Radio România Internațional

Tag: guvern PNL

  • Guvernul îşi asumă răspunderea pe trei legi

    Guvernul îşi asumă răspunderea pe trei legi

    Şedinţa de marţi a Guvernului liberal de la Bucureşti a avut, în premieră, două părţi. După-amiază, aceasta a fost suspendată câteva ore, perioadă în care premierul Ludovic Orban şi o parte a membrilor Cabinetului au participat la o dezbatere organizată de patronate despre perspectivele economice ale anului viitor. Ulterior, seara, Executivul a discutat în primă lectură un proiect de act normativ pentru care ar urma să îşi asume răspunderea în cel mult 10 zile.



    Este vorba despre cel privind abrogarea unor prevederi din Ordonanţa de urgenţă 114, cunoscută şi sub numele de ‘Ordonanţa lăcomiei’, prin care, acum un an, Executivul social-democrat de la acea vreme impusese taxe fiscale pentru bănci sau plafonase prețurile la gaze și energie electrică pentru consumatorii casnici. Nemulţumiţi de efectele acestei Ordonanţe, liberalii vor, acum, să o modifice. Premierul Ludovic Orban a vorbit despre articolele care vor fi eliminate la întâlnirea cu oamenii de afaceri care a precedat şedinţa de Guvern:



    ‘Vrem să abrogăm prevederile legate de energie – plafonarea preţului pentru producător către consumatorii casnici. De asemenea, interdicţiile de export; de asemenea, taxarea, suprataxarea inventată în domeniul energiei; de asemenea, vrem să abrogăm toate dispoziţiile legate de Pilonul II de pensii, de sistemul financiar bancar, de taxa pe comunicaţii. Şi mai sunt o serie de alte prevederi; nu afectăm facilităţile pentru consum.’



    Toate aceste modificări vor fi discutate cu partenerii sociali, înainte de a fi promovate prin asumarea răspunderii. Prin urmare, dacă Ordonanţa 114 mai aşteaptă puţin pe masa de lucru a liberalilor, în schimb, tot marţi, aceştia au demarat procedura asumării răspunderii pe alte trei proiecte: modificarea legilor Justiţiei, abrogarea Ordonanţei 51/1019 referitoare la transportul intrajudeţean şi legea plafoanelor bugetare. Să le descriem pe rând! Mult criticate de liberali în perioada când erau în Opoziţie, legile Justiţiei – spun ei – trebuie schimbate prin prorogarea pensionării anticipate a magistraţilor, a creşterii vechimii pentru intrare în magistratură de la 2 la 4 ani şi a creşterii de la 2 la 3 a numărului de judecători care formează completele.



    Prorogate acum, aceste măsuri ar putea fi complet eliminate anul viitor, aşa cum ar dori Cabinetul Ludovic Orban. Apoi, în privinţa transportului intrajudeţean, se doreşte ca acesta să fie considerat un serviciu public în subordinea autorităţilor locale, astfel încât să fie asigurat transportul gratuit al copiilor la şcoală.



    În fine, Executivul de la Bucureşti apelează la procedura asumării răspunderii şi pentru stabilirea plafoanelor bugetare, lege în baza căreia va fi definitivat proiectul bugetului de stat pe 2020. Pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Finanţe, proiectul prevede că deficitul bugetar nu va depăşi 3,6% din Produsul Intern Brut, iar cheltuielile de personal nu vor fi mai mari de 9,7 procente. Totodată, construcţia bugetară pentru anul viitor se va baza pe menţinerea creşterii economice la 4%.

  • Deficitul bugetar, în atenţia Guvernului

    Deficitul bugetar, în atenţia Guvernului

    La preluarea guvernării de la social-democraţi, liberalii ar fi identificat numeroase ‘găuri’ în bugetul României: pe scurt, cheltuieli mult prea mari – au spus ei – şi încasări mult prea mici. Astfel că, la recenta rectificare bugetară pe care au făcut-o, au vorbit de un deficit în 2019 de 4,4%, cu mult peste cele 3 procente admise de Uniunea Europeană. Vestea i-a surprins neplăcut pe toţi românii, doar că din perspective diferite.



