Radio România Internațional

Tag: guvernare

  • Rotaţia la guvernare se amână

    Rotaţia la guvernare se amână

    Acordul care a stat la baza formării actualei coaliţii care guvernează România, încheiat în noiembrie 2021, prevede că premierul şi liderul liberal Nicolae Ciucă trebuie să predea mandatul de şef al Executivului după un an şi jumătate, pentru ca acesta să fie preluat de liderul social-democrat Marcel Ciolacu, în prezent preşedinte al Camerei Deputaţilor. Predarea mandatului trebuia să aibă loc vineri, 26 mai, dar liderii politici ai coaliţiei PSD — PNL — UDMR au decis că momentul nu e oportun, cu o grevă a profesorilor în plină desfăşurare. E nevoie de stabilitate pentru a găsi soluţii la un conflict social fără precedent în ultimele două decenii, au subliniat ei.



    Nicolae Ciucă: Am avut discuţii până aseară târziu, ne-am revăzut în această dimineaţă şi am convenit ca, până la soluţionarea acestor probleme, să nu îmi depun mandatul şi să-mi asum în continuare responsabilitatea funcţiei de premier. În felul acesta, sper să fie create condiţiile astfel încât într-o perioadă de timp cât mai scurtă să putem să punem în aplicare planul de rocadă la nivelul coaliţiei”.



    Omologul lui Ciucă de la PSD, Marcel Ciolacu, este cel care a lansat ideea ca discuţiile politice pe tema împărţirii fotoliilor ministeriale să continue după oprirea grevei. Marcel Ciolacu: Este o decizie pe care ne-o asumăm împreună; împreună o să continuăm – eu, din calitatea de preşedinte al Camerei Deputaţilor, reprezentând Legislativul, dumneavoastră în calitate de prim-ministru, reprezentând Executivul – să soluţionăm cât mai rapid această problemă, categoric legitimă, venită din partea profesorilor, dar trebuie să avem totuşi şi echilibru de a găsi momentele cele mai prielnice. Şi împreună ne-am asumat faptul că în programul de guvernare prioritatea numărul 1 sunt profesorii şi sistemul de sănătate”.



    Liderul UDMR, Kelemen Hunor, nu e implicat direct în rotaţia la conducerea Executivului, dar consideră amânarea ei o măsură necesară. Actuala coaliţie are şansa să facă lucruri benefice pentru România, crede Hunor: Eu sunt, în continuare, optimist, am încredere în forţele noastre şi am încredere în oameni că ştiu că trecem printr-o perioadă grea, dar în acelaşi timp avem o şansă uriaşă. România în acest deceniu poate să traverseze şi va traversa un drum. La capătul drumului vom avea o societate mult mai bine dezvoltată, cu servicii publice bune, cu instituţii stabile, cu instituţii care răspund la nevoile oamenilor”.



    Din opoziţie, liderul USR, Cătălin Drulă, îi acuză pe liderii coaliţiei, care de luni bune negociază poziţii în viitorul Executiv, că sunt rupţi de realitate şi spune că amânarea rotaţiei este încă o dovadă a eşecului acestei guvernări. Au ratat inclusiv proiectul de suflet al preşedintelui Iohannis, România Educată. Azi, când trebuia să aibă loc rotaţia, avem prima grevă generală din Educaţie din ultimii 18 ani, profesorii sunt în stradă, şcolile sunt închise şi copiii sunt acasă, a conchis Drulă.






  • Alegeri și cicluri electorale

    Totul a început cu europenele din iunie 2019, a continuat cu prezidențialele din decembrie, acum un an. A venit, apoi, pandemia, și alegerile locale din iunie au fost amânate, cu emoție, pentru septembrie trecut. În schimb, alegerile parlamentare din 6 decembrie s-au desfășurat la momentul planificat, acum o săptămână.



