Radio România Internațional

Tag: gropi de gunoi

Aviz motivat al CE privind depozitele de deșeuri din România

Comisia Europeană a transmis, miercuri, României un aviz motivat, pentru că nu a respectat în totalitate directivele europene privind deșeurile. Prin semnarea tratatului de aderare la UE, România trebuia ia măsurile necesare privind cele 101 gropi de gunoi neconforme până la 16 iulie 2017. Obligațiile nu au fost respectate în totalitate, astfel că Executivul comunitar a transmis o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2020.

România a închis 92 din cele 101 depozite de deşeuri. Dintre cele nouă gropi de gunoi rămase, cinci au ca termen pentru închidere şi reabilitare perioada 2026-2028, iar pentru alte patru nu există un termen cert. Din această cauză Comisia a emis aviz motivat în această săptămână. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde şi a lua măsurile necesare, altfel Executivul european poate trimite cazul către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Cele două directive ale UE privind deșeurile solicită statelor membre să ia măsurile necesare pentru a închide şi a reabilita o groapă de gunoi care nu a primit autorizație. Totodată. țările din spațiul comunitar au obligația să recupereze şi să elimine deșeurile, dar fără să pună în pericol sănătatea umană şi mediul: Totodată sunt interzise abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolată a deșeurilor.

Tot în această săptămână au sosit datele Eurostat privind producția de deșeuri municipale și reciclarea acestora. Potrivit acestora, România are cele mai puține de deșeuri per cap de locuitor, dar și cea mai redusă cantitate de deșeuri reciclate.

Cantitatea de deșeuri municipale generate în statele UE (2022) / Eurostat

*kilograme/ cap de locuitor

În 2022, o persoană din Uniunea Europeană a produs o cantitate medie de 513 kilograme de deşeuri municipale, în scădere cu 19 kilograme sau 4% față de anul precedent (532 de kilograme). Dar, cantitatea de deșeuri municipale diferă semnificativ între statele membre ale Uniunii Europene.

Cele mai ridicate cifre s-au înregistrat în Austria (827 de kilograme per persoană) şi Danemarca (787 de kilograme). România se află pe ultima poziție cu301 de kilograme de deşeuri municipale per cap de locuitor în 2022. Cantitatea este cu un kilogram mai mică cea din anul precedent.

În ceea ce privește reciclarea, europeni au avut o medie de 249 de kilograme de deșeuri municipale pe cap de locuitor. Cifrele sunt inferioare celor înregistrate în 2021 când media a fost de 264 de kilograme pe cap de locuitor.

Aceleași state care au produs cele mai multe deșeuri municipale se află și în topul cantităților reciclate. Astfel, în Austria s-au reciclat 516 kg / cap de locuitor), iar Danemarca un măr de 411 kg / cap de locuitor. Cele două state sunt urmate de Germania cu 409 kg de deșeuri reciclate pe cap de locuitor din UE.

România a avut 36 kg / cap de locuitor, de departe cea mai redusă cantitate de deșeuri reciclate. La coada clasamentului se mai situează Malta (75 kg) şi Grecia (90 kg).

Cantitatea de deșeuri reciclate în statele UE (2022) / Sursa: Eurostat

*kilograme/ cap de locuitor

9 February 2024
Gestionarea deșeurilor în statele UE

Statele membre ale UE generează 2,2 miliarde anual, iar dintre acestea, 27% sunt deșeuri municipale, respectiv cele provenite în principal din gospodării, colectate și tratate de municipalități.

La nivelul Uniunii Europene, aproape jumătate din totalul deșeurilor municipale din UE (49,6%) au fost reciclate sau compostate în anul 2021, potrivit datelor furnizate de Agenția Europeană de Mediu. Ponderea reprezintă o creștere de 3,6 puncte procentuale față de situația înregistrată în 2017. România are cele mai slabe performanțe în rândul statelor membre cu numai 11% din deșeuri care ajung să fie reciclate sau compostate.

Uniunea Europeană are ca obiectiv o proporție refolosirii și reciclării deșeurilor de 60% până în anul 2030. Patru țări membre au reușit deja să depășească ținta stabilită. Este vorba despre Germania (71,1%), Bulgaria (65,5%), Austria (62,3%) și Slovenia (60%). De cealaltă parte, doar Malta (13,6%) și Cipru (15,3%) se apropie de proporția foarte scăzută din țara noastră.

Aruncarea și depozitarea deșeurilor în gropile de gunoi reprezintă o soluție ieftină, dar foarte nocivă atât pentru mediu, cât și pentru sănătatea oamenilor. Chiar dacă se observă o creștere a cantității de deșeuri pe cap de locuitor, statele UE au diminuat cantitățile de deșeuri care ajung în gropile de gunoi. Astfel, proporția folosirii gropilor de gunoi în UE era de 24% în 2017, dar a scăzut cu șase puncte procentuale până în 2020.