    Susţinătorii PNL au avut un argument în plus să critice PSD şi să felicite formaţiunea lor favorită că l-a înlăturat de la putere prin moţiune de cenzură, furnizându-i preşedintelui reales de dreapta al ţării, Klaus Iohannis, un ‘Guvern al său’, chiar dacă minoritar, cu care să lucreze în linişte. În schimb, adepţii social-democraţiei şi-au exprimat vocal mirarea cum precedentul Executiv al PSD a fost capabil, ani la rând, să menţină deficitul în limite normale, pe fondul unei creşteri economice fruntaşe în UE, în timp ce, acum, adversarii lor politici nu o pot face, aruncând toată vina în spatele stângii.



    Pe acest zgomot de fond puternic, Guvernul liberal spune, deci, că încearcă să găsească soluţii prin care să reducă cheltuielile bugetare. Însuşi premierul Ludovic Orban a anunţat că se doreşte plafonarea salariilor demnitarilor, astfel încât acestea să nu mai crească odată cu majorarea salariului minim, asta, în condiţiile în care, în treacăt fie spus, categorii întregi de salariaţi nu s-au bucurat, vreodată, de o astfel de indexare. De aceea, pentru mulţi, măsura frizează ipocrizia.



    Apoi, se discută despre optimizarea structurilor organizatorice ale ministerelor, unele dintre ele suprapopulate, după ce s-a trecut de la 27, cât număra precedentul Cabinet, la 16 cât are actualul. Nu în ultimul rând, tot pentru reducerea cheltuielilor care au ridicat deficitul bugetar anul acesta la 4,4% din PIB, la Ministerul Muncii se pregăteşte un act normativ care va interzice cumularea pensiei cu salariul la stat. Prilej pentru mulţi de a-şi aminti că o măsură similară a mai fost instituită în România în 2009, în plină criză economică mondială, tot de un de Guvern de dreapta. Abrogată cinci ani mai târziu, măsura ar urma, acum, să revină.



    În replică, preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, i-a acuzat pe liberali că acţionează nedemocratic şi neconstituţional atunci când anunţă că îşi angajează răspunderea pe proiecte de lege extrem de importante, inclusiv pe cea a bugetului de stat. Mai mult, în opinia sa, premierul Ludovic Orban şi Guvernul pe care îl conduce nu au niciun program de guvernare, acţionând haotic şi iresponsabil, cu efectele pe care le vor simţi, din păcate, toţi românii. În consecinţă, deşi nu este prioritatea sa în acest moment, PSD nu exclude să depună o moţiune de cenzură până la finele anului.

  • Un nou guvern la Bucureşti

    Un nou guvern la Bucureşti

    Începând de azi, aveţi un partener în Guvernul României, un partener de încredere care e gata să se alăture eforturilor dumneavoastră pentru punerea în practică a viziunii de dezvoltare a României, pentru realizarea programelor şi proiectelor care pot să aducă România într-o situaţie de revenire pe drumul drept, a declarat, luni, noul premier liberal, Ludovic Orban, la ceremonia de învestitură a noului Cabinet.



    Orban a catalogat drept o minune adoptarea moţiunii de cenzură care a doborât guvernul PSD Viorica Dăncilă şi învestirea noului Guvern, deoarece ambele au fost rodul unei largi cooperări transpartinice. Executivul va fi deschis unui dialog permanent şi va ţine cont de aşteptările românilor, a promis noul premier, care a vorbit despre priorităţile noului cabinet:


    ‘Pornim la un drum greu, într-o situaţie destul de dificilă pentru România. Avem de rezolvat probleme strigente, avem de deblocat o mulţime de proiecte care au bătut pasul pe loc şi care au împiedicat dezvoltarea României de la proiectele de infrastructură în domeniul Transporturilor, proiectele de investiţii în reţeaua sanitară, deblocarea tuturor procedurilor competitive în programul de achiziţie, de înzestrare a Armatei şi mai ales asigurarea unui procent de 2% din PIB conform angajamentelor noastre’.



    Urgenţele pentru noul Guvern sunt, între altele, gestionarea, deopotrivă în ţară şi diaspora, a alegerilor prezidenţiale de luna acesta, ultima rectificare bugetară pe 2019, precum şi construcţia bugetului pe anul viitor. Faţă de luxuriantul executiv social-democrat, liberalii au optat pentru o formulă guvernamentală cu numai 16 portofolii.



