Tag: Gunther Oettinger

  • Mai multă implicare pentru un acord rapid privind viitorul buget UE

    Mai multă implicare pentru un acord rapid privind viitorul buget UE

    Comisia Europeană solicită implicare și mobilizare din partea liderilor Uniunii pentru a ajunge la un acord rapid privind viitorul buget. Apelul a fost lansat înainte de reuniunea Consiliului European din această săptămână.

    Comisia Europeană a propus un buget pe termen lung echivalent cu 1,114% din Venitul Naţional Brut al Uniunii Europene cu 27 de membri. În prezent, Uniunea investeşte 1,16 % din acest venit, inclusiv prin Fondul European de Dezvoltare. Prin urmare, bugetul propus de este deja mai mic în comparaţie cu cel actual. Astfel, liderii ar trebui să aibă în vedere un buget realist, care să atingă obiectivele stabilite, susţine Comisia Europeană.

    În acest scop, înainte de reuniunea Consiliului European din 17-18 octombrie, Comisia i-a invitat pe şefii de stat sau de guvern din Uniune să ofere îndrumare politică şi să dea un nou impuls negocierilor pentru ca, înainte de sfârşitul anului, să se ajungă la un acord privind un buget mai modern, echitabil şi echilibrat pe termen lung pentru perioada 2021-2027.



    Comisarul european pentru buget şi resurse umane, Gunther Oettinger, a vorbit despre principalii trei piloni aflaţi la baza propunerii de buget înaintate de Comisie, cu care toate statele membre trebuie să fie de acord:

    Gunther Oettinger: În primul rând este tradiţionala politică agricolă. Dacă ne uităm la ultimul an din actualul cadru financiar multianual şi-l comparăm cu primul an din următorul cadru se vede că am propus o reducere de 5%. Noi considerăm că este o scădere moderată. Al doilea pilon este politica de coeziune. Aici am propus o reducere de aproximativ 7 procente. Iar al treilea pilon este format din aşa-numitele programe moderne, care există doar de puţini ani, conectarea Europei la sistemul informatic, cercetarea în domeniul apărării, industria în domeniul apărării, toate fiind obiective extrem de importante în următorii zece ani.

    În prezent, câteva dintre cele mai bogate state membre ale Uniunii beneficiază de reduceri pentru contribuţia la bugetul comunitar. Retragerea Marii Britanii (în favoarea căruia a fost introdus acest sistem în 1984) oferă ocazia de a reforma partea de venituri a bugetului şi de a schimba acest sistem care a devenit opac şi distorsionat.

  • Comisia Europeană a propus bugetul pentru 2020

    Comisia Europeană a propus bugetul pentru 2020

    Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget pentru anul viitor, în valoare de peste 168 de miliarde de euro. Suma include și contribuţia Marii Britanii, țară care, teoretic, se pregătește să iasă din spațiul comunitar cel mai târziu pe 31 octombrie.

    Este ultimul buget propus de Comisia Europeană, condusă de Jean Claude Juncker. Este și ultimul din actualul cadru financiar multianual 2014-2020. Propunerile au fost făcute plecând de la ideea că Marea Britanie joacă un rol, pentru că această țară este inclusă în actualul buget multianual.

    Cu aceste cuvinte a început prezentarea proiectului de buget pe anul viitor comisarul european, Gunther Oettinger. Declarația arată că Executivul comunitar contează pe acordul negociat cu premierul britanic Theresa May, care prevede onorarea către Uniunea Europeană a obligaţiilor financiare care revin Regatului Unit până la sfârşitul anului viitor. Adică pînă la încheierea actualui cadru financiar multianual 2014-2020, adoptat în unanimitate de cele 28 de state membre ale Uniunii, deci inclusiv de Marea Britanie.

    Comisia ia totuși în calcul posibilitatea unor amendamente la buget, în cazul în care divorțul dintre Londra și Bruxelles are loc la final de octombrie fără nici un acord.

    Marea Britanie este un contributor net la bugetul Uniunii, cu nu mai puțin de 12 miliarde de euro. Trebuie să acoperim golul într-un fel. De aceea, în funcție de situație, va trebui să venim în octombrie cu amendamente la proiectul de buget. Vor avea loc discuții extraordinare și vom reduce suma de bani de care dispunem.

    Până atunci însă, bugetul propus pentru anul viitor este de peste 168 de miliarde de euro în creştere cu 1,3 la sută față de cel de anul acesta.

    Propunem mai multe investiții în cercetare și dezvoltare. Sunt, de fapt, cele mai ambițioase de până acum. Vrem să obținem valoare adăugată din investițiile pe care le facem. De aceea ne propunem să asigurăm finanțare sau cofinanțare pentru cât mai multe proiecte de cercetare și inovare, spune același comisar european pentru buget, Guenter Oettinger.

    Și, într-adevăr, peste 13 miliarde euro ar urma să fie alocate programului de de cercetare și inovare Orizont 2020, iar 1,2 miliarde de euro sunt fonduri destinate sistemului european de navigație prin satelit, Galileo. Ar putea crește astfel gradul de utilizare al acestui sistem, de la 700 de milioane de utilizatori în întreaga lume în prezent la 1,2 miliarde de utilizatori până la sfârșitul anului viitor.

    Și programul Erasmus plus ar urma să primească aproape 3 miliarde de euro. Este programul care le permite europenilor să studieze, să se instruiască sau să facă muncă voluntară în străinătate timp de un an.

    Mai trebuie spus că peste 156 de milioane de euro sunt alocate noului program rescEU (o modernizare a actualului mecanism de protecție civilă) pentru a face față în mod mai eficient cutremurelor, incendiilor de pădure și altor dezastre naturale.

    Proiectul de buget trebuie examinat acum de Parlamentul European şi de Consiliul Uniunii, adică de miniștrii responsabili din statele membre ale Uniunii.


  • 11.03.2019 (mise à jour)

    11.03.2019 (mise à jour)

    Budget 2019 – Le président Klaus Iohannis, a promulgué lundi le budget de la Sécurité sociale pour 2019. Quant au budget de lEtat 2019, le chef de lEtat a exhorté les parlementaires à adopter une attitude responsable au moment du réexamen de la loi. Rappelons que le président avait refusé de promulguer ledit projet législatif dans létat, le renvoyant à nouveau au Parlement. Klaus Iohannis a par ailleurs lancé de nouvelles critiques à lencontre du gouvernement en place. Le Parlement bicaméral de Bucarest devra donc examiner à nouveau, cette semaine, la loi du budget 2019, sur la demande du président. La majorité gouvernementale du PSD et de lALDE a fait savoir quelle nallait opérer aucune modification dans le contenu du document, car, affirme-t-elle, les dispositions actuelles assurent les ressources nécessaires pour des domaines économiques importants. Lopposition affirme, en revanche, que le budget ne peut pas entrer en vigueur dans sa forme actuelle, qui mène à la stagnation et au sous-développement du pays. Le chef de lEtat a renvoyé la loi du budget au parlement après le rejet, par la Cour constitutionnelle, de la saisine quil avait formulée. La gauche roumaine affirme que la démarche du chef de lEtat avait une mise électorale, liée à lélection présidentielle prévue à la fin de cette année. Si le parlement nopère pas de modifications à la loi du budget, le président sera obligé de la promulguer telle quelle.