    Un calcul simplu ne arată că următoarele alegeri se vor desfășura, toate, de cele patru feluri, în anul 2024. Cele două tipuri de alegeri pentru mandate de 5 ani, europenele și prezidențialele, s-au ținut în 2019, iar localele și parlamentarele, care promit un mandat de 4 ani, tocmai s-au încheiat. Alegerile europene au un ritm propriu, din 5 în 5 ani, în anii care se termină în 4 sau 9. Ele au apărut pe agenda alegătorului român în 2009, după ce România a devenit, la 1 ianuarie 2007, membră a Uniunii Europene.



    Din 1992, toate alegerile din România se țineau în același an, localele în primăvară, și parlamentarele, în același timp cu prezidențialele, în noiembrie-decembrie. În 2004 s-au desfășurat pentru ultima dată simultan alegerile parlamentare și cele prezidențiale. Din acel an, mandatul prezidențial a crescut de la 4 la 5 ani, cum este și în prezent. Deci, în 2024 se va ajunge la expirarea tuturor acestor mandate, europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale, în ordinea cronologică a intrării în scenă. Desigur, există și posibilitatea unei situații excepționale, care să ducă la alegeri anticipate, înainte de expirarea vreunui tip de mandat.



    În România, din 1990, când au avut loc primele alegeri libere și multipartite, după căderea comunismului, nu s-a ajuns niciodată la alegeri anticipate. Ceea ce, desigur, nu este o garanție pentru ce are să vină. Nimeni nu poate fi sigur că nu se va ajunge la devansarea vreunuia dintre aceste procese electorale. Cele mai multe șanse de a nu ajunge la termen o au mandatele parlamentare, mai ales în situațiile de coabitare, când președintele și partidul care deține majoritatea parlamentară sunt de orientări diferite. Ca într-o democrație adevărată, alegerile din România nu generează situații în care un partid atinge majoritatea simplă în vreuna dintre cele două camere ale Parlamentului, astfel că alianțele pre sau postelectorale sunt cele care dau Guvernul.



    În ecuația majorității intră acum și alianțe din care fac parte alte alianțe. Recentele alegeri parlamentare din România par a genera o structură majoritară din care fac parte cel mai vechi partid din România, interzis în timpul comunismului, alianța dintre un partid numit uniune și un alt partid numit, simplu, partid, și un partid al unei minorități naționale, numit, de asemenea, uniune.



    În opoziție ar rămâne partidul care a dominat alegerile parlamentare din 1990 până acum, fiind mereu dacă nu pe primul loc, atunci sigur pe al doilea. Și un alt partid, numit alianță pentru unire, o apariție surprinzătoare, fiind vorba de o primă participare la parlamentare, soldată cu aproape 10 procente dintre locurile din Parlament. Dacă mai adăugăm și sprijinul necondiționat al președintelui pentru această formulă, pe un fond de matematică simplă care alocă celor trei formațiuni politice un număr confortabil de locuri, nu putem vorbi de iminența anticipatelor. Mai ales în contextul complicat de acum, dat de teribila pandemie de COVID 19.



    Fenomenul electoral românesc este unul tânăr și stabil. După înlăturarea comunismului, în decembrie 1989, când a dispărut și sistemul democrației populare, cu un singur partid, întreaga filosofie electorală a trebui reconstruită sau chiar reinventată. Alegerile parlamentare și prezidențiale din 1990 au promis un mandat provizoriu de numai doi ani, pentru a permite edificarea unei societăți democratice și deplin multipartită. Constituția din 1991, adoptată prin referendum, a oferit o stabilitate legală procesului electoral din România. În plus, politica de alianțe a permis alternanțe la putere care fac ca partidele cu vechime să fi trecut cel puțin o dată pe la conducere și, deloc paradoxal, în formule care le oferă tuturor amintiri comune.