    Printre miniştri figurează personalităţi a căror competenţă e recunoscută chiar de adversari, precum avocatul Cătălin Predoiu la Justiţie, diplomatul de carieră Bogdan Aurescu la Externe sau generalul Nicolae Ciucă la Apărare. Echipa lui Ludovic Orban ar urma să guverneze România timp de un an, până la alegerile parlamentare la termen, din toamna lui 2020, deşi nu este complet scos din calcul scenariul anticipatelor.



    Preşedintele Klaus Iohannis i-a felicitat pe reprezentanţii noului cabinet pentru votul de învestitură din Parlament şi le-a spus că vor avea un mandat scurt, dar greu. Şeful statului îşi doreşte ca liberalii să îşi pună în practică proiectele şi să se implice în rezolvarea unor probleme urgente:


    ‘Mă aştept de la acest nou guvern să rezolve câteva probleme foarte urgente: închiderea bugetului pe anul 2019, pregătirea proiectului de buget pentru anul 2020, reluarea discuţiilor pe legile justiţiei, fiindcă ce a stricat PSD-ul în domeniul justiţiei trebuie reparat. Trebuie încurajată din nou lupta anticorupţie, trebuie pregătite şi puse în practică într-un mod foarte transparent, corect, eficient alegerile. Este nevoie, cu siguranţă, de foarte, foarte multă implicare’.



    De partea sa, fostul premier social-democrat Viorica Dăncilă a avertizat că PSD işi va lua în serios rolul de principal partid de opoziţie. Viorica Dăncilă: TRACK ‘Ne vom asuma cu maximă seriozitate toate responsabilităţile care decurg din acest rol. Şi dacă tot vorbim de responsabilitate şi de asumare, aş vrea să fie foarte clar că în conformitate cu decizia luată în Comitetul Executiv Naţional, toţi cei care au trădat la acest vot au fost deja excluşi din Partidul Social Democrat’.


    Amintim că atât adoptarea moţiunii de cenzură, cât şi susţinerea pentru noul executiv s-au înfăptuit şi cu ajutorul câtorva parlamentari PSD.

  • Retrospectiva săptămânii 27.10 – 02.11.2019

    Retrospectiva săptămânii 27.10 – 02.11.2019

    Continuă serialul “Comisarul


    ”Există îndoieli serioase” că noua propunere de comisar european din partea României a fost făcută de guvernul de la Bucureşti ”în mod legitim”, întrucât acesta nu s-a coordonat cu preşedintele Klaus Iohannis – a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Mina Andreeva. Ea a precizat că ”nu este vorba despre ”da” sau ”nu” sau despre o respingere” şi că subiectul trebuie clarificat în România. Date fiind provocările şi oportunităţile ce urmează, este în interesul tuturor ca Europa să avanseze fără a mai întârzia şi, oricine ar fi candidatul român, el trebuie să fie acceptabil pentru preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi trebuie, de asemenea, să obţină sprijinul necesar în Parlamentul European” – a subliniat d-na Andreeva. Premierul PSD în exerciţiu Viorica Dăncilă îl propusese pe fostul ministru delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, pentru funcţia de comisar european din partea României.

    Preşedintele Iohannis a apreciat, însă, că şefa Guvernului, demisă, pe 10 octombrie, prin moţiune de cenzură, nu mai are nicio legitimitate să propună un candidat. Anterior, au eşuat alte două propuneri social-democrate: foştii miniştri Rovana Plumb, respinsă de comisia juridică a Legislativului comunitar, din motive de integritate, şi Dan Nica, pentru care nici n-au mai început procedurile, după ce Guvernul care l-a propus a picat testul moţiunii în Parlament.



