Radio România Internațional

Tag: Günther H. Oettinger

  • Bugetul UE pentru viitor

    Bugetul UE pentru viitor

    Scopul acestei serii de
    evenimente este ca părţile interesate să discute despre cum ar trebui conceput
    bugetul UE pentru a maximiza valoarea adăugată la nivelul Uniunii. Conferinţa
    de anul acesta a avut loc într-un moment crucial. În luna mai, Comisia a
    prezentat pachetul de propuneri pentru următorul buget UE pe termen lung, mai
    exact pentru perioada 2021 – 2027. Prezentarea a fost urmată în vară de
    discuţii tehnice intense între Consiliu şi Parlamentul European.


    Tema conferinţei – EU budget
    for the future – the road ahead/ Bugetul UE pentru viitor – drumul de urmat.


    Evenimentul a fost deschis de Günther
    H. Oettinger    , comisarul european pentru buget şi resurse umane, care a motivat
    priorităţile Comisiei cu privire la viitorul buget: Avem nevoie de un buget modern, cu reguli clare şi simple pentru
    programe. Punctul nostru cheie este să facem Uniunea Europeană puternică şi
    competitivă. Asta e tot ce vrem. Vrem ca întreaga noastră economie să fie mai
    competitivă cu ajutorul programului Horizon Europe. Vor fi cu siguranţă mai
    mulţi bani. Următorul nostru principiu, dacă vrem o economie mai puternică,
    este că avem nevoie de solidaritate în interiorul UE. Trebuie să creăm
    solidaritate între ţările mai bogate şi cele mai puţin bogate. Trebuie să fim
    conştienţi de faptul că unele state membre au nevoie de mai mult ajutor şi
    sprjin la nivel naţional sau european. Un alt principiu este sustenabilitatea.
    Sustenabilitatea în ceea ce priveşte resursele noastre, pământul nostru,
    climatul nostru. Acest buget trebuie să fie un instrument pentru
    sustenabilitate. Vom avea multe cheltuieli, multe programe. 25 la sută vor viza
    protejarea mediului, a climei. Trăim într-o perioadă de instabilitate. Vrem să
    le arătăm cetăţenilor noştri că îi protejăm şi le oferim securitate internă şi
    externă. Vom investi sute de milioane în industria apărării. Vom face achiziţii
    cofinanţate de Europa, astfel încât armatele noastre să fie întărite. Corpul de
    frontieră, Frontex, va avea încă 10 mii de angajaţi. Vrem să avem stabilitate
    în vecinătatea noastră. Cu acest cadru, vrem să oferim răspunsuri la revoluţia
    digitală. Vrem să fim acolo, cu Silicon Valey şi China. Vrem să avem
    întreprinderi comune. Vom avea proiecte importante de interes comun european în
    nano şi micro-robotică, tehnologie cuantică, inteligenţă artificială. Avem
    nevoie de mai mulţi bani. Am propus câteva surse noi. Pentru că este vorba
    despre contribuţii naţionale, nu am vrut să punem prea mare presiune pe statele
    membre. Vrem şi resurse disponibile noi.



    Aceste noi resurse proprii vor
    reprezenta aproximativ 12 % din totalul bugetului UE și ar putea contribui cu
    până la 22 de miliarde de euro pe an la finanțarea noilor priorități.




  • Discuții despre viitorul cadru financiar multianual al UE

    Discuții despre viitorul cadru financiar multianual al UE

    Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a participat, la Bruxelles, la conferința la nivel înalt Perspective pentru viitorul nostru — Elaborarea cadrului financiar multianual“, organizată de Comisia Europeană în pregătirea dezbaterii de către colegiul comisarilor a politicii pe termen lung în ceea ce privește bugetul UE.



    Evenimentul a reunit personalități marcante, precum președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, responsabil pentru Locuri de Muncă, Creștere Economică, Investiții și Competitivitate, comisarul european pentru Buget și Resurse Umane, Günther H. Oettinger, comisarul pentru Politica Regională, Corina Creţu, președintele Grupului la Nivel Înalt pentru Resurse Proprii, Mario Monti, reprezentanţi ai altor instituţii şi agenţii europene, precum şi ai autorităţilor naţionale.



    Conferinţa deschide ultima etapă a pregătirilor pentru următorul cadru financiar multianual, înaintea întâlnirii informale a liderilor europeni programată pentru luna februarie şi a prezentării unei propuneri legislative de către Comisia Europeană, în luna mai 2018. Ministrul delegat pentru Afaceri Europene a susținut o prelegere în cadrul panelului Creșterea flexibilității financiare în vederea abordării noilor priorități“, evidenţiind importanța organizării de dezbateri publice, care să contribuie la elaborarea de politici și instrumente capabile să răspundă dorințelor cetățenilor.



    Victor Negrescu a arătat că proiectarea noii arhitecturi bugetare europene ar trebui să fie fundamentată pe o evaluare a funcționalității actualului cadru financiar, subliniind necesitatea conturării unui cadru care să confere predictibilitate în atingerea obiectivelor politice pe termen lung ale Uniunii.



    Pledăm în favoarea elaborării unui cadru financiar multianual simplificat, transparent și flexibil, care să confere predictibilitate în atingerea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii Europene. În acest sens, susținem menţinerea unor alocări financiare adecvate pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, care şi-au demonstrat capacitatea de se adapta circumstanțelor în continuă schimbare, precum şi eficiența în oferirea unui răspuns adecvat cerințelor și așteptărilor cetățenilor“, a subliniat ministrul delegat.