  • Jurnal românesc – 27.08.2019

    Jurnal românesc – 27.08.2019

    ALDE a decis să
    rupă coaliţia de guvernare cu PSD, va trece în opoziţie alături de Pro România,
    al fostului premier Victor Ponta, şi va vota o eventuală moţiune de cenzură
    împotriva cabinetului Dăncilă, a anunţat liderul formaţiunii, Călin-Popescu
    Tăriceanu. Acesta a declarat că îşi va depune demisia din funcţia de preşedinte
    al Senatului, va renunţa la candidatura la alegerile prezidenţiale din toamnă
    şi, în schimb, îl va susţine pe fostul europarlamentar Mircea Diaconu în cursa
    pentru fotoliul de la Cotroceni. Tăriceanu a explicat că principalul motiv
    pentru care a renunţat să mai guverneze alături de social-democraţi a fost
    lipsa consensului în coaliţie în ceea ce priveşte o restructurare a
    Executivului şi o îmbunătăţire a programului de guvernare. Prim-ministrul
    Viorica Dăncilă a declarat că nu înţelege decizia ALDE şi că guvernul pe care-l
    conduce va rămâne la Palatul Victoria şi după plecarea partenerilor de
    coaliţie. Opoziţia a cerut însă demisia imediată a guvernului şi chiar
    organizarea de alegeri anticipate. Şeful PNL, Ludovic Orban, a anunţat că
    liberalii vor depune o moţiune de cenzură şi că sunt pregătiţi să-şi asume
    guvernarea. La rândul său, liderul USR Dan Barna i-a cerut demisia premierului
    şi susţine ideea organizării alegerilor anticipate cât mai repede cu putinţă.




    Diplomaţia
    României, repere şi noi perspective este tema din acest an a Reuniunii
    Anuale a Diplomaţiei Române, care are loc până pe 29 august, la Bucureşti.
    Evenimentul, organizat de Ministerul Afacerilor Externe abordează teme precum
    viitorul UE şi al rolului său global, relaţiile transatlantice, relaţiile cu
    vecinătatea estică, afacerile europene sau pacea şi securitatea la nivel
    mondial. Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a declarat că România trebuie să
    aibă o voce mai clară, mai articulată şi mai puternică în cadrul NATO şi al UE,
    pentru o înţelegere coerentă a obiectivelor şi a ameninţărilor comune. Şefa
    diplomaţiei române a afirmat totodată că o altă dimensiune importantă a
    acţiunii diplomatice o constituie consolidarea relaţiei cu diaspora. Trebuie
    să cunoaştem comunitatea românească oriunde s-ar afla, să îi ascultăm nevoile
    şi ideile şi să o implicăm în activităţile noastre, pentru că această
    comunitate este o parte intrinsecă a României, a spus Mănescu. La rândul
    său, ministrul pentru afaceri europene, George Ciamba, a afirmat că, indiferent
    de scenariul procesului Brexit, apărarea drepturilor cetăţenilor români din
    Marea Britanie va rămâne în centrul obiectivelor autorităţilor de la Bucureşti.
    Invitaţi speciali la ediţia din acest an a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei
    Române sunt, printre alţii, miniştrii de externe din Bulgaria şi Republica
    Moldova, şi secretarul de stat pentru afaceri europene din Croaţia.




    Republica
    Moldova sărbătorește 28 ani de la proclamarea independenţei, perioadă caracterizata
    prin frământări politice continue, politică externă oscilantă, sărăcie, o
    migraţie masivă şi printr-un conflict armat, în 1992, în Transnistria care
    continuă și astăzi să rămână o regiune necontrolată de către autorităţile
    centrale, transmite Radio Chişinău. Pe 27 august 1991 Parlamentul Republicii
    Moldova a votat declaraţia de independenţa faţă de URSS, în care fusese
    înglobată forţat în 1940. Ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniță, a
    transmis un mesaj de felicitare cu acest prilej. Diplomatul îi urează Moldovei
    să-şi urmeze neabătută calea europeană şi dă asigurări că România îi va fi
    întotdeauna alături şi o va sprijini dezinteresat şi transpartinic.
    Şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Chișinău, Dereck J. Hogan, a transmis
    un mesaj aniversar. El a afirmat că SUA vor continua să susțină Republica
    Moldova și cetățenii săi în procesul de construire a unei societăți mai
    prospere, democratice și afirmarea locului bine meritat în Europa. Aflat
    la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române de la Bucureşti, ministrul de externe
    moldovean, Nicolae Popescu, a spus că speră să fie adoptată o nouă declaraţie
    privind cooperarea strategică Bucureşti – Chişinău pentru următorul deceniu în
    contextul în care România este cel mai mare partener comercial al
    Moldovei.