    Echipa Orban, înaintea votului de învestitură


    13 din cei 16 candidaţi la posturile de ministru, propuşi de premierul desemnat, Ludovic Orban, pentru guvernul său monocolor PNL, au obţinut avize pozitive în urma audierilor desfăşurate în comisiile de specialitate ale Legislativului. Excepţie au făcut Ion Ştefan, propus să preia Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Violeta Alexandru, pentru Ministerul Muncii, şi Florin Cîţu, nominalizat la Finanţele Publice. La finalul audierilor, premierul desemnat a calificat avizele negative drept politice şi s-a declarat mulţumit de prestaţia candidaţilor. El a afirmat că va merge în Parlament cu aceleaşi propuneri de miniştri. Avizul comisiilor parlamentare de specialitate este consultativ.

    În replică, şeful Camerei Deputaţilor, social-democratul Marcel Ciolacu, a menţionat că există o cutumă potrivit căreia candidaţii care nu au obţinut avize favorabile în comisii trebuie schimbaţi de către premierul desemnat. Echipa Orban are nevoie să strângă de 233 de voturi pentru a se muta la Guvern. Pentru a-şi asigura voturile, Ludovic Orban a semnat acorduri şi înţelegeri politice cu USR, UDMR, PMP, ALDE şi deputaţii minorităţilor naţionale.



    14 pentru Preşedinţie


    Nu foarte animată şi, constată comentatorii, defel pasionantă, continuă campania electorală pentru alegerile prezidenţiale de luna aceasta, la care candideaza 14 persoane. Sunt aspiranţi din partea tuturor formaţiunilor parlamentare: preşedintele în exerciţiu, Klaus Iohannis, susţinut de PNL (în opoziţie), premierul PSD în exercitiu Viorica Dăncilă, Dan Barna (USR-PLUS), Theodor Paleologu (PMP), Mircea Diaconu, sprijinit de ALDE şi Pro România, şi Kelemen Hunor (UDMR). Reprezintă partide extraparlamentare candidaţii Cătălin Ivan, Ninel Peia, Sebastian-Constantin Popescu, John-Ion Banu, Ramona-Ioana Bruynseels şi Viorel Cataramă. Bogdan Stanoevici si Alexandru Cumpănaşu sunt candidati independenti. Primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc pe 10 noiembrie, iar al doilea pe 24.

    Conform unei hotărâri de Guvern, românii din străinătate vor putea vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie. Tările în care vor fi organizate cele mai multe secţii de votare sunt Spania (148), Italia (142), Germania (84), Marea Britanie (73), Franţa (48), SUA (38) şi Republica Moldova (36). Cei care s-au înregistrat în prealabil online au început, deja, să voteze prin corespondenţă.



    Colectiv, patru ani după


    Miercuri, la Bucureşti, ceremonii religioase şi un marş de protest au marcat împlinirea a patru ani de când România a trăit cea mai mare catastrofă civilă în cele trei decenii ale istoriei sale postcomuniste. Pe 30 octombrie 2015, în timpul unui concert organizat în clubul bucureştean de noapte Colectiv, un foc de artificii a aprins buretele cu care erau capitonaţi stâlpii şi pereţii sălii supraaglomerate, cu o singură uşă de evacuare. De la arsuri sau din cauza amestecului de substanţe toxice inhalate, 64 de oameni au murit şi aproape 200 au fost răniţi. Bilanţul deceselor a ajuns la 65, doi ani după incendiu, când un supravieţuitor s-a sinucis. În procesul intentat proprietarilor clubului nu s-a dat, încă, vreo sentinţă. Ministrul Sănătăţii din epocă, Nicolae Bănicioiu, nu s-a prezentat la sediul Parchetului General, unde fusese citat ca martor într-un dosar penal in rem legat de acţiunile autorităţilor după incendiu.

    Pe de altă parte, un grup civic din Iaşi a depus o plângere penală la Parchet contra responsabililor din Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, în frunte cu longevivul secretar de stat Raed Arafat, şef acolo din 2007. Aceştia sunt acuzaţi de tăinuire de probe video importante, după ce presa a prezentat o înregistrare video, necunoscută până acum, cu intervenţia echipajelor ISU ce au ajuns la locul tragediei.

    Am ştiut cu toţii cât de haotică a fost intervenţia, am suspectat din primul moment lipsa de profesionalism şi de empatie a ‘salvatorilor, iar probele video au confirmat bănuielile noastre – acuză militanţii civici. Arafat spune că nu a ştiut despre înregistrare şi că nu îşi dă demisia, dar va pleca dacă i-o va cere premierul.