    CE/indépendance justice – L’indépendance de la justice roumaine ne doit pas
    être affectée et la lutte anti-corruption doit continuer, a déclaré lundi à
    Bucarest le premier vice-président de la Commisison européenne,
    Frans Timmermans. Il a affirmé ne pas avoir remarqué de progrès depuis la
    publication du rapport du Mécanisme de
    coopération et de vérification pour la Roumanie.
    Frans Timmermans a égalemet souhaité que les experts de la Commission
    européenne et les représentants du gouvernement de Bucarest discutent des
    aspects à régler. L’officiel européen a reçu le titre de
    Doctor Honoris
    Causa accordé par l’Ecole nationale d’Etudes politiques et administratives.
    Dans le discours prononcé à cette occasion, Frans Timmermans a parlé de l’Etat
    de droit, précisant que celui-ci figure parmi les sujets décisifs pour le
    destin de l’Europe.







    Réunion – Bucarest accueille, ces lundi et mardi, le Conseil Affaires Générales de lUnion européenne qui doit examiner le cadre financier pluriannuel pour la période 2021-2027 et les priorités daction de lUnion pour les cinq prochaines années. En plus des ministres en charge des affaires européennes des 28, le premier vice-président de la Commission européenne, Frans Timmermans, et le commissaire européen au budget et aux ressources humaines, Günther Oettinger, sont également présents à la réunion organisée par la présidence roumaine du Conseil de lUE. Par ailleurs, lundi, en marge du Conseil Affaires Générales, a eu lieu une réunion informelle avec les représentants de la Commission européenne ainsi quavec ceux des Etats candidats à ladmission dans lUE : lAlbanie, la République de Macédoine du Nord, le Monténégro, la Serbie et la Turquie



    Electorales – Le nombre total délecteurs roumains repris dans le Registre électoral en date du 28 février 2019 est de 18.937.258, a précisé, lundi, lAutorité électorale permanente. Aux dernières infos, publiées à la fin de lannée précédente, il figurait 200 électeurs de moins au sein du même Registre. Les différences constatées font suite aux dernières modifications opérées par les mairies, et aux échanges des données avec lEtat civil. Aussi, près de 18.267.000 électeurs font figure de résider en Roumanie, alors que plus de 670.000 sont domiciliés à létranger.



    Commémoration – La Journée européenne des victimes du terrorisme est célébrée chaque 11 mars, conformément à la décision du Parlement européen. La date initiale a été le 11 septembre, en hommage aux victimes des attentats de 2001,aux Etats-Unis. Ce sont les quatre attentats commis à Madrid le 11 mars 2004, soldés par 192 morts, dont 16 Roumains et près de 2 mille blessés de 17 pays qui ont déterminé le changement de cette date. Il y a 15 ans, dix bombes ont explosé dans quatre trains bondés qui rejoignaient la gare madrilène d’Atocha. Dissimulées dans des sacs à dos, les bombes avaient été détonnées à distance, par téléphone, par les membres dune cellule djihadiste qui sest inspirée du réseau terroriste Al Qaïda. Suite à cet attentat, les forces espagnoles se sont retirées dIrak.

    Gouvernement – Le cabinet de Bucarest se réunira mardi pour
    débattre de plusieurs projets de décisions gouvernementales, dont un contrat de
    financement avec la Banque européenne d’investissements qui devrait servir à moderniser le secteur de Santé et le
    document relatif à l’organisation et au fonctionnement de l’Autorité nationale
    pour la protection des droits de l’enfant et l’adoption. A l’ordre du jour
    figure aussi le projet de loi concernant la ratification de l’accord entre la
    Roumanie et la Hongrie sur la protection mutuelle des informations classées,
    signé à Bucarest en octobre 2018. Le gouvernement roumain discutera également d’un mémorandum sur le mandat de négociation
    d’un accord-cadre de prêt entre la Roumanie et la Banque de développement du
    Conseil de l’Europe ayant pour objet un crédit de 177 millions d’euros, qui
    devrait être utilisé pour la modernisation de l’infrastructure judiciaire.

    Eurogroupe – Le ministre roumain des finances, Eugen Teodorovici, a
    participé lundi, à Bruxelles, à la réunion de l’Eurogroupe en format élargi et
    présidé la session consacrée au « Dialogue macroéconomique ». Les
    principaux sujets à l’ordre du jour : la présentation, par la Commission
    européenne, des principales conclusions de la deuxième mission de surveillance
    consolidée en Grèce et un débat consacré à la croissance économique, à l’emploi,
    aux marchés de l’immobilier et au projet de budget actualisé de la Lettonie. Le
    ministre Eugen Teodorovici présidera mardi la troisième réunion du Conseil des
    Affaires économiques et financières (ECOFIN), dont l’agenda inclut des sujets
    tels la directive européenne concernant les taxes sur l’alcool et les boissons alcoolisées, ou
    encore la directive européenne sur le régime général des taxes ou des impôts
    sur les services numériques.


    Tennis – Au tournoi de tennis d’Indian Wells,
    aux Etats-Unis, la joueuse roumaine Simona Halep, numéro 2 mondiale, doit
    affronter mardi dans les huitièmes de finale la Tchèque Marketa Vondrousova.
    Halep s’est imposée dimanche devant l’Ukrainienne Katerina Kozlova (Ucraina), en
    deux sets 7-6/7-5. Egalement à Indian Welles, mais dans le tournoi de double
    masculin, la paire Horia Tecău (Roumanie) – Jean-Julien Rojer (Pays-Bas), a
    réussi à se qualifier dans les huitièmes de finale, après avoir vaincu, sur le
    score de 6-1,
    6-2, le duo formé Marton Fucsovics (Hongrie)/Guido Pella (Argentine).


    Météo – dans le prochain intervalle de 24 heures, les températures vont baisser sur la plupart du territoire, notamment dans le sud et le sud-est. Le ciel sera variable, plutôt nuageux. On attend des pluies et des giboulées dans la moitié sud du pays, tandis quen haute montagne seront signalées des chutes de neige. Les maxima de lair iront de 5° à 11°.

  • România a prezidat prima reuniune a Consiliului Afacerilor Generale

    România a prezidat prima reuniune a Consiliului Afacerilor Generale


    România a prezidat, marți, prima reuniune a Consiliului Afacerilor Generale din acest an. Principalele teme abordate la reuniunea de la Bruxelles au fost prioritățile României la președinția Consiliului Uniunii Europene, cu accent pe viitorul cadru financiar multianual, după cum a declarat George Ciamba, ministrul Afacerilor Europene. Reprezentatul președinției române a Consiliului UE a precizat că țara noastră își dorește să pregătească o bază pentru un acord asupra bugetului în a doua parte a anului în curs.



    Ciamba: Bugetul UE, un dosar strategic pentru România



    “Cea mai importantă temă de azi a fost cadrul financiar multianual, care este un dosar strategic pentru preşedinţia noastră. Ne-am exprimat din nou ambiţia de a avea rezultate. Cred că Consiliul European a dat ca limită de timp toamna aceasta, dar asta nu înseamnă că trebuie să fim mai puţin ambiţioşi. Cred că trebuie să facem tot ce este posibil”, a spus Geoge Ciamba într-o conferință comună de presă cu comisarul european pentru buget, Gunther Oettinger.


    “Bugetul Europei trebuie să reflecte tipul de Europa pe care îl dorim în viitor. Trebuie să ne asigurăm că rezultatul acestor negocieri este echilibrat și adaptat nevoilor și așteptărilor zilnice ale cetățenilor europeni. Suntem hotărâți să pregătim terenul necesar pentru a asigura un acord în timp util cu privire la următorul cadru financiar multianual”, a adăugat oficialul român.