  • Reacţii internaţionale la referendumul din România

    Reacţii internaţionale la referendumul din România

    Referendumul privind redefinirea familiei în România
    a stârnit numeroase reacţii externe. Preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi
    Democraţilor din Parlamentul European, germanul Udo Bullmann, grup din care face parte şi PSD, la guvernare la
    Bucureşti, a salutat faptul că referendumul din România nu a obţinut sprijinul
    necesar pentru a fi validat. Într-o declaraţie postată pe site-ul Grupului
    S&D din Legislativul comunitar, Bullmann şi-a exprimat speranţa că guvernul
    de la Bucureşti ‘va asculta alegătorii şi se va concentra pe problemele care
    contează pentru aceştia’. ‘Schimbarea propusă a fi adusă Constituţiei ar fi
    fost un clar pas înapoi pentru drepturile persoanelor LGBTI şi ne bucurăm că
    această idee intolerantă asupra conceptului de familie nu a primit susţinerea
    cetăţenilor României, a mai spus europarlamentarul german.

    BBC comentează că un referendum cerut de grupurile pro-familie din
    Romania, pentru a extinde o interdicţie deja existentă asupra căsătoriilor
    între persoanele de acelaşi sex în Constituţie, a fost un eşec, în urma
    prezenţei scăzute la vot. Puţin peste 20 de procente din populaţie a
    participat, în ciuda celor două zile de vot şi a susţinerii puternice din
    partea Bisericii Ortodoxe Române, majoritară în România. Potrivit BBC,
    rezultatul consultării nu va reprezenta o diferenţă, în practică, dar este o
    ruşine pentru social-democraţii aflaţi la guvernare, care au susţinut puternic
    referendumul, şi o măsură a lipsei de influenţă a BOR. La rândul său, agenţia Reuters remarcă că, referendumul care a durat două zile şi a costat 40 de
    milioane de dolari, nu a obţinut suficiente voturi pentru a fi validat.

    România întoarce
    spatele referendumului pentru interzicerea căsătoriilor între persoane de
    acelaşi sex,
    a titrat jurnalul spaniol El Pais, care menţionează: Participarea slabă anulează rezultatul şi face să răsufle uşurat
    Bruxelles-ul, îngrijorat de reformele justiţiei şi de corupţia din ţară. Eşecul
    zilei este o lovitură pentru guvernul social-democrat, afectat de scandalurile
    de corupţie şi de cerinţele instituţiilor europene. Conservatorii din
    România au vrut ca votanţii să limiteze definiţia familiei. Au eşuat -
    scrie The New York Times, care a notat şi că prezenţa la vot
    scăzută a fost un eşec
    spectaculos

