Europa, lovită puternic de şomaj a manifestat, cu prilejul Zilei Internaţionale a Muncii, împotriva politicilor de austeritate şi pentru mai multe măsuri menite să creeze locuri de muncă. În Grecia, Franţa, Italia şi Cipru, sute de mii de persoane au protestat în marile oraşe, iar în Spania, unde, potrivit Institutului Naţional de Statistică, numărul persoanelor fără slujbă trece acum de 6,2 milioane, sindicatele au organizat peste 80 de mitinguri. 2 milioane de familii din Spania au toţi membrii în şomaj, foarte mulţi dintre ei fiind în căutarea unui loc de muncă de mai bine de doi ani. Iar situaţia este încă şi mai gravă, dacă privim rata şomajului în rândul tinerilor – aproape 60% dintre ei sunt afectaţi de lipsa locurilor de muncă.
Corespondentul Radio România la Madrid, Ana Maria Damian: “Cu un şomaj de 27% în rândul populaţiei active, Spania se confruntă cu probleme grave şi proteste aproape zilnice din cauza distrugerii locurilor de muncă. Pentru a combate creşterea şi mai mare a ratei şomajului, guvernul a acceptat un dialog cu sindicatele şi principalele organizaţii patronale în 16 mai, cu scopul de a discuta un posibil acord la nivel naţional. Centrul de Cercetări Sociologice a publicat datele barometrului privind preocupările populaţiei şi intenţia de vot. Şomajul este pe primul loc în lista îngrijorărilor pentru 80% din spanioli, pe locul al doilea figurând corupţia şi frauda; pe locul al treilea sunt problemele economice, o preocupare majoră pentru o treime din populaţie.”
O rază de speranţă se întrevede, totuşi, dinspre Grecia. Bruxellesul prognozează revenirea acesteia la creştere economică în 2014, Atena punând, astfel, capăt unei perioade de şase ani de recesiune.
O relansare economică treptată este anticipată şi pentru România, care ar urma să înregistreze în acest an o creştere economică de 1,6%, potrivit previziunilor economice de primăvară ale Comisiei Europene. În acest an, România ar urma să aibă o rată anuală a inflaţiei de 4,3%, în timp ce rata şomajului, de 6,7% în prezent, este aşteptată să rămână sub 7% şi anul acesta şi anul viitor. Potrivit comisarului pentru afaceri economice, Olli Rehn, din cele 20 de ţări ale Uniunii aflate sub procedura de deficit excesiv, România, alături de Letonia, ar putea să iasă din această procedură, cu şanse bune fiind şi Lituania. Pentru UE, prognoza de primăvară prevede o scădere de 0,1% a PIB în acest an, urmată de o revenire cu 1,4% anul viitor.
La Bucureşti, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a amintit că deocamdată criza economică nu s-a încheiat şi, în pofida unor rezultate pozitive obţinute în special în domeniul reducerii şomajului, lipsa locurilor de muncă pentru tineri continuă să fie acută. Există, însă, şi veşti bune, spune Rompuy, referindu-se la stabilizarea situaţiei financiare în zona euro, creşterea competitivităţii şi a exporturilor şi la finanţe publice mai sigure. Analistul economic Valentin Ionescu: Situaţia, acum, pare să arate în felul următor: a început să se stabilizeze economic zona euro, s-a stopat creşterea deficitelor, dar acestea nu s-au redus substanţial decât în anumite ţări. În Europa, zona euro este împărţită în două. Este o zonă competitivă, în nord, şi o zonă mai puţin competitivă sau deloc în sud, cu excepţia Spaniei, care s-a redresat substanţial. Eu aş fi mai rezervat în estimări. Văd mai degrabă anul 2014 ca fiind mult mai relevant în privinţa interpretărilor, pentru că vom avea alte cifre cu privire la deficitele publice şi întărirea competitivităţii, care se vede, de pildă, în balanţa comercială a fiecărei ţări şi care nu s-a îmbuntăţit peste tot. Sunt numai anumite ţări care exportă, sunt puteri exportatoare mari şi acolo, într-adevăr, balanţa este pozitivă sau pe zero.”
Nu există alternativă la politicile de austeritate dacă statele lumii doresc să iasă din actuala criză, subliniază, pe de altă parte, directorul general al FMI, Christine Lagarde. Într-un interviu acordat televiziunii elveţiene RTS, ea a subliniat, însă, că fiecare ţară trebuie să aibă ritmul său propriu de implementare a reformelor, în funcţie de situaţia fiecăreia. Christine Lagarde spune că acum nu mai este posibilă recurgerea la împrumuturi şi, pe de altă parte, nicio politică de refacere a deficitelor şi de relansare economică nu se va putea face fără suportul financiar adecvat. Directorul FMI atrage atenţia că situaţia economică pe plan mondial este în continuare dificilă şi că disciplina bugetară şi politicile de creştere trebuie aplicate dacă se doreşte atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă. Există trei viteze diferite de creştere economică în lume — mai spune şefa FMI. Cele mai rapide sunt ţările emergente, urmează grupul statelor care încep să revină pe creştere, precum Statele Unite, Suedia şi Elveţia, apoi grupul al treilea, din care fac parte zona euro şi Japonia, ţări care au, încă, dificultăţi de a-şi regăsi drumul către creşterea economică.