    Oettinger: “România intervine într-un moment de importanță crucială”



    La rândul său, Gunther Oettinger a subliniat că statele membre UE trebuie să ajungă la un acord în toamna acestui an:


    “Comisia Europeană a făcut anul trecut o propunere de cadru financiar multianual, cu 37 de propuneri sectoriale cu mai multe capitole, iar anul trecut, colegii din președinția bulgară și austriacă au pregătit poziția de negociere. Am căzut de acord asupra unui calendar, în toamna acestui an trebuie să se ajungă la un acord. Ne-am stabilit acest obiectiv pentru că și mandatul președintelui Tusk se încheie la sfârșitul toamnei, iar mandatul Comisiei se încheie în luna octombrie. De aceea, colegii noștri români intervin într-un moment de importanță crucială.


    Vor avea loc triloguri, propunerile sectoriale au fost analizate, Consiliul a adoptat mandate de negociere cu Parlamentul European. Președinția română va trebui să verifice dacă programele pot fi adoptate ca atare. Calendarul este clar: până în 19 aprilie, ultima zi de lucru a acestui Parlament European, vom continua să lucrăm, pentru că după aceea urmează campania electorală.”



    Măsuri pentru un eventual Brexit fără acord



    Un alt eveniment important din mandatul României în fruntea Consiliului UE este ieșirea Marii Britanii din structurile UE. Într-un interviu pentru Agerpres, George Ciamba a subliniat că UE trebuie să acționeze pentru ca cetățenii europeni să nu fie afectați, în cazul unui Brexit fără acord:



    “Cred că şi pentru cetăţenii români subiectele legate de Brexit sunt foarte actuale, cu atât mai mult cu cât scenariul unui Brexit fără acord nu poate fi încă, cel puţin teoretic, exclus. Până la 29 martie 2019, dată la care Marea Britanie ar urma să părăsească Uniunea Europeană, există şi momentul 15 ianuarie, când Parlamentul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord va supune la vot acordul de retragere, împreună cu declaraţia politică asociată. Dacă lucrurile vor merge în direcţia pe care nu ne-o dorim – cum, de altfel, nu ne-am dorit nici ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – cred că va fi foarte important ca acţiunea noastră legislativă să fie bine pregătită şi promptă. În acest sens, suntem deja în contact cu Comisia Europeană şi cu toţi factorii instituţionali. Acţiunea noastră va fi extrem de importantă, astfel încât cetăţenii europeni, inclusiv cei români, să nu aibă de suferit.”

  • La semaine du 29 octobre au 2 novembre 2018

    La semaine du 29 octobre au 2 novembre 2018

    90e anniversaire de la radio publique roumaine


    La radio publique roumaine a été décorée par le président Klaus Iohannis de la médaille de commandeur de lOrdre du « Mérite Culturel », catégorie F, de la « Promotion de la culture ». Selon lAdministration présidentielle, cette décoration récompense la contribution importante de la Radio publique dans la promotion et le soutien des valeurs culturelles, morales et de civilisation roumaines. La série dévénements consacrés au 90e anniversaire de la Société roumaine de radiodiffusion a inclus entre autres le concert extraordinaire de lOrchestre national de la Radio, aux côtés de la Chorale académique et de la Chorale denfants de la Radio, sous la direction de Cristian Mandeal. La chaîne publique a également diffusé le premier épisode de la série de théâtre radiophonique intitulée « Quelque part en 28 », retraçant la naissance du théâtre radiophonique roumain. Lundi, le principal studio de transmission de la Société roumaine de Radiodiffusion a pris le nom de Paul Grigoriu, exceptionnel homme de radio, pilier aussi de la rédaction française de Radio Roumanie Internationale. Il a fait entendre le timbre particulier de sa voix pendant 40 ans sur les ondes de la radio publique roumaine, à partir de 1969.





    3 ans se sont écoulés depuis lincendie meurtrier qui a ravagé le club bucarestois Colectiv


    Le mardi, 30 octobre, la Roumanie a marqué la troisième année écoulée depuis lincendie du club Colectiv, de Bucarest, qui a coûté la vie à 64 personnes. Un an et demi après cette tragédie, un jeune homme grièvement blessé à lépoque sest suicidé, portant le nombre de victimes à 65. Plusieurs événements ont été organisés à Bucarest et dans dautres grandes villes à travers le pays à la mémoire des victimes de cet incendie meurtrier. Le chef de lEtat roumain, Klaus Iohannis sest rendu sur les lieux de lincendie pour déposer une couronne de fleurs, allumer une chandelle et observer un moment de silence. La ministre de la Santé, Sorina Pintea, reconnaît que la Roumanie nest toujours pas capable de faire face à un incendie dune telle ampleur, parce quelle ne dispose que de 11 lits pour les grands brûlés et puis pour gérer la crise elle a besoin daide extérieure. En plus, il existe encore des bars, des clubs, des pensions ou des grandes surfaces qui nont pas dautorisation de fonctionnement, car les conditions de sécurité en cas dincendie ne sont pas remplies. Parents et proches des victimes attendent toujours que justice soit faite.



    Commissaires européens à Bucarest


    Les commissaires européens Corina Creţu, chargée de la politique régionale et Gunther Oettinger, responsable du budget et des ressources humaines, ont participé à Bucarest à une conférence internationale de haut niveau sur lavenir de la politique de cohésion. Présente à lévénement, la première ministre roumaine, Viorica Dăncilă, a déclaré que Bucarest plaidait pour des principes déligibilité plus clairs, qui puissent aider à juger de manière plus correcte les projets déposés en vue du financement européen. La commissaire européenne Corina Creţu a fait savoir que la Roumanie bénéficierait, dans le futur cadre financier pluriannuel de lUE (2021 – 2027), dun supplément de 7 milliards deuros destinés aux politiques de cohésion. A son tour, le commissaire Gunther Oettinger a dit soutenir lentrée de de la Roumanie dans lespace Scghengen, soulignant que la libre circulation compte parmi les valeurs européennes.



    La Suisse élimine les restrictions sur son marché du travail pour les ressortissants roumains à compter de mai 2019


    La Suisse supprimera à partir de mai 2019 toutes les restrictions de travail pour ressortissants roumains. Cest ce qua annoncé jeudi, à Bucarest, le président de la Confédération Helvétique, Alain Berset, lors dun entretien avec son homologue roumain, Klaus Iohannis. Loccasion pour le responsable suisse de préciser que même si elle ne fait pas partie de lUE, la Suisse soutient la candidature roumaine à la tête de lOrganisation pour la coopération et le développement économique et appuiera la Roumanie au moment où elle assumera la présidence tournante du Conseil européen.



    Les députés roumains ont rejeté la motion contre le ministre de la Justice


    La Chambre des députés de Bucarest a rejeté mercredi la motion simple déposée par deux partis dopposition, le Parti national libéral (PNL) et de lUnion Sauvez la Roumanie (USR), contre le ministre de la Justice, Tudorel Toader, laccusant davoir abandonné la justice aux mains des criminels. Lors des débats mardi en session plénière, le ministre a déclaré avoir agi pour que les citoyens ne soient pas injustement renvoyés devant les juges. Rappelons que le ministre Toader a déclenché la procédure de révocation de ses fonctions du procureur général de la Roumanie, Augustin Lazăr. Il a reproché au magistrat davoir généré des conflits juridiques de nature constitutionnelle et davoir tenu des discours publics à caractère politique et avec des accusations sans précédent à ladresse des autorités étatiques, du pouvoir législatif et exécutif. Les arguments de M Toader en faveur de la révocation ont été rejetés comme non fondés par M Lazăr et par une grande partie du corps des magistrats. M. Toader avait invoqué des arguments similaires aussi dans le cas de la demande de révocation de lancienne cheffe du Parquet national anticorruption, Laura Codruta Kovesi, demande à laquelle le président de la Roumanie a été tenu de donner cours, après une décision de la Cour constitutionnelle.