  • Efervescenţă pe scena politică

    Efervescenţă pe scena politică

    Social-democraţii
    vor să se adune în număr mare, pe 9 iunie, la Bucureşti, pentru a-şi proba
    coeziunea şi manifesta în stradă susţinerea pentru primul ministru Viorica
    Dăncilă şi programul de guvernare al coaliţiei PSD – ALDE. Este o idee mai
    veche pe care cel mai puternic partid de stânga simte că trebuie s-o pună în
    practică acum, când şefa executivului a devenit ţinta favorită a criticilor
    maliţioase venite dinspre preşedinte şi opoziţie. Klaus Iohannis i-a cerut,
    repetat, demisia doamnei Dăncilă, pe care o consideră incapabilă să conducă
    guvernul. Pasivul acesteia ar include, în principal, indecizia cu privire la
    soarta pensiilor administrate privat, ce riscă să afecteze investiţiile şi
    bursa şi, mai ales, girul dat unui memorandum guvernamental legat de posibila
    mutare a ambasadei României în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. O mutare
    neinspirată – spun analiştii de politică externă – prin care executivul ar fi derapat grav,
    intrând în zona de responsabilitate a preşedintelui şi periclitând poziţia
    consacrată a Bucureştiului de echilibru în conflictul israeliano-palestinian.
    De altfel, liderul PNL, de opoziţie, Ludovic Orban, a depus o plângere penală
    pe numele primului ministru, acuzând-o de înaltă trădare şi uzurpare de
    funcţie, pentru că ar fi girat respectivul memorandum secret. Nu doar
    preşedintelui şi opoziţiei de dreapta încearcă PSD să le dea o replică prin
    mitingul de pe 9 iunie.

    Pe lista neagră a partidului au intrat şi parlamentarii
    social-democraţi care au părăsit formaţiunea alegând Pro România, nou creata
    platformă politică a fostului lider PSD şi premier, Victor Ponta. Într-o postare pe Facebook, Organizaţia
    Bucureşti-Ilfov, cea mai puternică din ţară, decretează că dezertările unor
    colegi nu pot destabiliza coaliţia PSD – ALDE. Tentativele de confiscare a
    guvernului, ameninţările făcute de preşedintele Klaus Iohannis la adresa
    premierului, plângerea penală a liderului PNL, precum şi plecările din partid
    fac parte din planul nereuşit al statului paralel (adică presupuse forţe
    oculte care includ politicieni, procurori, servicii secrete) de a bloca reforma
    justiţiei şi realizarea programului de guvernare, se arată în mesaj. Peste 10
    parlamentari au trecut în tabăra lui Ponta, nemulţumiţi de ceea ce califică
    drept maniera autoritară, aproape discreţionară în care Liviu Dragnea conduce
    formaţiunea. Pro România şi-a lansat, luni, agenda, care porneşte de la ideea
    că marile partide tradiţionale au demonstrat
    că sunt incapabile structural să se schimbe şi să ţină pasul cu evoluţia
    societăţii. Ponta recunoaşte că a încercat să schimbe, el însuşi, un mare
    partid politic, dar a abandonat ideea, ceea ce a echivalat cu pierderea cursei
    prezidenţiale din 2014. Din acest motiv, un proiect tip start-up, mic, cu oameni
    mai puţini, cu resurse mici dar cu riscuri mari, poate să producă beneficii, e
    convins Ponta. Că e doar o răfuială cu fostul camarad Dragnea, cum cred
    observatorii sceptici ai scenei politice, sau că Pro România este un proiect
    interesant, de urmărit, al unui politician pe care eşecul l-a maturizat, se va
    vedea curând.