Și la acest capitol există diferențe semnificative între ce 27 de state europene. În Bulgaria și Malta, rata umplerii gropilor de gunoi depășește 70%, în timp ce România are o proporție de folosire a gropilor de gunoi de 51%, însă depozitarea deșeurilor în aceste gropi a scăzut cu 20 de puncte procentuale în țara noastră, din 2017 până în 2020.

Până în anul 2035, toate statele membre ale UE trebuie să reducă cantitatea de deșeuri municipale depozitate în gropi de gunoi până la 10% din totalul deșeurilor municipale generate. Nouă țări UE au atins deja această bornă, cu cele mai bune cifre în Danemarca (1%), Olanda (2%) și Belgia (3%).

O parte din resturile generate sunt, de asemenea, trimise în afara granițelor Uniunii. În anul 2021, exporturile de deșeuri ale UE au atins un volum de 33 milioane de tone, creștere de 77% față de anul 2004. Cea mai mare parte a exporturilor constau în deșeuri metalice, atât feroase cât și neferoase, precum și în deșeuri provenite din hârtie, plastic, textile și sticlă.

Aceleași date pentru anul 2021 mai arată că 45% din deșeurile exportate de UE au ajuns în Turcia, cu o cantitate de 14,7 milioane de tone, urmată de India cu 2,4 milioane de tone, Egipt cu 1,9 milioane de tone, Elveția cu 1,7 milioane de tone și Regatul Unit cu 1,5 milioane de tone.

Uniunea Europeană își propune să combată exporturile ilegale și să se asigure că deșeurile sunt gestionate într-un mod sigur pentru mediu în țările de destinație, menționează Parlamentul European.

27 June 2023
Problema gropilor de gunoi

În aprilie, Comisia Europeană a trimis România în faţa Curţii de
Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta planul
naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de
deşeuri. O lună mai târziu, Executivul
European a demarat proceduri de infringement împotriva a 14 state membre,
printre care şi România, pentru nerespectarea obligaţiilor privind raportarea
implementării mai multor norme UE în domeniul deşeurilor. La acest capitol, România
se află într-o companie selectă, alături de state precum, Franţa, Italia,
Marea Britanie, Spania, Olanda sau Suedia.

În ciuda avertismentelor de la
Bruxelles, autorităţile române nu au reuşit să facă mare lucru în privinţa
deşeurilor. Problemele persistă, iar în
prezent România încearcă să dovedească faptul că este conştientă de importanţa
închiderii acestor depozite.

Recent, Ministrul de resort, Graţiela Gavrilescu,
a vizitat, în judeţul Sibiu, primul depozit de deşeuri industriale
periculoase din România, închis în luna august, conform cerinţelor UE. Timp de
două decenii, între anii 1974 şi 1994, în el s-au strâns peste 60 de mii de
tone de deşeuri periculoase, produse de industria din zona Mediaşului.
Ministrul Mediului consideră că este o premieră şi un bun exemplu pentru cum
pot fi rezolvate problemele depozitelor neconforme pentru care România se află
în procedură de sancţionare de către Comisia Europeană. Graţiela
Gavrilescu: Agentul economic şi-a îndeplinit toate obligaţiile de mediu şi după cum
bine aţi văzut a făcut închiderea comform legii în vigoare. Am făcut deja
demersurile ca depozitul de la Tărnava să fie scos de pe lista procedurii de
infringement. Am făcut întampinarea la Curtea Europeană de Justiţie, pentru ca
acest depozit să fie scos definitiv. Dar – a
subliniat Graţiela Gavrilescu – în România mai sunt alte 49 de depozite de
acest fel, din care doar 4-5 ar putea fi închise până la sfârşitul anului.

Dacă
România va pierde procesul de la Curtea Europeană de Justiţie în problema
depozitelor de deşeuri neconforme, va trebui să plăteasca penalizări uriaşe, de
până la 100 de mii de euro pe zi.

Pe lângă aceste probleme, mai apar şi altele.
Miercuri, pompierii au stins cu greutate un incendiu izbucnit la rampa
temporară de gunoi a oraşului Cluj-Napoca, după ce, anul trecut, a
avut loc un incident asemănător. Aceasta a fost dată în folosinţă în 2015, după
ce rampa de gunoi a
oraşului a fost închisă, fiind declarată neconformă. În prezent, rampa
veche ridică şi anumite probleme legate de mediu, din cauza unui lac de levigat
– substanţă toxică formată în urma descompunerii deşeurilor – care s-a format
în zonă şi a depăşirii limitelor legale la anumite substanţe.

5 October 2017