  • Acorduri politice pentru un nou Guvern

    Acorduri politice pentru un nou Guvern

    În comisiile parlamentare de specialitate de la Bucureşti au început, marţi, audierile candidaţilor propuşi de premierul desemnat Ludovic Orban pentru funcţiile de miniştri în viitorul Guvern monocolor liberal. Preconizate să aibă loc pe parcursul a două zile, audierile vor fi urmate de votul de învestitură programat în plenul Legislativului luni, 4 noiembrie. Primul candidat care a dat piept cu întrebările parlamentarilor din comisii a fost aspirantul la fotoliul de ministru al Fondurilor europene. Tot marţi, în programul audierilor au fost incluşi candidaţii pentru Sănătate, Cultură sau Apărare Naţională.



    Nu mai puţin lipsită de interes se anunţa încă de acum câteva zile şi audierea candidatului la Finanţe, pe fondul zvonurilor unor măsuri severe de austeritate – scăderi de salarii sau disponibilizări masive în sectorul bugetar – pe care acesta ar urma să le ia.



    Între timp, premierul desemnat Ludovic Orban este convins că Executivul său se va bucura de susţinerea necesară în Parlament, după ce a semnat acorduri politice cu mai multe partide parlamentare. Astfel că, la votul de învestitură de lunea viitoare, Cabinetul liberal ar obţine cele 233 de voturi minime necesare pentru a-l înlocui pe cel social-democrat al Vioricăi Dăncilă, demis pe 10 octombrie prin moţiune de cenzură.



    După ce a semnat acorduri şi înţelegeri politice cu USR, UDMR, PMP, ALDE şi minorităţile naţionale, Ludovic Orban a punctat: “Numeric, am depăşit cifra de 233 de parlamentari care susţin învestirea Guvernului. Sigur, negocierile continuă, pentru că vrem să ne luăm o marjă, pentru cazul în care apar absenţe neaşteptate.



    În baza acordului politic dintre PNL şi USR, cele două formaţiuni se angajează, între altele, să susţină adoptarea iniţiativei cetăţeneşti a USR Fără penali în funcţii publice şi revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Acordul semnat cu UDMR prevede să nu fie date ordonanţe de urgenţă pe Justiţie sau în domeniul sistemului electoral. ALDE doreşte şi el modificarea legislaţiei din Justiţie doar prin dezbatere parlamentară şi interzicerea migraţiei parlamentarilor şi a aleşilor locali. Cât despre PMP, acesta vrea eliminarea pensiilor speciale, mai puţin a celor pentru militari sau relansarea relaţiei cu Republica Moldova majoritar românofonă.



    Pe de altă parte, formaţiunea PRO România, desprinsă din PSD, spune că va decide dacă va participa sau nu la votul de învestitură din Plen după audierea candidaţilor, în timp ce PSD promite că, în comisii, nimeni nu va asista la vreo vendetă politică, dar că, în schimb, nu va participa la şedinţa de plen în speranţa că nu se va întruni cvorumul de şedinţă. Avizele din comisiile de specialitate au caracter consultativ. Decizia finală asupra Guvernului condus de Ludovic Orban urmează să fie dată pe 4 noiembrie

  • Jurnal românesc – 29.10.2019

    Jurnal românesc – 29.10.2019

    Votul de învestire a noului cabinet condus de preşedintele PNL, Ludovic Orban, va avea loc pe 4 noiembrie, au decis Birourile permanente reunite ale Parlamentului, iar audierile miniştrilor propuşi se desfăşoară marţi şi miercuri. Liberalii au anunţat că şi-au asigurat cele 233 de voturi necesare precum şi bazele unei majorităţi parlamentare funcţionale. În acest sens, PNL a semnat acorduri şi înţelegeri cu minorităţile naţionale, PMP, USR, UDMR şi ALDE. De partea cealaltă, PSD a anunţat că nu va participa la plen, iar Pro România, că nu-i va acorda Guvernului Orban votul de încredere. Premierul desemnat propune instalarea la Palatul Victoria a un cabinet cu 16 ministere, un post de vicepremier şi unul pentru Secretariatul General al Guvernului. Programul de guvernare al PNL prevede, între altele, menţinerea cotei unice de impozitare şi modificarea legilor din domeniul economic şi al justiţiei.