  • Jurnal românesc – 17.11.2016

    Jurnal românesc – 17.11.2016

    La un an de la
    învestire, guvernul condus de premierul Dacian Cioloş a prezentat un document
    de bilanţ, pentru a informa opinia publică despre realizările sale, dar şi
    despre proiectele propuse şi nefinalizate. Potrivit documentului, o guvernare
    responsabilă, care pune accent pe grija faţă de resursele publice,
    depolitizarea companiilor de stat şi decuplarea clientelei politice de la
    fondurile publice – sunt principiile pe care s-a bazat cabinetul Cioloş.
    Executivul a reuşit să promoveze transparenţa şi să deschidă statul către
    cetăţeni, prin reducerea birocraţiei şi a unor proiecte de modernizare şi
    digitalizare a serviciilor publice. Măsurile luate în ultimul an au vizat toate
    domeniile de activitate, printre care prevenirea abandonului şcolar, deblocarea
    construcţiei de spitale, dezvoltarea economică şi crearea de noi locuri de
    muncă. În bilanţul său, guvernul aminteşte despre implicarea în reforma
    administraţiei sau organizarea alegerilor. Pe de altă parte, România se bucură
    în acest an de cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană – 5,2% în
    semestrul I și 4,9% pe primele nouă luni – se mai arată în document. În acest
    moment, România este recunoscută de către Comisia Europeană ca țară fără
    dezechilibre macroeconomice la nivel european. Am atins un nou prag minim al
    costurilor de finanțare externe, semn că nivelul încrederii investitorilor
    străini în România este în creștere, iar programele de ajutor de stat și cele
    de sprijinire a investitorilor autohtoni s-au bucurat de o cerere foarte mare,
    unele dintre ele având bugetele suplimentate în 2016 – mai precizează
    documentul.


    Un copil din
    patru este expus riscului sărăciei sau excluziunii sociale în Uniunea Europeană,
    cea mai dramatică situaţie fiind în România – arată un raport al Oficiului
    european pentru statistică, Eurostat. Circa 25 de milioane de copii din cele 28
    de ţări europene, adică aproape 27% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 0 şi
    17 ani, erau ameninţaţi cu sărăcia în 2015. Potrivit Eurostat, România domină
    clasamentul, cu cel mai mare procent al copiilor ameninţaţi cu sărăcia: 46,8%,
    urmată de Bulgaria, Grecia şi Ungaria. Cele mai mici procente sunt înregistrate
    în ţările nordice: Suedia (14%), Finlanda şi Danemarca. Informaţiile au fost
    publicate în preajma Zilei Universale a Copilului, 20 noiembrie.


    România ar avea
    nevoie, pentru a intra în zona euro, de o creştere economică de 5% pe an, până
    în 2024 – relevă un studiu făcut de Institutul European. Cu această creştere
    susţinută, România ar ajunge la 75 de procente din media UE în privinţa
    Produsului Intern Brut pe cap de locuitor. Potrivit cercetării, decalajul mare
    de dezvoltare faţă de statele care folosesc euro nu recomandă încă aderarea.
    România are o structură a economiei foarte diferită faţă de cea a statelor din
    zona euro, iar în prezent ar avea mult de pierdut dacă ar renunţa la politica
    monetară independentă, susţin autorii raportului. Amintim că termenul iniţial
    pe care autorităţile de la Bucureşti l-au fixat pentru adoptarea monedei unice
    a fost 2015.


    29% dintre
    gospodăriile româneşti recurg la mită pentru a-şi facilita accesul la servicii
    publice, procentul fiind cel mai mare din UE, relevă unui raport al
    Transparency International. Potrivit studiului, în România, tinerii, în
    general, solicită o organizare socială în mediul public, dar şi în cel de
    afaceri, care să nu mai condiţioneze accesul la servicii şi carieră de existenţa
    unor mecanisme relaţionare. Pe de altă parte, raportul semnalează că instituţiile
    publice şi companiile private nu generează un mediu real de integritate.
    Societatea civilă românească trebuie să treacă de la abordarea pe exemple la
    cea pe problemă, pentru a atrage suportul publicului larg în demersul
    anticoruptie, se mai arată în cercetarea Transparency International.

  • Viaţa politică după alegerile prezidenţiale

    Viaţa politică după alegerile prezidenţiale

    Trei membri marcanţi ai PSD – Mircea Geoană, Marian Vanghelie şi Dan Şova – au fost excluşi, joi, din principala formaţiune politică la guvernare. Ei au fost învinuiţi, în special, de încălcarea principiului unităţii partidului. Votul excluderii a fost dat în prima şedinţă la vârf a PSD după eşecul liderului Victor Ponta în alegerile prezidentiale de la jumătatea acestei luni. Surprinzător, conducerea partidului nu i-a taxat pe cei vinovaţi de pierderea alegerilor, Victor Ponta asumându-şi întreaga responsabilitate pentru scorul obţinut la scrutin.