    Réduction de la TVA sur les services touristiques en Roumanie


    A partir du 1er novembre, les services touristiques seront moins chers en Roumanie, suite à lentrée en vigueur du décret portant diminution de la TVA de 9 % à 5%. Cette mesure vise à développer le tourisme et à faire baisser lévasion fiscale. La diminution sapplique pour les services dhébergement, y compris pour la location de terrain de camping et pour les activités de loisirs. Le décret en question prévoit également lélimination des redevances pour leau thermale et minérale dans le secteur balnéaire.



    Le salon international de lagriculture INDAGRA 2018


    550 compagnies de 25 pays, dont 380 de Roumanie participent jusquau dimanche 4 novembre à lédition 2018 du Salon international de lagriculture, de lélevage et de lindustrie alimentaire, du jardinage et des produits déquipement, INDAGRA, accueilli par Bucarest. Y sont présentés machines et outillages agricoles, produits alimentaires traditionnels et issus de lagriculture bio, semences, arbres fruitiers. Des dégustations de denrées alimentaires et de vins sont également prévues. 15 ans après la disparition de la production de tracteurs en Roumanie, le premier tracteur agricole à 100% roumain a été présenté officiellement à INDAGRA. 80% des pièces sont fabriquées en Roumanie .

  • Comisari europeni la Bucureşti

    Comisari europeni la Bucureşti

    Politicile
    de coeziune, care au rolul de a reduce diferenţele de dezvoltare între
    regiunile Europei, trebuie să rămână principalele politici de investiţii în UE,
    care să ţină cont de realităţile sociale şi demografice din fiecare ţară a Uniunii.
    Este poziţia exprimată de premierul României, Viorica Dăncilă, în cadrul unei
    conferinţe internaţionale care a adus zilele acestea la Bucureşti doi comisari
    europeni – cel pentru politica regională, Corina Creţu, respectiv pentru buget
    şi resurse umane, Gunther Oettinger.


    Bucureştiul pledează pentru principii de
    eligibilitate mai clare, care să ajute la o judecată corectă a proiectelor ce
    sunt depuse pentru finanţarea europeană
    , a declarat Viorica Dăncilă.


    România va
    beneficia în viitorul buget al UE, între 2021 şi 2027, de o creştere cu 7
    miliarde de euro în cadrul politicilor de coeziune
    , a precizat comisarul
    european Corina Creţu.


    Politica de
    coeziune este, de fapt, garanţia creşterii calităţii vieţii pentru cetăţenii
    europeni, iar rezultatele sunt vizibile şi în România, a explicat oficialul
    european, amintind că, de la aderarea la spaţiul comunitar, în 2007, România a
    avut alocate peste 45 miliarde de euro bani europeni, pentru propria
    dezvoltare.


    Discuţiile pe care premierul român le-a avut cu Gunther Oettinger
    au fost centrate pe aspecte legate de principalul dosar aflat în portofoliul
    comisarului european, respectiv cadrul financiar multianual. Viorica Dăncilă a
    subliniat importanţa adoptării la timp a bugetului european, fapt ce ar permite
    atingerea obiectivelor Uniunii şi ar asigura continuitatea implementării
    programelor care beneficiază de finanţare europeană în ceea ce priveşte
    politica de coeziune post 2020. De aceea, Bucureştiul va depune toate
    eforturile în cadrul primului său mandat la preşedinţia Consiliului UE, în
    prima jumătate a anului viitor, pentru facilitarea consensului în rândul
    statelor membre şi pentru a obţine progrese substanţiale în acest dosar cu un
    impact deosebit asupra acţiunii de ansamblu al Uniunii, a dat asigurări
    premierul român.


    Propunerea Comisiei Europene de cadru financiar multianual
    pentru perioada 2021-2027 este una echilibrată
    , a apreciat comisarul Oettinger.
    Potrivit acestuia, a fost nevoie de unele tăieri de fonduri pentru ca probleme
    stringente ca migraţia, securitatea şi apărarea să aibă soluţii financiare
    adecvate, însă, de exemplu, politica de coeziune, cea prin care ţările şi
    regiunile rămase sub media europeană pot să se dezvolte economic, a fost
    reformată şi a rămas printre politicile de bază ale construcţiei europene.

  • Uniunea Europeană pregăteşte preşedinţia română

    Uniunea Europeană pregăteşte preşedinţia română

    Europa şi lumea
    întreagă se află de ani întregi în criză. Cea economică este cea mai izbitoare,
    însă este vorba de mai mult decât atât. Fricile, angoasele, reîntoarcerea
    fantomelor trecutului, reconsiderările faţă de stilul de viaţă care a adus până
    acum prosperitate şi toleranţă, populismele capătă o pondere tot mai mare în
    viaţa europenilor. Criza economică, migraţia din ţările subdezvoltate, lupta
    împotriva terorismului, securitatea colectivă, Brexit
    , protejarea industriei,
    promovarea cercetării şi multe alte provocări au făcut ca Uniunea Europeană
    actuală să fie privită ca un ţap ispăşitor de către eurosceptici. De aceea,
    pregătirea preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene este o sarcină
    cu mult mai dificilă decât ar fi fost normal.

    România va prelua preşedinţia
    europeană de la 1 ianuarie 2019
    , iar comisarul european pentru buget şi resurse
    umane Gunther Oettinger a dat asigurări că executivul european va sprijini
    orice ţară care urmează să preia preşedinţia rotativă, în ciuda atmosferei
    sumbre de azi. De la 1 ianuarie 2019 până
    la sfârşitul lunii iunie 2019, România este cea mai importantă ţară a Uniunii
    Europene. Trăim vremuri provocatoare timpuri care au adus creşterea
    incertitudinii şi a instabilităţii. Privind în interiorul Europei, domnia legii
    în câteva state membre nu mai este acceptată. Avem probleme cu bugetele
    naţionale, trebuie să vedem ce se poate face împotriva populismului şi
    neo-naţionalismului, cum putem stabiliza Uniunea Europeană văzând că Brexitul
    probabil va avea loc. Aceasta va duce la pierderea unui membru important şi
    competitiv al Uniunii. Şi ne confruntăm cu provocări şi în afara Europei, provocări
    economice şi politice. Avem ca exemplu Turcia unde este o inflaţie de 26%, avem
    ca exemple ţările în curs de dezvoltare ca Brazilia care are un preşedinte nou,
    avem ca exemplu Argentina care are nevoie de multe miliarde de euro, avem ca
    exemplu Venezuela, o ţară în insolvenţă, avem ca exemple autocraţii de la
    Ankara până la Moscova. Autocraţilor nu le plac valorile noastre. Trăim în contestarea
    tuturor valorilor, o contestare a sistemelor tuturor valorilor noastre, democraţia,
    piaţa socială a muncii, solidaritatea, libertatea presei, a cuvântului şi a
    religiei, imaginea noastră şi stilul nostru de viaţă, societatea liberală. Cred
    că acestea trebuie apărate deoarece adversarii lor vor să ne slăbească or chiar
    să distrugă ordinea valorilor noastre. Trebuie să convingem cetăţenii noştri,
    statele membre, regiunile europene şi trebuie să convingem mai ales tânăra şi
    noua generaţie că valorile de azi sunt viitorul lor de mâine până în 2050.
    Cadrul financiar nu este singurul instrument pe care îl avem. Avem reglementări
    şi dereglementări iar investiţiile sunt o parte din setul nostru de instrumente
    politice. În aceste zile negociem drumul nostru din 2021 până 2027.