    Expoziția de pictură Dispăruți în Paradis a Alinei Gherasim va fi deschisă, pe 30 octombrie, la Muzeul Naţional de Istorie Naturală şi Ştiinţe din Lisabona, transmite reprezentanţa ICR din capitala Portugaliei. Manifestarea cuprinde 28 de lucrări de acuarelă, guaşă şi acrilic pe carton, ce vor fi expuse în Sala Albastră a Muzeului. Expoziția, curatoriată de criticul de artă portughez Sofia Marçal, pornește de la colecția de povestiri și relatări História Trágico – Marítima, alcătuită și publicată de Bernardo Gomes de Brito în 1735-1736, precum și de la cronicile marilor descoperiri geografice realizate de nume celebre precum Magellan sau Vasco da Gama. Alina Gherasim este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi absolventă a Secției de pictură a Universității Naţionale de Arte din Bucureşti. Expoziţia sa va putea fi admirată până pe 30 noiembrie.



    Ministerul Afacerilor Externe anunţă că a început expedierea către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României a materialelor necesare votării în străinătate la alegerile prezidenţiale. Pentru cele 835 de secţii de votare care vor fi organizate în afara graniţelor, MAE trimite, pentru primul tur de scrutin, 4.483.907 buletine de vot, 7.739 de ştampile cu inscripţia VOTAT şi 3.997.044 de timbre autocolante cu menţiunea VOTAT. La alegerile pentru preşedintele României din noiembrie 2019, votarea în străinătate se desfăşoară pe parcursul a trei zile pentru fiecare tur de scrutin. Primul tur va avea loc pe 8, 9 şi 10 noiembrie, iar cel de-al doilea, între 22 şi 24 noiembrie. Lista secţiilor de votare şi harta interactivă a acestora pot fi consultate pe pagina de internet www.mae.ro la secţiunea Alegeri Prezidenţiale 2019.



    Accademia di Romania la Roma organizează, pe 30 octombrie, o nouă ediție a întâlnirilor Miercurile literare, în cadrul cărora va avea loc un dialog între poeta Adriana Iftimie Ceroli, din România, şi scriitoarea și jurnalista Anna Maria Petrova-Ghiuselev, din Bulgaria. Adriana Iftimie Ceroli s-a născut la 1 august 1973 în România, dar locuiește de mai bine de 25 de ani la Roma. În 2018 a publicat volumul Poesie, care a apărut la editura Albatros din capitala Italiei. Anna Maria Petrova– Ghiuselev este jurnalistă, actriță şi producător de filme. Colaborează cu mai multe posturi de televiziune din Europa, a jucat în numeroase producții cinematografice și de televiziune şi a publicat poezii premiate la festivaluri internaţionale. Întâlnirile Miercurile literare își propun promovarea scriitorilor români traduși în limba italiană și publicați la edituri din Italia și a operelor literare care fac referire la cultura română. Intrarea la eveniment este liberă.

    Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat
    în România, informează Institutul Naţional de Statistică. Potrivit datelor
    oficiale, la 31 iulie anul curent populaţia vârstnică de 65 ani şi peste a
    depăşit cu 471.000 de persoane populaţia tânără de 0-14 ani, comparativ cu 31
    iulie 2018. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut în perioada amintită
    de la 112,1 la 114,6 persoane vârstnice la 100 persoane tinere. Vârsta medie a
    populaţiei a fost de 41,7 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 iulie 2018. Potrivit
    datelor Eurostat, populaţia României era de aproximativ 19 milioane 530 de mii
    în 2018, iar conform estimărilor Ministerului de Externe de la Bucureşti, 5,6
    milioane de români trăiesc în străinătate.

  • Premier desemnat la Bucureşti

    Premier desemnat la Bucureşti

    Preşedintele român de dreapta, Klaus Iohannis, l-a desemnat, marţi,
    după consultări cu majoritatea formaţiunilor politice parlamentare, pe liderul
    Partidului Naţional Liberal, Ludovic Orban, să alcătuiască o nouă echipă
    guvernamentală şi să redacteze un program de guvernare pe care să le prezinte,
    spre aprobare, Parlamentului.