    De asemenea, Victor Negrescu a reiterat faptul că viitorul buget european va fi unul dintre dosarele-cheie pe care România le va gestiona pe durata exercitării Preşedinţiei Consiliului UE, în primul semestru al anului 2019.



    În calitate de viitoare Președinție a Consiliului UE, România intenționează promovarea unui dialog consolidat cu toate statele membre și cu instituțiile europene, în vederea atingerii unui acord politic echilibrat pe acest dosar deosebit de important în definirea viitorului Uniunii Europene. Astfel, pe lângă participarea activă la dezbaterile de la Bruxelles, România va realiza un non-paper de poziție privind cadrul financiar multianual post-2020 și va organiza, în perioada următoare, mai multe conferințe în țară și străinătate pentru a-și prezenta viziunea și obiectivele pe acest subiect“, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene.

  • Jurnal românesc – 03.11.2016

    Jurnal românesc – 03.11.2016

    România va deveni un actor important pe piaţă
    digitală europeană, a declarat, joi, la Bucureşti, comisarul european pentru
    economia şi societatea digitale, Günther H. Oettinger în cadrul Forumului
    Internaţional România Digitală – Industrie 4.0. El a invitat Romania, universităţile
    relevante şi institutele de cercetare să se implice în proiecte de interes
    comun. Prezent la Forum, seful statului, Klaus Iohannis a subliniat că ţara noastră trebuie să
    valorifice avantajele de care dispune în domeniul digital, printre care
    infrastructura de bandă largă foarte performantă, şi sectorul IT, unul dinamic,
    care a crescut cu peste 20% în ultimul an, la o cifră de afaceri de peste trei
    miliarde de euro. Potrivit lui Iohannis, un alt atu este forţa de muncă înalt
    calificată, în România existând 120.000 de specialişti în IT, dar şi
    potenţialul inovativ, care trebuie valorizat prin dezvoltarea unei culturi a
    succesului, bazat pe performanţă, muncă, onestitate şi integritate.     Premierul
    Dacian Cioloş a atras atenţia că în
    România există o prăpastie majoră între sistemul public şi cel privat în ceea
    ce priveşte utilizarea tehnologiei informaţiei.In
    timp ce in sectorul privat se constată performanţa şi potenţialul uriaş în domeniul
    IT şi în capacitatea de inovare, in cel public, mai ales in sectoare vitale
    precum educaţia, sănătatea, asistenţa socială, agricultura, politica fiscală se
    dezvoltă prea încet şi ţin pasul cu greu cu nevoile oamenilor, dar şi cu
    evoluţia din alte ţări.




    Peste 800 de cetăţeni români, depistaţi că stăteau ilegal în străinătate,
    au fost repatriaţi voluntar anul trecut, în special din Germania, Austria şi
    Belgia, fiind pentru prima dată când România apare în top 15 al ţărilor de
    origine la repatrieri voluntare, anunţă Organizaţia Internaţională pentru Migraţie
    (OIM). În 2015, la nivel
    mondial, peste 69.000 de migranţi au fost sprijiniţi de organizaţiile din
    domeniu pentru repatriere voluntară. Conform legilor şi
    programelor în vigoare, migranţii care optează să fie repatriaţi voluntar sunt
    sprijiniţi financiar, în cele mai multe cazuri cu bani ce provind din fonduri
    europene.







    In România, numărul şomerilor a scăzut în luna septembrie, cu 1,7% faţă
    de luna anterioară şi a atins un minim istoric de 5,9%, conform datelor INS.
    Rata şomajului este în prezent la cel mai redus nivel de la începutul anului
    2009. Pe sexe, rata
    şomajului pentru bărbaţi a depăşit-o cu 1,9 puncte procentuale pe cea a
    femeilor, valorile fiind de 6,7% în cazul persoanelor de sex masculin şi 4,8%
    în cazul celor de sex feminin. Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata
    şomajului a fost estimată la 4,9% pentru luna septembrie, 5,7% în cazul
    bărbaţilor şi 3,8% în cel al femeilor.




    In perioada 4-6 noiembrie, 50 de elevi şi
    profesori din Republica Moldova vor avea oportunitatea de a cunoaşte România
    prin intermediul unor excursii tematice în judeţele Prahova şi Braşov. Muzeul
    Memorial Constantin şi Ion Stere din Bucov, Castelul Iulia Haşdeu din
    Câmpina, Casa Memorială George Enescu din Sinaia, Castelul Pelişor şi Piaţa
    Sfatului din Braşov sunt câteva dintre obiectivele turistice pe care le vor vizita elevii şi cadrele
    didactice de la Liceele Ioan Vodă, Ion
    Creangă şi Mihai Eminescu din Cahul, dar şi de la Liceul Mihai Eminescu din Comrat, în cadrul
    poiectului Cultura – drumul spre casă, derulat de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru
    românii de pretutindeni. Acţiunea
    îşi propune creşterea
    gradului de formare şi informare cu
    privire la
    valorile istorice, culturale şi spirituale româneşti, în sensul cultivării
    respectului faţă de acestea şi a asumării lor în viaţa cotidiană. De asemenea,
    prin intermediul excursiilor elevii vor putea cunoaşte în teren
    România prin contactul cu elemente de istorie, cultură şi spiritualitate
    românească.