    În construirea unui
    viitor pentru Uniunea Europeană, valorile care au clădit-o nu sunt negociabile.
    Şi nicio criză nu este de netrecut dacă valorile sunt respectate şi promovate.


  • Commissaires européens à Bucarest

    Commissaires européens à Bucarest

    Les politiques de cohésion, qui ont le rôle de réduire les écarts de développement entre les différentes régions de l’Europe, doivent rester les principales politiques d’investissements de l’UE. Elles sont censées tenir compte des réalités sociales et démographiques de chaque pays membre. C’est ce qu’a déclaré la première ministre roumaine, Viorica Dăncilă, lors d’une récente conférence internationale, à laquelle ont également participé deux commissaires européens. Il s’agit de Corina Creţu, chargée de la politique régionale et de Gunther Oettinger, responsable du budget et des ressources humaines.

    Bucarest plaide en faveur de principes d’éligibilité plus clairs, qui puissent aider à juger de manière plus correcte les projets déposés en vue du financement européen, a encore déclaré Mme Viorica Dăncilă. Dans le futur cadre financier pluriannuel de l’UE, soit 2021 – 2027, la Roumanie bénéficiera d’un supplément de 7 milliards d’euros destinés aux politiques de cohésion, a précisé la commissaire européenne Corina Creţu. Cette politique, a-t-elle affirmé, est en fait la garantie d’une meilleure qualité de vie des citoyens européens et les résultats sont visibles en Roumanie aussi. Corina Creţu a par ailleurs rappelé que, depuis son adhésion à l’espace communautaire, en 2007, la Roumanie s’est vu allouer pour son développement plus de 45 milliards d’euros.

    Les discussions entre la première ministre roumaine et le commissaire européen Gunther Oettinger ont notamment porté sur le cadre financier pluriannuel. Dans ce contexte, Viorica Dăncilă a souligné la nécessité que le budget européen soit élaboré en temps utile. Cela permettrait d’atteindre les objectifs de l’UE et assurerait la continuité de la mise en place des programmes bénéficiant de financement européens relatifs à la politique de cohésion après 2020. Voilà pourquoi Bucarest va déployer tous ses efforts, pendant son futur mandat à la tête du Conseil de l’UE, au premier semestre de 2019, pour faciliter le consensus au sein des pays membres et pour obtenir des progrès substantiels dans ce dossier à fort impact sur l’ensemble de l’action de l’Union, a assuré la cheffe du gouvernement roumain. La proposition de la Commission européenne pour le cadre financier pluriannuel 2021-2027 est équilibrée, a estimé le commissaire Oettinger. Il a ajouté qu’il avait fallu opérer certaines coupes budgétaires afin que des problèmes tels la migration, la sécurité et la défense puissent avoir des solutions financières appropriées. Pourtant, a-t-il souligné, la politique de cohésion, censée aider au développement économique des pays se situant en dessous de la moyenne européenne, a été réformée et continue de figurer parmi les politiques fondamentales de la construction européenne.

  • October 30, 2018 UPDATE

    October 30, 2018 UPDATE

    COLECTIV – Tuesday marked 3 years since the fire at the
    Bucharest-based club Colectiv where 64 people lost their lives. Subsequently,
    after one year and a half, a young man injured in the fire committed suicide.
    To commemorate the dead two religious services, a commemoration rally and the
    screening of a thematic movie were held. The film is called ”We get off at the
    next stop’ and is directed by Tedy Necula, who tells the story of the
    passengers in a subway carriage, the next day after the fire. The Romanian
    president Klaus Iohannis brought a floral tribute at the place of the tragedy,
    lit a candle and observed a short moment of silence.




    MOTION – The Chamber of Deputies in Bucharest on Tuesday debated a
    simple motion initiated by the National Liberal Party and the Save Romania
    Union Party against the justice minister, in which they ask for his
    resignation. The opposition accuses Minister Tudorel Toader that through his
    attitude he abandoned the judiciary and left it in the hands of criminals, thus
    taking Romania way back in the past when criminal files used to be solved
    during party meetings. The motion will be submitted to the vote on Wednesday.
    Meanwhile Minister Toader announced he would make public the appointment
    procedure and grid as well as the candidacy file of Romania’s prosecutor
    general Augustin Lazar. Last week, the justice minister had asked for the
    dismissal of Augustin Lazar, one of the reasons being the alleged existence, in
    his candidacy file of 2016, of a classifying verdict in a case involving the
    country’s president Klaus Iohannis, at the time when he was a mayor. The
    Superior Council of Magistracy claims that the file does not include such a
    document.




    VISITS – The European Commissioner for Budget and Human Resources, Gunther
    Oettinger, on Tuesday paid an official visit to Bucharest. He met with the
    Romanian Prime Minister Viorica Dancila, with whom he discussed hot topics on
    the European agenda, particularly the multiannual financial framework. Also
    present in Bucharest was the European Commissioner for Regional Policy Corina
    Cretu, who said that the lack of transport infrastructure is the legacy of
    Romania’s history. Attending a top-level conference on the future of the
    Cohesion Policy, the European official said Romania had no projects to
    implement when it joined the European Union. The EU official said the European
    Commission is providing an additional 10% increase in the funds to be allotted
    to Romania, Bulgaria and Greece in the period 2021-2027. Commissioner Cretu has
    drawn attention to the fact that the Romanian authorities are not accessing the
    money made available to it by Brussels, which should be used for infrastructure
    and healthcare projects.




    EXERCISE – The American air forces announced that they transported
    an important amount of armament to Europe. This was the largest such operation
    after the war in Kosovo, when the US played a key role in NATO’s intervention
    in the former Yugoslavia. The American transport of armament coincides with the
    largest NATO military exercise after the Cold War. The exercise called Trident
    Juncture 18 is taking place in Norway. Participating are tens of thousands of
    military from 31 member and allied countries. Romania is represented in the
    military drill by military with the general staff and the Psychological
    Operations Centre. The Chief of the General Staff of the Romanian
    Armed Forces
    , General Nicolae Ciuca, attended the
    Distinguished Visitors’ Day in Norway.




    COMMEMORATION – President Klaus Iohannis on
    November 10 and 11 will be attending a series of events in Paris devoted to the
    Armistice Centenary that marked the end of hostilities in World War I, the
    presidency reports. The head of state will join leaders of countries that
    participated in the Great War as well as countries that supported war efforts
    at the ceremony held at the Triumphal Arch in Paris. The president will also
    attend the opening of the Peace Forum, an initiative of the French President
    Emmanuel Macron, aimed at generating concrete projects to support
    multilateralism and contemporary cooperation towards peace. Klaus Iohannis will
    also meet with BA, MA and doctoral students in Paris involved in scientific
    research. Hosted by the Romanian Embassy in Paris, the meeting is devoted to
    Romania’s contribution to the advancement of science and technology in the year
    of the Great Union Centennial.




