a declarat
    Gheorghe Cârciu. Zeci de mii de copii ai românilor din afara graniţelor ţării
    au participat, până în prezent, la programul de tabere ARC. Acestea propun activităţi
    variate, precum concursuri de cultură generală, competiţii sportive, ateliere
    de pictură şi cursuri de limbă, istorie şi geografie a României.




    Expoziția O
    lume de culori și speranță pentru copiii din Ucraina este deschisă în
    perioada 13-21 aprilie la sediul Institutului Cultural Român de la Madrid.
    Manifestarea, organizată de Ambasada României în colaborare cu Crucea Roșie din
    statul iberic, cuprinde ouă de Paște pictate de copii români din Spania. De
    asemenea, în cadrul expoziţiei va avea loc un atelier demonstrativ la care sunt
    invitați atât copiii și familiile din comunitatea românească, cât și publicul
    spaniol, pentru a afla mai multe despre tradițiile de Paște și motivele
    românești folosite la încondeierea ouălor. La eveniment, vor participa copiii
    de la cursul de limbă, cultură și civilizație românească, cei de la Asociația
    Hispano-Română Salva, cu sediul în Madrid, și ai Asociației Povestea Abecedarului
    din Sevilla. Pe parcursul mai multor zile, copiii vor realiza ouă pictate prin
    diferite tehnici, folosind motive tradiționale românești și teme pascale
    cunoscute. Creaţiile acestora vor fi expuse în Galeria ICR Madrid și puse la
    dispoziția publicului. Fiecare vizitator își va putea alege un ou pictat de
    copii și are posibilitatea de a contribui cu o donație liberă în contul pus la
    dispoziție de Crucea Roșie în beneficiul copiilor refugiaţi din Ucraina.




    Expoziția de
    pictură Spații sacre, a artistului Antal Vásárhelyi, va fi
    deschisă, la 31 mai, la sediul Institutului Cultural Român din Budapesta. Manifestarea
    face parte dintr-un itinerar care include Palatele Brâncovenești din Mogoșoaia,
    Muzeul din Târgu Jiu şi Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Artistul vizual Antal
    Vásárhelyi s-a născut la Satu Mare în 1950 și a urmat cursurile Universității
    de Arte din București. În 1972, s-a stabilit în Ungaria, unde s-a implicat în
    viața artistică a oraşului, a organizat cercuri de artă vizuală, expoziții și a
    fost redactor de reviste. A participat la numeroase rezidențe în străinătate la
    Paris, Nürnberg, Turku, Copenhaga, Roma, Reykjavik și în mai multe orașe din
    România. Menține legături cu mai mulți artiști români şi în ultimii ani a fost
    invitat să expună la București și Cluj.


  • Jurnal românesc – 30.03.2022

    Jurnal românesc – 30.03.2022

    Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, aflat într-o vizită în Statele Unite ale Americii, s-a întâlnit cu preşedintele Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, cu care a discutat despre importanţa României în NATO, consolidarea capabilităţilor de apărare şi programul Visa Waiver. Întrevederea a avut loc la 29 martie, dată la care, în urmă cu 18 ani, România adera la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, cea mai importantă alianţă politico-militară de după cel de-al Doilea Război Mondial. Şeful Senatului a precizat că, împreună cu oficialul american, a căutat noi oportunităţi de dezvoltare economică pentru prosperitatea ambelor state şi care să ţină cont de dinamica regională actuală. O delegaţie a Parlamentului României, condusă de Florin Cîţu, şi din care fac parte senatori şi deputaţi social-democraţi, liberali, ai Uniunii Salvaţi România şi ai minorităţii maghiare a efectuat o vizită de lucru la Washington, în perioada 24-30 martie, şi a avut întâlniri cu reprezentanţi ai Congresului, ai Departamentului de Stat, ai mediului de afaceri american şi ai comunităţii româneşti din zonă.

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a prelungit, până la 15 aprilie, perioada de depunere a cererilor de granturi de către mediul asociativ românesc din Ucraina. Decizia le-a fost comunicată părţilor interesate în cadrul unei noi întâlniri online pe care Departamentul a avut-o cu membrii comunităţilor româneşti din statul vecin şi cu reprezentanţii misiunilor diplomatice ale României în regiune. Ne dorim ca un număr cât mai mare de asociații românești din Ucraina să răspundă apelului nostru și, astfel, să ne unim forțele în slujba binelui, a transmis şeful DRP, secretarul de stat Florin Cârciu. Este a patra întrevedere pe care Departamentul o organizează cu reprezentanţii românilor din Ucraina, iar potrivit conducerii DRP, astfel de întâlniri vor conitunua să aibă loc la intervale regulate de timp. Informaţii despre granturile oferite de statul român comunităţilor româneşti din Ucraina se găsesc pe site-ul dprp.gov.ro.

    Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa transmite că 10 camioane cu ajutoare ajung, în această săptămână, în Ucraina, în zonele Cernăuţi şi Odesa. Ajutoarele, strânse în Spania de la cetăţeni spanioli şi români, sunt distribuite cu sprijinul International Cultural Exchange. Preşedintele FADERE, Daniel Ţecu, arată că organizaţia a militat întotdeauna pentru apărarea drepturilor diasporei româneşti, in special a celei din teritoriile limitrofe graniţei României, cu importantă tradiţie istorică. În acest sens, Federaţia a salutat declaraţia preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelensky, conform căreia îşi doreşte să semneze un acord cu România pentru protejarea limbii române în Ucraina, în semn de respect faţă de minoritatea română. Ţecu a precizat că, în ultimele săptămâni, FADERE a trimis 23 de convoaie umanitare în Ucraina, în zonele locuite de români. Aproximativ 410.000 de etnici români trăiesc în statul vecin, concentraţi în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.

    Criticul de teatru Georges Banu, regizorul Gábor Tompa, directorul Teatrului Național din Luxemburg Frank Hoffmann, scenograful Dragoş Bughiar şi actorii Oana Pellea și Patrick Le Mauff au participat la masa rotundă Teatru și așteptare – De ieri până azi, care a avut loc la 29 martie, la Luxemburg. Evenimentul, iniţiat de ICR Bruxelles în parteneriat cu Ambasadele României şi Franţei în Marele Ducat, a precedat premiera spectacolului Scaunele de Eugène Ionesco şi le-a oferit participanţilor ocazia de a face o analiză a locului și rolului teatrului în societatea actuală. Spectacolul Scaunele, regizat de Gábor Tompa, scenografia semnată de Dragoș Buhagiar, dramaturgia de Florian Hirsch, cu actori Patrick Le Mauff și Oana Pellea în rolurile principale, va fi jucat şi în perioada următoare pe scena Teatrului Național din Luxemburg. Reprezentaţii vor avea loc până la finele lunii martie, la 1, 3 şi 6 aprilie. ICR Bruxelles precizează că evenimentele sunt parte integrantă a programului Luna Francofoniei la Luxemburg și a Zilei Mondiale a Teatrului, marcată la 27 martie.


  • Ucraina – DRP prelungește perioada depunerii cererilor de granturi

    Ucraina – DRP prelungește perioada depunerii cererilor de granturi

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) a decis prelungirea perioadei depunerii cererilor de granturi până pe 15 aprilie 2022, în contextul deteriorării situației din Ucraina. Ne dorim ca un număr cât mai mare de asociații românești din Ucraina să răspundă apelului nostru și, astfel, să ne unim forțele în slujba binelui, scrie pe pagina de facebook a DRP.

    Cu ocazia celei de-a treia întâlniri cu reprezentanții mediului asociativ românesc din Ucraina, precum și cu cei ai misiunilor diplomatice ale României în regiune. Conducerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP) a răspuns întrebărilor punctuale privind atât accesarea programului de granturi cât și pe cel al finanțărilor nerambursabile.

    Mai multe informații se găsesc pe site-ul http://dprp.gov.ro/web/sprijin-ucraina/ și la adresa de mail proiecte@dprp.gov.ro.

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

  • DRP lansează Programul Sprijinirea comunităților românești din Ucraina

    DRP lansează Programul Sprijinirea comunităților românești din Ucraina

    În contextul deteriorării grave a situației de securitate din Ucraina și din regiunea Mării Negre, și a analizelor nevoilor comunității românești din această zonă, în îndeplinirea mandatului său, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) lansează Apelul competitiv de selecţie a beneficiarilor de granturi pentru Programul Sprijinirea comunităților românești din Ucraina.

    Prin acest sprijin, DRP intenționează să faciliteze achiziția și donarea de bunuri și materiale diverse de strictă necesitate. Granturile, o nouă formă de finanțare nerambursabilă pusă la dispoziție de către DRP, pot fi accesate de către asociații, fundaţii, unităţi de cult, organizaţii neguvernamentale ale românilor din Ucraina.

    Condițiile de acordare, utilizare și decontare a sprijinului financiar sub formă de grant pot fi consultate pe site-ul DRP, secțiunea Finanțări, Categoria Granturi.

    Echipa DRP vă stă la dispoziție pentru informații suplimentare, clarificări și îndrumări în vederea accesării fondurilor nerambursabile la adresa de mail proiecte@dprp.gov.ro.

    Documentele necesare se regăsesc pe site-ul nostru, aici

  • Sprijin financiar pentru companiile din UE

    Sprijin financiar pentru companiile din UE


    Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României în valoare de 16 miliarde de lei, aproximativ 3,3 miliarde de euro, pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în contextul pandemiei de COVID-19. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar adoptat de Comisie la 19 martie 2020, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020.