    În cadrul şedintei, s-a decis amânarea, pentru primăvara anului 2015, a Consiliului Naţional şi a Congresului PSD care vor alege o nouă conducere a formaţiunii politice de stânga şi vor aproba un nou proiect politic pentru România următorilor cinci ani. Proximul reper important al PSD îl reprezintă alegerile legislative din 2016 dar, până atunci, formaţiunea îşi propune, potrivit declaraţiei premierului Victor Ponta, să-şi asume, în continuare, actul guvernării.



    Victor Ponta: “Ne dorim să prezentăm, în parlament, în primul rând, o formulă restructurată de guvern şi bugetul pentru anul 2015, în aşa fel încât proiectele bune să fie continuate.” Primul-ministru a mai menţionat că guvernul va acorda o atenţie sporită domeniilor învăţământ, sănătate şi infrastructură. Legat de imaginea de ansamblu a formaţiunii sale, Victor Ponta a precizat că strategii partidului vor trebui să găseasca o soluţie care să arate că PSD s-a desprins de trecut, de comunism şi că este o formaţiune restructurată, europeană.



    Dacă eşecul liderului lor în alegerile prezidentiale nu i-a convins pe social-democraţi să caute ţapi ispăşitori, iată că o reactţe a fost înregistrată în UDMR, partener la guvernare. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor a anunţat, joi, că s-a hotărât, în Consiliul Permanent, ca Uniunea să iasă de la guvernare, dupa ce 80% dintre voturile maghiarilor din România au mers către liberalul Klaus Iohannis, câştigătorul recentelor alegeri.



    Kelemen Hunor: “Noi considerăm că votul, atât în primul tur şi mai ales în turul doi, a fost un mesaj foarte clar din partea alegătorilor noştri şi nu căutam alte explicaţii. Noi am luat decizia pentru a consolida relaţia cu alegătorii noştri.” În acelaşi timp, liderul maghiarilor din România a spus că plecarea formaţiunii sale nu va produce instabilitate politică, deoarece PSD şi partenerii săi vor avea, chiar fără UDMR, majoritatea în Parlament . În plus, UDMR se angajează să susţină toate acţiunile care vor însemna un pas înainte pentru cetăţeni, inclusiv pentru maghiarii din România.

  • Raportul „Guvernare deschisă și date publice deschise în România”

    Raportul „Guvernare deschisă și date publice deschise în România”

    In ultimul timp, se vorbește tot mai mult despre guvernare deschisă și date publice deschise. Este vorba despre un drept al cetățenilor de a avea acces la informații de interes public puse la dispoziție de instituții și autorități. Publicarea seturilor de date publice în format deschis reprezintă deja un standard în țările dezvoltate și contribuie la creșterea transparenței guvernării, la limitarea corupției și la dezvoltarea economică.



    Fundația pentru o Societate Deschisă a lansat, recent, raportul Guvernare deschisă și date publice deschise”, o trecere în revistă a principalelor evoluții în implementarea politicilor publice pentru deschiderea guvernării în raport cu cetăţeanul. Raportul arată că în România, guvernarea deschisă nu este respinsă de nimeni, dar nici nu este cu adevărat promovată. Andra Bucur, reprezentanta Fundației pentru o Societate Deschisă: “Raportul ne arată că există premisele unei guvernări deschise în România, dar că lipsesc voința poltică și o cultură a deschiderii, iar recomandările cu care se finalizează acest Raport sunt menite tocmai pentru a consolida guvernarea deschisă în Romănia și pentru a remedia aceste probleme. In cadrul Raportului am definit guvernarea deschisă din perspectiva a trei principii fundamentale după modelul american. Astfel am definit guvernarea deschisă după principiul transparenței care reprezintă accesul la informațiile de interes public. Un al doilea pilon al guvernării deschise este participarea publicului la luarea deciziilor la nivel local și central. Iar un al treilea pilon este colaborarea între instituții publice și cetățeni pentru implementarea măsurilor și a politicilor publice care se poate concretiza prin acorduri și parteneriate public private”.