    IMF – An IMF mission will arrive next week in Bucharest for talks
    with the authorities and representatives of the business sector and civil
    society. The agenda for talks was presented on Tuesday by IMF Resident
    Representative for Romania and Bulgaria, Alejandro Hajdenberg. The agenda includes the macroeconomic
    framework, the budget for 2019 and progress in implementing structural reforms.
    The IMF official announced that the economic forecast for this year is 4%,
    below the estimate for 2018. Alejandro Hajdenberg also said that the IMF
    expects the inflation to drop to 3.5% towards the end of 2018, and the budget
    deficit to stand at 3.6% of the GDP.




    AFRICAN SWINE FEVER – A new African swine fever outbreak was
    confirmed in a household in Dolj County, southwestern Romania, the National
    Sanitary, Veterinary and Food Safety Authority announced. So far a thousand
    outbreaks have been reported in 15 counties, and over 350,000 animals were
    culled. Romania has called for EU support to provide financial compensations to
    pig farmers. The first outbreak was reported in July 2017.


    (Translated
    by L. Simion & V. Palcu)

  • 29.10.2018 (mise à jour)

    29.10.2018 (mise à jour)

    Radio Roumanie — La radio publique roumaine marque, le 1er novembre, ses 90 ans d’existence, par une série d’événements dédiés. Lundi a été lancée une série de théâtre radiophonique, « Quelque part en 28 », retraçant, tout au long de ses onze épisodes, la naissance du théâtre radiophonique roumain. Par ailleurs, l’un des studios de transmission de la Société roumaine de Radiodiffusion a pris le nom de Paul Grigoriu, exceptionnel homme de radio, pilier aussi de la rédaction française de Radio Roumanie Internationale. Il a fait entendre le timbre particulier de sa voix pendant 40 ans sur les ondes de la radio publique roumaine, à partir de 1969. Par ailleurs, l’Orchestre de chambre et l’Orchestre national Radio, aux côtés de la Chorale académique et de la Chorale radio des enfants vont donner un concert pour célébrer le 90e anniversaire de la radio publique roumaine.



    Fonds — La première ministre roumaine, Viorica Dăncilă, et la commissaire européenne à la politique régionale, Corina Creţu, ont discuté lundi, à Bucarest des possibilités de financer la construction, en Roumanie, de trois hôpitaux régionaux et identifié des solutions concrètes à cela. Selon un communiqué du gouvernement, Viorica Dăncilă et Corina Creţu ont également abordé la question de l’absorption des fonds européens dans le domaine de l’infrastructure des transports. Corina Creţu avait antérieurement déclaré que la Roumanie avait perdu entre 1,8 et 2 milliards d’euros sur les 19,5 milliards d’euros de fonds structurels qu’elle s’était vu allouer par Bruxelles dans ce secteur. La commissaire européenne a tenu à souligner que dans l’actuel exercice budgétaire, la Roumanie bénéficie d’une enveloppe de 31 milliards d’euros, y compris des fonds destinés à l’agriculture.



    Justice — Le Conseil supérieur de la magistrature de Bucarest a transmis au procureur général, Augustin Lazăr, à la demande de ce dernier, que dans son dossier de candidature de 2016 ne figurait la solution de classement sans suite d’aucune affaire concernant le président du pays, Klaus Iohannis. C’était là un des 20 points sur la base desquels le ministre de la Justice, Tudorel Toader, avait demandé, la semaine passée, la révocation de ses fonctions du procureur général de Roumanie. Le ministre Toader a déclaré qu’il rendrait publics, mardi, la procédure et le calendrier de nomination, ainsi que le dossier de candidature d’Augustin Lazăr. Entre temps, plusieurs procureurs ont exprimé leur soutien au procureur général et demandé au ministre de la Justice d’abandonner la procédure de révocation. Ils précisent que de nombreux documents internationaux recommandent de renforcer l’indépendance des procureurs, y compris en réévaluant la procédure de nomination et de révocation des magistrats de haut rang, procédure qui devrait être neutre et objective.



    Partenariat civil Le Sénat de Bucarest, première Chambre saisie, a rejeté lundi la proposition législative censée réglementer le partenariat civil. L’Union Sauvez la Roumanie, d’opposition, a été le seul parti parlementaire à avoir soutenu l’initiative. La vie de couple hors mariage est un état de fait qui ne peut être ignoré, et qui devrait être transposé dans la législation, est-il dit dans le projet de loi. Même rejeté au Sénat, le projet arrivera à la Chambre des députés, assemblée décisionnelle en la matière. Le document a été soumis au Parlement juste après l’échec du référendum du 6/7 octobre passé, prônant la modification de la constitution pour sceller la définition du mariage en tant qu’union entre un homme et une femme. Le projet tente en revanche d’offrir une protection juridique aux couples qui n’envisagent pas de se marier, mais souhaitent légaliser leur union. Pour rappel, à l’occasion du référendum seulement 21% de l’électorat s’est présenté aux urnes, alors que le seuil de présence est fixé par la loi à 30%. Le référendum a par conséquent été rejeté. 91,5% des votants ont été favorables à la modification de la Constitution, tandis que 6,5% ont voté contre. Les associations qui défendent les droits des minorités sexuelles ont estimé que par leur faible présences au référendum, les Roumains avaient rejeté la stigmatisation et la discrimination de la communauté LGBT.



    Investiture — Le professeur des universités Nicolae Hurduc a prêté serment, lundi, en tant que nouveau ministre de la Recherche et de l’Innovation. Jeudi dernier, la cheffe du cabinet de Bucarest, Viorica Dăncilă, a fait connaître sa proposition pour ce poste. Nicolae Hurduc va remplacer Nicolae Burnete, qui a démissionné le 31 août. L’intérim a été assuré jusqu’ici par le vice-premier ministre Viorel Ştefan.



    Visite – Le commissaire européen chargé du budget et des ressources humaines, Gunther Oettinger, effectuera mardi une visite officielle à Bucarest. L’annonce a été faite par la Commission européenne, qui a précisé qu’il s’entretiendrait avec la première ministre roumaine, Viorica Dăncilă, avec le ministre des Finances, Eugen Teodorovici et avec le ministre délégué aux affaires européennes, Victor Negrescu. Par ailleurs, Gunther Oettinger participera à trois conférences sur des sujets européens.



    Exploit — Le nageur roumain Avram Iancu est arrivé lundi dans le détroit de Bosphore, en Turquie, dans sa tentative d’achever sa longue course en mer, commencée le 2 septembre à Sulina, en Roumanie, et censée s’achever mardi à Istanbul. Avram Iancu tente de parcourir à la nage une distance de 630 Km, en longeant la côte de la mer Noire, pour marquer à sa manière le Centenaire de la Roumanie. Le bibliothécaire roumain, ferru de natation, n’est pas à son premier exploit. En effet, Avram Iancu avait déjà traversé la Manche à la nage au mois d’août 2016 et parcouru le Danube sur toute sa longueur à l’été 2017.



    Tennis — La paire formée par le joueur de tennis roumain Horia Tecău et le Néerlandais Jean-Julien Rojer s’est qualifiée lundi pour les huitièmes de finale du Masters 1.000 de Paris. Ils ont vaincu, sur le score de 7-6, 6-4, le duo Grigor Dimitrov (Bulgarie)/Fabio Fognini (Italie). Horia Tecău et Jean-Julien Rojer affronteront les Colombiens Juan Sebastian Cabal et Robert Farah. Par ailleurs, Marius Copil, le meilleur joueur de tennis roumain du moment, a fait un bond impressionnant de 33 places au classement ATP, en arrivant en 60ème position. Marius Copil s’est incliné, dimanche, devant le Suisse Roger Federer, n°3 mondial, en finale du tournoi de Bâle. Enfin, la Roumaine Simona Halep continue à occuper la première place au classement mondial.



