România
solidară cu Belgia după atentatele teroriste
de la Bruxelles
România s-a alăturat comunităţii internaţionale şi a condamnat
categoric atentatele teroriste sângeroase comise, marţi, la Bruxelles, soldate
cu zeci de morţi, câteva sute de
răniţi, de 40 de naţionalităţi, printre care şi 4 români. In memoria victimelor atacurilor, revendicate de gruparea teroristă
Statul Islamic, în România, joi, a fost zi de doliu naţional. În semn de solidaritate, clădirea Guvernului de la
Bucureşti a fost iluminată în culorile drapelului belgian, iar la Ambasada
Belgiei din capitala României a fost deschisă o carte de condoleanţe în care au
semnat preşedintele ţării, Klaus Iohannis, primul-ministru Dacian Cioloş,
politicieni, ambasadori străini acreditaţi la Bucureşti, dar şi simpli
cetăţeni. Şeful statului a declarat că flagelul terorismului poate fi combătut
prin solidaritate şi unitate, iar premierul a subliniat că soluţia, în astfel
de situaţii, este întărirea cooperării între statele membre UE.
Vizita oficială a preşedintelui român în Turcia
In cursul vizitei oficiale făcute, miercuri şi joi la Ankara,
preşedintele Klaus Iohannis şi omologul său turc, Recep Tayyip Erdoganau condamnat cu fermitate terorismul şi au pledat pentru
solidaritate. Iohannis a apreciat că trebuie să existe un răspuns comun şi clar
în direcţia combaterii atentatelor. El a
subliniat că Turcia, în calitate de ţară care găzduieşte pe teritoriul său un
număr foarte mare de refugiaţi, joacă un rol cheie în soluţionarea crizei
imigranţilor, atât din punct de vedere umanitar, cât şi al controlului fluxului
migraţiei şi al combaterii reţelelor de trafic de persoane. Klaus Iohannis: Această
vizită ne găseşte într-un context geopolitic şi regional complicat. Numeroase
riscuri de securitate şi provocări la care trebuie să găsim soluţii.
Convingerea mea este că împreună în virtutea unui parteneriat strategic
puternic între România şi Turcia putem gestiona mai bine aceste riscuri.
Cetăţenii noştri îşi doresc securitate şi prosperitate. Combaterea terorismului şi criza migraţiei au
fost abordate de preşedintele Iohannisşi în discuţiile cu premierul Ahmet Davutoglu.
Părţile au convenit întărirea legăturilor bilaterale pe mai multe planuri. Iohannis şi Davutoglu au
discutat despre
consolidarea cooperării bilaterale pe baza Parteneriatului Strategic dintre
cele două state, a cooperării la Marea Neagră şi în cadrul NATO. Un accent deosebit s-a pus pe cooperarea economică, în condiţiile
în care Turcia este primul partener al României din afara UE şi al 5-lea la
nivel global. Cele două ţări îşi propun ca în viitor schimburile comerciale
bilaterale să atingă 10 miliarde de dolari. Klaus Iohannis s-a intâlnit, la
Istanbul, cu reprezentanţii comunităţii româneşti din această ţară.
Corpul de control al
premierului a prezentat concluziile raportului
privind tragedia de la Clubul
Colectiv din Bucureşti
La aproape cinci luni de la incendiul devastator produs la clubul Colectiv din Bucureşti, în care64 de persoane şi-au pierdut viaţa şi aproape 200 au fost rănite, Corpul de Control al premierului a dat publicităţii
un raport. Documentul relevă că intervenţia de urgenţă în urma
incendiului a fost în mare parte o acţiune necoordonată şi marcată de elemente
de improvizaţie a autorităţilor.
Situaţia a fost cauzată de lipsa de exerciţiu în caz de urgenţe majore, de
neconcordanţele în legislaţie şi de baza materială deficitară, mai precizează
documentul. Raportul constată că planul roşu de intervenţie nu a fost declanşat
imediat, ci doar după parcurgerea unor etape birocratice, deşi cel puţin unul
dintre apelurile primite conţinea elemente care arătau existenţa unei situaţii
foarte grave, caz în care legislaţia permite mecanisme mai rapide de
intervenţie. Documentul afirmă că există instituţii care şi-au făcut datoria în
mod corespunzător şi altele care au manifestat deficienţe, printre care şi
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.
Grevă japoneză a
cadrelor medicale din România
Aproximativ 12 mii de cadre medicale
din România s-au aflat, în această săptămână, în grevă japoneză.Nemulţumirile lor vizează salarizarea unitară, modul de acordare a
sporurilor şi nerespectarea normelor de muncă şi a timpului de repaos. De joi, s-au solidarizat cu colegii
lor şi medicii de familie care au declanşat propriile acţiuni de protest.
Aceştia atrag atenţia că sumele alocate medicinei primare sunt mult prea mici,
iar sistemul informatic pe care îl folosesc are deseori sincope care le
îngreunează activitatea. Vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicină a
Familiei, Sandra Alexiu: Cele
mai importante probleme pe care le întâmpinăm sunt o finanţare proastă, foarte
proastă, constantă de câţiva ani, ba chiar anul ăsta puţin mai joasă decât până
acum, mult sub nivelul european care se acordă medicilor de familie. Dacă
discutăm de un procent de 9% cât se acordă în Europa minim, la noi este 5, 8,
ceea ce face imposibilă funcţionarea normală a medicinei primare. Greva
japoneză declanşată luni este prima acţiune dintr-o serie de proteste anunţate
de sindicalişti din sănătate, care vor continua şi în luna aprilie.
