Deciza de a avea
un copil pentru tinerii din ziua de azi a devenit din ce în ce mai greu de luat. Tot mai multe
familii renunţă să mai facă copii sau decid să aibă unul la o vârstă înaintată.
Ultimele date publicate de Oficiul
European de Statistică – Eurostat – arată că vârsta medie a femeilor din UE care
au devenit pentru prima dată mame a fost
de 29 de ani, în 2017, cele mai scăzute vârste fiind
înregistrate în Bulgaria şi România – (26,5 ani). Se pare că româncele au
preluat modelul din ţările vest-europene, iar cuplurile îşi doresc un număr mic
de copii şi cât mai târziu. Oamenii sunt preocupaţi mai mult de fericirea
personală. In ultimii ani, profesia a început să joace un rol extrem de
important în viaţa femeilor. Ele
îşi doresc mult mai mult să studieze, să
crească ierarhic la locul de muncă, iar asta plasează viaţa de familie pe o pozitie
secundară.
Pe de altă
parte, specialiştii avertizează că odată cu înaintarea în vârstă, sarcina aduce
multe riscuri. Ştefania Mircea, coordonator programe la Organizaţia Salvaţi Copiii:
Este
un trend în ultima vreme, putem spune că este un fenomen… se amână nașterea
primului copil după vârsta de 30 de ani. Femeile şi bărbaţii devin părinţi mult
mai târziu decât o făceau cei din generaţiile anterioare. Motivele sunt
numeroase şi ţin în special de presiunile tot mai mari de ordin material şi
profesional.Uneori, consecinţele nu sunt deloc de neglijat,
mergând inclusiv până la imposibilitatea obţinerii unei sarcini. Dar există şi
multe alte riscuri: pierderea sarcinii, anomalii genetice ale fătului, diabet
gestaţional, naşterea înainte
de termen, naşteri mai dificile sau chiar moartea mamei. In general, se
consideră că o femeie
atinge fertilitatea maximă în jurul vârstei de 25 de ani.
Totuşi, în
ciuda creşterii vârstei medii a femeilor care dau naştere primului copil,
România se confruntă cu probleme serioase în special în comunităţile
vulnerabile. Studiul european mai evidenţiază faptul că cel mai ridicat procent al mamelor adolescente (sub 20
de ani) s-a înregistrat în România şi Bulgaria, în 2017, şi anume 13,9% din totalul femeilor care au devenit
pentru prima dată mame. Fenomenul mamelor minore plasează România pe primele
locuri din Europa. Potrivit ultimei analize a Organizaţiei Salvați Copiii,
cinci din zece mame cu vârsta sub 18 ani nu au fost niciodată la control de
specialitate, ceea ce a dus la o rată de patru ori mai mare a nașterilor
premature.
Date suplimentare aflăm de la Ştefania Mircea: Fenomentul mamelor adolescente rămâne unul alarmant în România, în
condiţiile în care rata mortalităţii infantile este de aproape trei ori mai
mare decât în cazul mamelor adulte, care au acces la asistenţă
medicală adecvată. Conform Institutului Naţional de Sănătate Publică,
publicat la începutul anul 2019, mortalitatea infantilă în cazul
mamelor sub vârsta de 15 ani a fost de 17,3 la mie, în 2017, în vreme ce media
naţională a fost de 6,7 la mia de copii născuţi.
Şi pe segmentul de vârstă
15-19 ani, mortalitatea infantilă a crescut în 2017 faţă de media pe ţară, şi
anume, de 10,5 la mie. Iar potrivit celor mai recente statistici, 742 de
adolescente cu vârsta mai mică de 15 ani au devenit mame în 2017, în vreme ce
la adolescentele cu vârste între 15 şi 19 ani s-au înregistrat 18.938 de naşteri.
Organizaţia Salvaţi
Copiii derulează, de câţiva
ani, programe care vin în sprijinul comunităţilor vulnerabile din România, ne
asigură Ştefania
Mircea:
Sprijinim aceste familii prin asigurarea
tratamentului medical adecvat și tot ceea ce ține de această componentă de
educație. Am creat o reţea de incluziune socială şi de combatere a sărăciei
prin asigurarea de servicii integrate medicale, sociale, educaţionale la nivel
local. Ne desfăşurăm activitatea în 14 judeţe şi putem spune că în aceste zone
se observă o diferenţă faţă de ceea ce era înainte. Avem echipe locale și
oferim asitenţă pentru aproximativ 7500 de beneficiari, printre care şi copii
sub 5 ani, mame tinere, adolescente însărcinate.
În urma acestor intervenţii mai
mult de 30% dintre gravidele din aceste comunităţi au început să meargă la
control ginecologic pe perioada sarcinii, copiii asistați de noi şi gravidele merg la
mediul de familie şi chiar unii au fost înscrişi la medic de familie, pentru că
înainte acestea nu beneficiau de aşa ceva, ori nu știau, ori le era dificil să ajungă la
cabinetul medical…
Emanciparea femeii, intensificarea
fenomenului de migraţie, pretenţii tot
mai mari pentru creşterea şi educarea copiilor, lipsa unor politici în domeniul
familial sunt tot atâtea cauze care au dus la scăderea natalităţii în România.
Statisticile
arată că populaţia României
scade alarmant. 2018 a fost anul cu
cele mai puţine naşteri din ultima jumătate de secol. S-au născut doar 173.900 de copii. În fiecare an, tinerii din
România aleg să plece în străinătate pentru un trai mai bun. Mulţi nu se mai întorc.
Într-un singur deceniu, din 2007 până în 2017, 3,4 milioane de oameni au
părăsit România, adică aproximativ 17% din populaţie.