    Météo — Il fera beau et chaud en Roumanie les 24 prochaines heures, avec des températures maximales situées entre 18 et 26°C. Des pluies sont possibles, cependant, mardi après-midi, dans l’ouest et le nord-ouest, ainsi que, localement, à la montagne.


  • Reacţia Comisiei Europene cu privire la tragedia din Italia

    Reacţia Comisiei Europene cu privire la tragedia din Italia

    Cel puțin 43 de persoane și-au pierdut viața, în apropiere de Genova, în urma prăbușirii unei secțiuni de autostradă. Tragedia a adus în centrul atenției starea infrastructurii din Italia iar, în context, s-a vorbit și despre o posibilă responsabilitate a Uniunii Europene.

    La puțin timp după ce podul Morandi s-a prăbușit, omul forte al guvernului italian, ministrul de interne Matteo Salvini – un eurosceptic convins – a spus că politicile europene sunt parțial responsabile de ce s-a întâmplat la Genova, date fiind constrângerile privind modul de cheltuire a fondurilor europene.

    Comisarul european pentru buget, Günther Oettinger a răspuns că este o reacție umană să dai vina pe altcineva atunci când are loc o tragedie, iar purtătorul de cuvânt al Comisiei, Christian Spahr, a explicat că Italia beneficiază de sume importante, pe care poate să le cheltuiască așa cum consideră: În intervalul 2014 – 2020, Italiei îi sunt alocate aproximativ 2,5 miliarde de dolari din Fondurile Structurale Europene pentru investiții în rețele de infrastructură cum sunt cele rutiere și feroviare. De asemenea, în aprilie 2018, Comisia a aprobat, în conformitate cu regulamentul privind ajutoarele către state, un plan de investiții pentru autostrăzile europene care va permite ca aproximativ 8,5 miliarde de euro să fie alocate, inclusiv în regiunea Genova. Trebuie menționat că, în conformitate cu regulile fiscale agreate, statele membre au dreptul de a stabili priorități – de exemplu, dezvoltarea și întreținerea infrastructurii. Comisia chiar a încurajat investițiile în infrastructura italiană. Recomandările de țară pentru 2018 adoptate de Consiliu chiar le-au cerut autorităților italiene să își direcționeze mai bine investițiile astfel încât să stimuleze dezvoltarea infrastructurii. După cum a declarat anterior președintele Juncker, Italia este unul dintre principalii beneficiari ai flexibilității din Pactul de Stabilitate și Creștere. Acest lucru i-a permis Italiei să investească și să cheltuiască mai mult în ultimii ani.


    Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Christian Spahr, a mai declarat că există reglementări europene cu privire la siguranța infrastructurii și că aministratorii de drum sunt cei care răspund de aplicarea lor: Directiva privind siguranța infrastructurii rutiere a fost adoptată în 2008 pentru a garanta că în toate etapele planificării, conceperii și operării acestei infrastructuri, considerentele privind siguranța au prioritate. Aceste reglementări se aplică Rețelei Trans-Europene de Transport. În ceea ce privește responsabilitatea pentru siguranța infrastructurii rutiere din cadrul acestei rețele, în cazul în care un tronson este administrat de un operator privat, acesta răspunde pentru întreținere și siguranță.


  • Apel pentru idei de proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate

    Apel pentru idei de proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate

    Comisia Europeană a lansat un apel la toți cei interesați să prezinte idei de proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate. În următorii doi ani, peste 100 de mii de tineri vor putea participa la acest corp.

    Peste 72.000 de tineri s-au înscris în Corpul european de solidaritate, de la lansarea sa în decembrie 2016. 7.000 dintre ei sunt implicați în activități de solidaritate. Acum, Comisia lansează o nouă cerere de propunere de proiecte, potrivit anunțului făcut de Christian Spahr, unul dintre purtătorii de cuvânt ai forului comunitar pe teme economice.

    Comisia Europeană a lansat un apel la toți cei interesați să prezinte idei de proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate. O sumă totală de 44 milioane de euro a fost alocată din bugetul UE pentru proiectele selectate, care vor fi deschise tuturor tinerilor din Europa și din afara acesteia. Este vorba de prima dintr-o serie de cereri care, până la sfârșitul anului 2020, va face posibilă participarea a cel puțin 100 000 de tineri la Corpul european de solidaritate.


    Comisarul pentru buget și resurse umane, Günther Oettinger, a declarat că prin lansarea acestei noi cereri de propuneri în cadrul Corpului european de solidaritate, Comisia Europeană își îndeplinește angajamentul de a oferi tinerilor mai multe oportunități de a participa la activități de solidaritate.

    Noua cerere de propuneri este deschisă unei game de proiecte mai ample decât oricând. Pe lângă voluntariatul individual pe termen mai lung, stagiile și locurile de muncă în domeniul solidarității, vor fi eligibile și proiecte pe termen scurt (de la 2 săptămâni la 2 luni) pentru echipe de voluntari, propuse de organizații care au obținut eticheta de calitate de la agenția națională Erasmus + sau, în anumite cazuri, de la Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură.

    Nu numai organismele publice și private cu sediul în statele membre ale Uniunii pot solicita finanțare. Tinerii înscriși pe portalul Corpului european de solidaritate vor putea, de asemenea, să formeze un grup de cel puțin 5 participanți și să-și creeze propriile activități de solidaritate.

    Anumite proiecte ale Corpului european de solidaritate în domeniul voluntariatului sunt, de asemenea, deschise participării organizațiilor din Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Turcia, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și din alte țări partenere din afara UE.

    Termenul limită de depunere a propunerilor este 16 octombrie 2018, cu excepția proiectelor propuse de echipele de voluntariat, care vor avea timp să aplice până la 18 februarie 2019.


  • June 19, 2018 UPDATE

    June 19, 2018 UPDATE


    JUSTICE LAWS – The Public Ministry has voiced concern over the way in which the Romanian Parliament endorsed a number of amendments to the Code of Criminal Procedure. According to the Public Ministry, the observations and proposals made by the Higher Council of the Magistracy and magistrates professional associations were not taken into consideration. The changes to the Code of Criminal Procedure were endorsed on Monday by the Chamber of Deputies, the decision-making chamber of parliament on this matter, after the Senate had passed it as well. 175 Deputies voted in favour and 78 against.



    CONSTITUTIONAL COURT – On Tuesday, the Constitutional Court of Romania rejected as ungrounded the notifications filed by the opposition National Liberal Party and the High Court of Cassation and Justice concerning changes to the law on the status of judges and prosecutors. In its notification, the High Court had stated that the phrasing was general and imprecise, leading in turn to the impossibility of applying the law. The Constitutional Court also rejected president Klaus Iohannis notification concerning changes to the referendum law. One of the claims was that the document included provisions concerning the initiation and procedural steps in revising the Constitution, which fall outside its competence.



    PRESIDENCY– President Klaus Iohannis had a meeting on Tuesday with the EU ambassadors to Bucharest, to discuss the forthcoming Romanian presidency of the Council of the EU in the first half of 2019. According to a news release issued by the Presidency, Klaus Iohannis stated that a compromise solution for the multi-annual budget must be balanced and meet the new priorities of the Union, such as border protection, migration, the ERASMUS programme, innovation and defense, and keep a substantial level of funding for traditional policies such as cohesion and the common agricultural policy. The President also stressed Bucharests determination to support the efforts to resume the full implementation of the Schengen system, adding that the consolidation of the visa-free area cannot be completed without the full integration of Romania and Bulgaria.



