Tag: Guvern Orban

  • Retrospectiva săptămânii 16.08 – 22.08.2020

    Retrospectiva săptămânii 16.08 – 22.08.2020

    S-a
    prelungit starea de alertă


    Starea
    de alertă continuă în România pentru
    a patra lună consecutiv, după ce Guvernul a decis prelungirea ei cu încă 30 de
    zile din cauza creșterii numărului de îmbolnăviri cu noul coronavirus. Nu au
    fost impuse restricţii noi pentru prevenirea răspândirii infectărilor. S-a
    prelungit, însă, programul teraselor, care vor putea funcţiona până la miezul
    nopţii, iar operatorii economici care gestionează aceste spaţii trebuie să se
    asigure că nu au mai mulţi clienţi decât numărul locurilor pe scaun şi să
    limiteze interacţiunea fizică între aceştia. Purtarea
    măştii de protecţie este în continuare obligatorie în spaţiile publice deschise
    aglomerate, cum ar fi pieţele, târgurile, staţiile mijloacelor de transport în
    comun, falezele, zonele de pelerinaje sau serbările publice. În această
    săptămână s-au înregistrat zilnic peste o mie de noi cazuri de infecție cu noul
    coronavirus. Ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru, crede că în următoarea perioadă
    numărul de infectări se va stabiliza şi că va urma o scădere a cazurilor. Totul
    depinde de modul în care oamenii înţeleg să respecte normele de igienă, să
    poarte masca şi să păstreze distanţa – este de părere Nelu Tătaru.


    Pregătiri
    pentru noul an școlar


    În
    România, școala este programată să înceapă pe 14 septembrie. Guvernul de la
    București a adoptat, în această săptămână, o serie de acte normative necesare
    începerii în bune condiţii a noului an şcolar. Măsurile pentru începerea
    cursurilor vor fi luate în şcoli, în funcţie de situaţia epidemiologică de la
    nivelul fiecărei localităţi, potrivit unui proiect de ordin publicat de
    Ministerul Sănătăţii. Această situaţie va fi comunicată unităţilor de
    învăţământ de către direcţiile de sănătate publică până pe 7 septembrie.
    Astfel, în funcţie de numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile,
    raportat la mia de locuitori, se va decide în ce mod se desfăşoară procesul de
    învăţământ, la şcoală sau online.

    Elevii şi profesorii vor purta măşti de
    protecţie sanitară în timpul orelor. Distanţa dintre bănci va fi de un metru,
    iar acolo unde nu este posibil vor fi montate separatoare. Ordinul Ministerului
    Sănătăţii prevede, de asemenea, măsuri ferme de curăţenie şi dezinfecţie,
    igiena riguroasă a mâinilor şi evitarea schimbării de către elevi, pe parcursul
    unei zile, a sălilor de clasă. Acolo unde va fi posibil, se va asigura
    decalarea pauzelor, astfel încât să fie limitat numărul de persoane prezente în
    grupurile sanitare şi în curtea şcolii. Proiectul mai prevede şi că elevii vor fi
    primiţi în şcoli doar dacă părinţii semnează o declaraţie pe propria răspundere
    privind starea de sănătate a copiilor. Părinţii sunt de părere că prezenţa la
    școală are rezultate mult mai bune faţă de educaţia online, dar sunt
    îngrijoraţi de felul în care se va asigura distanţarea fizică. Iar specialiştii
    atrag atenţia că nu poate fi exclusă transmiterea bolii în unitățile de
    învățământ.


    Creșterea
    în etape a alocațiilor – respinsă


    Camera
    Deputaţilor de la București a respins, în calitate de for decizional, ordonanţa
    de urgenţă a guvernului privind majorarea graduală a alocaţiilor pentru copii.
    Astfel, rămâne în vigoare legea care obligă executivul să dubleze
    indemnizațiile, așa cum prevede un act normativ adoptat de Parlament anul
    trecut. Indemnizațiile trebuiau sa crească, încă de la 1 martie, de la 150 la
    300 lei, respectiv de la 300 la 600 lei pentru copiii cu dizabilităţi, dar
    guvernul a amânat termenul de aplicare, argumentând lipsa banilor. Ministrul
    Finanţelor, Florin Cîţu, consideră că legea care dublează alocaţiile în 2020
    este neconstituţională, deoarece a fost votată în Parlament fără să existe o
    sursă de finanţare. Chiar în situaţia în care ne aflăm astăzi, când trecem
    printr-o criză economică globală, în situaţia în care economia a fost închisă
    două luni pentru a-i ţine pe români sănătoşi, în care veniturile la buget au
    scăzut, am găsit resurse de a creşte alocaţiile cu 20%, a mai spus Florin
    Cîţu. Din cealaltă parte, social-democraţii au solicitat guvernului să găsească
    banii necesari pentru creşterea indemnizaţiei. Parlamentarii USR s-au abţinut de
    la vot, iar PMP şi UDMR au votat pentru dublarea alocaţiilor, solicitând
    guvernului să nu facă economii pentru cei 3,6 milioane de copii din România.