    Potrivit şefului statului, PNL este cel mai mare
    partid de opoziţie şi promotorul moţiunii de cenzură prin care, săptămâna
    trecută, Executivul social-democrat condus de Viorica Dăncilă a fost demis. Acesta
    rămăsese în minoritate, după ce partenerul junior ALDE, printr-o decizie
    surprinzătoare, a hotărât, în august,
    să treacă în Opoziţie.


    În viziunea lui Klaus Iohannis, între
    altele, noul Guvern PNL va trebui să se ocupe de buna organizare a alegerilor
    prezidenţiale de luna viitoare, să închidă bugetul pe 2019 şi să îl
    construiască pe cel pe 2020.


    Klaus Iohannis: PNL-ul a fost
    singurul partid care a venit la consultări şi a spus direct că sunt dispuşi,
    chiar dacă este foarte dificil, să îşi asume guvernarea în această perioadă de
    tranziţie, fiindcă despre asta vorbim, de o perioadă de tranziţie. Guvernul
    care va fi instalat în săptămânile următoare va avea un mandat scurt, până la
    alegerile parlamentare.


    Premierul desemnat Ludovic Orban, care are 10 zile
    la dispoziţie pentru a se prezenta în Parlament cu echipa şi programul de
    guvernare, a promis că miniştrii se vor caracteriza prin cinste, competenţă şi
    integritate şi că vor avea soluţii pentru marile probleme ale României.
    Prioritare vor fi – a spus el – refacerea echilibrelor macroeconomice,
    restructurarea amplă a aparatului guvernamental, atenţia acordată investiţiilor
    în infrastructura de transport, din sănătate şi educaţie, independenţa reală a
    justiţiei sau consolidarea parcursului european al României. Cel puţin în acest
    moment, însă, singurul şi cel mai important impediment în calea viitorului
    Executiv este obţinerea celor 233 de voturi necesare învestirii de către Legislativ.
    De aceea, Ludovic Orban a declarat:


    Am încredere în toţi partenerii care au
    fost alături de noi în atingerea obiectivului major de a pune punct guvernării
    PSD şi sunt convins că vom găsi discernământ, deschidere şi interes pentru
    servirea cetăţeanului în toate discuţiile pe care le vom purta ulterior, pentru
    că orice zi în întârzierea învestirii acestui Guvern înseamnă menţinerea
    PSD-ului la putere şi menţinerea în funcţie a Guvernului Dăncilă, care a fost
    demis prin moţiune de cenzură, care nu mai are nicio legitimitate şi pe care
    aproape niciun român nu mai doreşte să îl vadă exercitând Puterea.


    Deocamdată,
    liberalii se pot baza doar pe proprii senatori şi deputaţi şi pe cei reprezentând
    minorităţile naţionale. Aproape toate celelalte formaţiuni care au participat
    la demiterea Guvernului Dăncilă au venit cu liste de condiţii sau aşteaptă să vadă ce va propune noul Executiv. Cât despre PSD, acesta a precizat că nu poate gira un Guvern PNL în
    lipsa unui program de acţiune.


    Premierul interimar Viorica Dăncilă, confortată,
    chiar marţi, de noile previziuni al FMI privind creşterea economică a României
    sub mandatul său, a anunţat: În calitate de preşedinte al Partidului
    Social Democrat şi în urma discuţiilor purtate cu preşedinţii organizaţiilor
    judeţene, am luat decizia de a nu ne prezenta la votul de învestitură al noului
    Guvern.


    Cu alte cuvinte, dacă au fost capabile să dea jos Guvernul
    Dăncilă, PNL şi partidele care l-au susţinut trebuie să demonstreze că sunt
    capabile şi să pună altul în loc. Oricum, cu titlu de anecdotă, dacă propunerea preşedintelui Klaus Iohannis va trece
    de Parlament, Europa va avea doi şefi de Guvern cu acelaşi nume: la reuniunile de la
    Bruxelles, românul Ludovic Orban ar putea da mâna cu ungurul Viktor Orban.