    US-ROMANIA– Romanias deputy PM for strategic partnerships Ana Birchall had a meeting on Tuesday with the US Assistant Secretary of State for European and Eurasian Affairs Wess Mitchell, as part of the 6th annual political meeting for Romania-US Strategic Dialogue. Ana Birchall emphasized Romanias interest in identifying and implementing new joint projects contributing to the development and strengthening of the Strategic Partnership with the US. She pointed out the huge potential in the fields of energy, IT and film industry. On the other hand, she requested the support of the American side for Romanias Visa Waiver application and thanked the US for its support to Romanias efforts to join the Organization for Economic Cooperation and Development. On Monday, in an address at the University of Bucharest, the American official said Romania made progress towards a strong judicial system and must not backtrack on it. The US official added that the US appreciated the resilience of the Black Sea countries, but also warned against the danger posed by the influence of Russia and China in the region.



    TALKS – The Romanian Minister Delegate for European Affairs Victor Negrescu held talks in Brussels on Tuesday with the European Commissioner for Budget and Human Resources Gunther Oettinger and with the Commissioner for Research Carlos Moedas. During the meeting with Oettinger, Negrescu said that the Romanian Presidency of the Council of the European Union, in the first half of 2019, will make efforts to conclude in the best of conditions several European files. Also, the Romanian official assured Commissioner Moedas that Romania will pay special attention to research and innovation.



    CHINA – At a meeting in Beijing with the North-Korean leader Kim Jong Un, the Chinese President Xi Jinping voiced hope that North Korea and the US would implement the conclusions of last weeks summit in Singapore. International agencies report that the Pyongyang regime wants Chinas support to have international economic sanctions eased, in exchange for promises of denuclearization. The visit is Kims third to China since March.



    FOOTBALL – Romanian football champions CFR Cluj on Tuesday found out their potential opponents in the second preliminary round of the Champions League, following the UEFA draw in Nyon, Switzerland. CFR Cluj will play against the winner of the match between the Swedish squad Malmo FF and the winner of the competitions qualifiers. On Wednesday, vice champion FCSB (former Steaua Bucharest) and Viitorul Constanta will find out their opponents in the Europa League. The Romanian cup winners CSU Craiova will play straight into the third preliminary round.




  • Proiectul de buget al UE pentru 2019

    Proiectul de buget al UE pentru 2019

    Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget al UE pentru
    2019,
    cu 3% mai mare decât cel de anul acesta. Un buget axat pe creștere economică, solidaritate şi securitate, cu accent
    pus pe realizarea de investiţii
    , în conformitate cu prioritățile Comisiei Juncker.

    Propunem un buget ambițios care să continue
    să sprijine prioritățile noastre, în special în ceea ce privește investițiile,
    ocuparea forței de muncă, tineretul, migrația, solidaritatea și securitatea și
    care să ofere valoare adăugată la nivel european pentru cetățenii noștri
    ,
    a declarat Günther Oettinger,
    comisarul responsabil pentru buget și resurse umane.

    În 2019, vom ajunge la o viteză de croazieră în
    ceea ce priveşte poliica de coeziune, iar finanţarea pentru Politica Agricolă
    Comună rămâne stabilă
    , a mai precizat comisarul Oettinger: Pe lângă aceste programe consistente -
    coeziune şi agricultură – mai avem în plus şi nişte sarcini noi pe care Comisia
    trebuie să le îndeplinească şi pentru asta e nevoie de o alocare bugetară
    sporită. Dorim să ne concentrăm pe a face economiile noastre mai puternice, mai
    rezistente. De aceea, sugerăm creşteri semnificative pentru programe-cheie,
    care ar trebui să ajute economia europeană să crească, să se stabilizeze şi să
    creeze locuri de muncă în special pentru tineri, pentru a scădea şomajul în
    rândul tinerilor.


    Propunerea de buget prezentată porneşte
    de la premisa că Marea Britanie va continua să participe la punerea în aplicare a bugetelor
    UE până la sfârșitul anului 2020
    , chiar şi după retragerea sa din Uniune. Fondurile
    pentru sprijinirea creșterii economice vor reprezenta aproximativ 80 de
    miliarde de euro în credite de angajament în 2019. Sunt prevăzuţi bani
    suplimentari pentru pentru cercetare și inovare în cadrul programului Orizont
    2020
    , în vederea unei noi Întreprinderi europene
    comune pentru calculul de înaltă performanță; bani suplimentari pentru
    educație în cadrul programului Erasmus+


  • Comisia propune un buget modern pentru 2021-2027​

    Comisia propune un buget modern pentru 2021-2027​

    Un buget pe termen lung pragmatic și modern este un răspuns onest la realitatea actuală, în care se așteaptă ca Europa să joace un rol mai important în asigurarea securității și a stabilității într-o lume instabilă şi într-un moment în care ieşirea Marii Britanii din Uniune va lăsa un gol considerabil. Aşadar, Comisia Europeană susţine că bugetul prezentat răspunde acestei duble provocări prin reduceri de cheltuieli și prin noi resurse în egală măsură. Finanțarea noilor și principalelor priorități ale Uniunii va fi menținută sau consolidată, ceea ce înseamnă, în mod inevitabil, reduceri în alte domenii.

    Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, susţine că noul buget reprezintă o oportunitate de a ne modela viitorul ca o Uniune nouă și ambițioasă, formată din 27 de state membre unite prin solidaritate. Potrivit lui Juncker, este vorba de un plan pragmatic care arată cum să obținem mai multe rezultate cu mai puține resurse. Vom asigura buna gestiune financiară prin introducerea, în premieră, a unui mecanism privind statul de drept – a mai spus şeful Executivului European: Comisia Europeană propune consolidarea legăturilor dintre bugetul european şi respectarea statului de drept. Respectarea criteriilor statului de drept este o cerinţă prealabilă şi indispensabilă pentru administrarea finaciară corectă şi pentru implementarea eficientă a bugetului. De aceea, propunem un mecanism care va permite protejarea bugetului de riscuri financiare legate de deficienţele generalizare privind respectarea statului de drept. Acest mecanism reprezintă o regulă generală, el nu vizează anumite ţări membre, dar este o parte importantă din arhitectura noului buget european.

    La rândul său, Günther Oettinger, comisarul responsabil pentru Buget și Resurse Umane, a declarant că această propunere de buget este despre valoarea adăugată a Uniunii Europene. Investim și mai mult în domenii în care un stat membru nu poate acționa singur sau în care acțiunea comună este mai eficientă – fie că este vorba de cercetare, migrație, controlul la frontiere sau apărare. Continuăm să finanțăm politicile tradiționale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toții de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole și a regiunilor care recuperează decalajele economice – a mai spus comisarul Oettinger.

    În primele reacţii, Franţa a denunţat reducerea cu 5% a bugetului alocat politicii agricole comune, Germania a cerut o împărţire mai judicioasă a poverii, iar Austria şi Olanda au spus că vor contesta creşterea contribuţiilor. Polonia şi-a arătat nemulţumirea faţă de principala inovaţie a noului buget: introducerea prevederii care leagă alocarea de fonduri europene de respectarea statului de drept.

    Decizia privind viitorul buget pe termen lung al Uniunii va reveni Consiliului, care va hotărî în unanimitate, cu aprobarea Parlamentului European. Timpul, însă, constituie factorul esențial. Este de dorit să se ajungă la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European și de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019.