    România și-a luat angajamentul unei guvernări deschise în noiembrie 2011 cînd a devenit, alături de alte 46 de țări, membră a Parteneriaului pentru o Guvernare Deschisă, o inițiativă internaţională care vizează să pună la dispoziția cetățenilor cât mai multe informații de inters public în mod gratuit, utilizând noile tehnologii. Astfel a fost adoptat primul Plan Național de Acțiune pentru implementarea acestui Parteneriat și a fost introdus conceptul de “date deschise” în Strategia Natională Anticoruptie. În 2013-2014 s-a înființat Departamentul de Servicii Online și Design care e devenit structura responsabilă de implementarea Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă în România, menit să introducă noile tehnologii în activitățile desfășurate de administrația publică. Cu toate acestea, autorii Raportului avertizează că nu există un buget publicat și nu este clar care sunt resursele alocate pentru implementarea acestor activități. De asemenea, a fost lansată platforma data.gov.ro pe care sunt încărcate seturile de date în format deschis de către instituțiile publice pentru reutilizare, doar că nu există încă o procedură de actualizare a datelor sau o obligație de publicare constantă, iar multe dintre date conțin erori, se mai arată în Raportul Fundației pentru o Societate Deschisă. In prezent, în portal sunt publicate aproximativ 158 de seturi de date, de către 29 de instituții publice, cele mai multe fiind publicate de Ministerul Sănătății, urmat de Ministerul de Justiție și apoi de Institutul Național pentru Patrimoniu. Andra Bucur ne dă un exemplu a ceea ce înseamnă accesul la informații: “Primul exemplu pe care l-am ales este o aplicație care agregă date în Londra de la mai multe agenții guvernamentale (Agenția de mediu, Agenția pentru ocuparea forței de muncă) pentru a le arăta cetățenilor care vor să se mute într-o anumită zonă din Londra, care este calitatea vieții acolo, care sunt prețurile apartamentelor, care este rata criminalității, câte școli sau grădinițe există, s.a.m.d. Astfel eu pot să mă duc într-un singur loc unde să văd toate detaliile în momentul în care vreau să mă mut într-un anumit cartier. Această aplicație a putut fi realizată prin reutilizarea seturilor de date disponibile și publicate de autoritățile publice. Acesta este un exemplu de reutilizare a datelor de care beneficiază cetățeanul.”



    Radu Puchiu, secretar de stat la Cancelaria Primului Ministru, coordonatorul Departamentului de Servicii Online și Design, este optimist în privința guvernării deschise în România: “Eu cred că se poate, adică există posibilitatea asta.. Nu cred că orice guvern care ar veni la putere va ignora subiecul “date deschise” (open data). Nu cred. Si nu cred că va ignora conceptul de “guvernare deschisă” pentru că e un curent în care ne-am înscris, suntem în el și am făcut progrese…Referitor la sprijinul politic, eu mi-aș dori, bineînțeles, ca factorii politic cei mai înalţi din țara asta să îmbrățișeze acest lucru. Cred că suntem pe o cale bună”.



    In 2007, 84% dintre proiectele de lege au fost adoptate la nivel local în ședintele publice, iar participarea a fost în medie de 69 de cetățeni. In 2009, 65% dintre companiile europene au accesat website-urile instituțiilor publice pentru informații sau pentru descărcarea unor formulare. In 2013, 5% dintre români au folosit servicii de guvernare electronică în condițiile în care media europeană este de 41%. Pentru 2013 au existat 18.222 de cereri de acces la informații la MAPN și peste 50 de mii de vizite la punctele de informare. Din aceste statistici specialiștii Raportului au dedus că participarea publică este scăzută și că nevoia de informare este tot mai mare.