    Moțiune
    de cenzură împotriva guvernului Orban


    Principalul
    partid de opoziție din România, Partidul Social Democrat, a depus, la începutul
    acestei săptămâni, în Parlament, o nouă moțiune de cenzură împotriva
    executivului minoritar condus de Ludovic Orban. Acesta mai fusese debarcat o
    dată, la începutul anului, prin același demers, dar pe fondul crizei sanitare
    care se prefigura și invocându-se nevoia de stabilitate politică, a fost repus
    în funcție inclusiv cu votul opoziției. Acum, social-democrații îi reproșează
    executivului liberal, pe care îl consideră cel mai slab din ultimii 30 de ani,
    modul în care a gestionat epidemia de Covid-19 şi măsurile pe care le-a luat
    pentru refacerea economiei. De cealaltă parte, premierul Ludovic Orban respinge
    acuzațiile și consideră că demersul PSD este iresponsabil. Sunt de acord cu
    social-democrații și se vor pronunța ‘pentru’ demiterea actualului guvern PRO
    România şi ALDE. PMP şi USR PLUS critică, în schimb, demersul căruia spun că nu
    i se vor alătura. UDMR nu a luat, încă, o decizie.

  • Noul vechi Guvern Ludovic Orban

    Noul vechi Guvern Ludovic Orban

    Pandemia de coronavirus a încurcat
    socotelile politice la cel mai înalt nivel de la București, generând, în egală
    măsură, situații nemaiîntâlnite. Să detaliem! După ce, în 2019, au câștigat, en
    fanfare, alegerile europarlamentare și prezidențiale, președintele țării, Klaus
    Iohannis, și Partidul Național Liberal, care îl susţine, erau hotărâți să
    provoace, anul acesta în vară, alegeri legislative anticipate, care să
    coincidă, eventual, cu cele locale. Așa că răsturnarea, în luna octombrie, prin
    moțiune de cenzură, a Executivului social-democrat, ar fi trebuit urmată – în
    viziunea liberalilor – de încercarea de a obține o majoritate confortabilă în
    Parlament care să îi ajute să își pună în aplicare programul de guvernare.

    Nemulțumiți de prestația guvernării PNL, PSD, aflat din noiembrie în opoziție,
    a depus, la rândul său, la începutul lui februarie, o moțiune de cenzură care a
    trecut. Așa că Guvernul liberal condus de președintele PNL, Ludovic Orban, a
    fost demis, șeful statului și liberalii înșiși întrezărind, în acest demers,
    posibilitatea declanșării de anticipate. În consecință, Iohannis l-a desemnat
    tot pe Orban să formeze un nou Executiv, doar că votul de învestitură al
    Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum. În plus, preşedintele
    liberalilor şi-a depus mandatul de premier desemnat. Aşa a venit rândul
    desemnării finanțistului liberal Florin Cîţu, care, joia trecută, spre
    stupoarea multora, și-a depus și el mandatul de premier desemnat, cu numai o
    jumătate de oră înainte de învestirea, dată ca aproape sigură, a Guvernului
    său.

    Între timp, însă, informațiile privind evoluția îmbolnăvirilor cu noul
    coronavirus deveniseră din ce în ce mai îngrijorătoare, or România nu avea un
    Guvern cu puteri depline care să poată lua toate măsurile pentru gestionarea
    crizei. Pe fondul acestei urgențe, președintele Klaus Iohannis a anunțat,
    vineri, în urma teleconsultărilor cu partidele politice, că îl desemnează, din
    nou, drept prim-ministru pe Ludovic Orban.

    Trebuie să ne concentrăm 100% pe
    combaterea epidemiei – a spus șeful statului, care a adăugat că are promisiunea
    formațiunilor parlamentare că nu vor bloca numirea Executivului, poate chiar,sâmbătă, în ședință extraordinară. Lucru care
    s-a și întîmplat! Guvernul Orban 2 după unii sau 3, după alții a trecut de
    votul Parlamentului cu 286 de voturi pentru, 23 împotrivă și o abținere, în
    plus după o procedură inedită. Culmea ironiei: voturile PSD, care răsturnase
    Guvernul Orban 1, au fost decisive pentru învestire, mulți parlamentari
    liberali aflându-se în autoizolare după ce au intrat în contact cu un coleg al
    lor senator, Vergil Chițac, confirmat cu coronavirus. Votul s-a desfășurat fără
    presă, într-o sală dezinfectată, timp de mai bine de 6 ore. Parlamentarii au
    intrat pe rând, în grupuri mici, purtând măști și mănuși. Apoi, seara,
    premierul Ludovic Orban, și el în autoizolare, a ieșit pentru a depune
    jurământul în fața președintelui Klaus Iohannis. Cu mască și la 5 metri
    distanță față de șeful statului. Cum pandemia ține capul de afiș, înnoirea
    Legislativului, dorită de liberali, s-ar putea produce, dar la toamnă, în urma
    alegerilor la termen.