    Granturi de până la 800.000 de euro per companie



    Prin această schemă de ajutorare se va acorda sprijin sub formă de granturi directe și garanții de stat ce vizează creditele de investiții și finanțarea capitalului de lucru, informează pagina de web a comisiei.


    Fondurile pot fi accesate de IMM-urile care se confruntă cu dificultăți ca urmare a impactului economic al crizei COVID-19. Scopul schemei este de a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru sau de investiții, astfel încât acestea să își poată continua activitatea.



    Comisia a constatat că măsurile notificate de România respectă condițiile prevăzute în cadrul temporar. Astfel, în ceea ce privește granturile directe, sprijinul per întreprindere nu va depăși suma de 800.000 de euro, astfel cum se prevede în cadrul temporar adoptat de Executivul european. Garanțiile de stat sunt limitate la maximum șase ani și primele pentru comisioanele de garantare nu depășesc nivelurile prevăzute de cadrul temporar.



    Aplicație pentru creditele bancare oferite IMM-urilor din România



    Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: Datorită acestei scheme de ajutoare în valoare de 3,3 miliarde EUR, România va putea ajuta IMM-urile să își acopere nevoile în materie de investiții și de capital de lucru în aceste vremuri care ne pun la încercare, prin acordarea de granturi directe și de garanții publice pentru împrumuturi. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu statele membre în încercarea de a găsi soluții fezabile de atenuare a impactului economic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE.”



    Microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii (IMM) din România care vor credite bancare pentru cu dobânzi suportate de stat o perioadă limitată vor trebui să se înscrie online într-o aplicație care va fi deschisă pe un portal dedicat, a anunțat Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM. Înscrierea în program va fi posibilă, începând cu data de 17 aprilie.



    500 de miliarde de euro pentru companiile și șomerii din UE



    Statele membre afectate de răspândirea noului coronavirus au la dispoziție și fonduri în valoare de peste 500 de miliarde de euro, ce poate fi accesate pentru companii şi şomeri, dar şi un viitor fond de relansare.



    Planul de susținere a economiei este complementar investiţiilor angajate la nivel naţional şi măsurilor deja aprobate de Comisia Europeană în urma pandemiei. Mecanismul European de Stabilitate, creat în timpul crizei datoriilor zonei euro, va acorda linii de credit preventive ţărilor cele mai afectate de criză. Împrumuturile vor putea ajunge până la 2% din PIB-ul unei ţări.


  • Ministerul pentru Românii de Pretutindeni: Ghidul Beneficiarului 2018

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni: Ghidul Beneficiarului 2018

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) lansează Ghidul Beneficiarului 2018, în conformitate cu modificările aduse cadrului legislativ care reglementează modalitățile de sprijinire a românilor din afara granițelor, luând în considerare sugestiile primite din partea mediului asociativ românesc.



    Noutatea majoră o reprezintă introducerea acordării de granturi pentru proiectele și acțiunile derulate în vederea sprijinirii românilor din afara granițelor, cu avans de până la 100% și posibilitatea stabilirii de priorități tematice și geografice, astfel încât să fie dezvoltate politici publice adaptate la problemele specifice ale comunității.



    Avansul pentru proiectele aprobate de comisia de evaluare a proiectelor a crescut până la 50% în anul 2018 față de 30%, cât era în anul 2017. Noile proceduri includ consiliere personalizată, vor reduce perioada de evaluare a proiectelor și prevăd forme de finanțare succesivă.



    Totodată, pentru Centenarul Marii Uniri, MRP a creat un pilon de finanțare destinat în exclusivitate proiectelor dedicate acestui istoric eveniment, intitulat Centenarul 2018”.



    Ghidul Beneficiarului 2018 va fi corelat cu prevederile Legii nr. 299/2007 privind sprijinul românilor de pretutindeni, aflată în dezbatere parlamentară, care va face posibilă prezența de observatori externi, inclusiv cea a membrilor comunităților românești, în cadrul comisiilor de evaluare a proiectelor depuse la MRP.



    S-a introdus posibilitatea de a transmite documentația necesară online, cu semnătură electornică. Acest lucru va permite realizarea unor economii semnificative din partea solicitanților, trimiterea facilă a documentelor, precum și realizarea mai rapidă a procedurii de decontare.



    Sesiunea de finanțare este deschisă pe tot parcursul anului 2018 și invită românii de pe toate meridianele lumii să depună proiecte de finanțare la minister.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Copiii din România aparţinând grupurilor vulnerabile vor beneficia de un nou program susţinut prin granturi norvegiene; declaraţie ministrul Educaţiei Naţionale, Adrian Curaj.