Radio România Internațional

Tag: guvernator

  • Mugur Isărescu, un nou mandat de guvernator al BNR

    Mugur Isărescu, un nou mandat de guvernator al BNR

    La conducerea Băncii Naționale a României este nevoie de continuitate, dar şi de tranziţia către o generaţie mai tânără de specialişti – a declarat, marți, în Parlament, fostul și, în egală măsură, actualul guvernator al BNR, Mugur Isărescu.

    ʺFostʺ, pentru că el conduce această importantă instituție a țării, aproape fără pauză, încă din 1990, adică de 34 din cei 75 de ani de viață ai săi. Și-a întrerupt activitatea în fruntea Băncii Centrale doar un an – între 22 decembrie 1999 și 28 decembrie 2000 – pentru a îndeplini funcția de prim-ministru al României.

    ʺActualʺ guvernator, pentru că, după audieri fără emoții în comisiile de specialitate, Legislativul de la București i-a încredințat, din nou, tot lui, misiunea de a conduce BNR, ceea ce îi consolidează recordul de cel mai longeviv guvernator al unei bănci centrale din lume.

    Mugur Isărescu a promis că instituția în fruntea căreia se va afla pentru încă un mandat va reduce inflaţia, fără a crea recesiune în ţară, asigurând, totodată, stabilitatea preţurilor, fără a descuraja creşterea economică pe termen lung:

    ʺEste recunoscut în condiţii de stabilitate relativă a preţurilor, un obiectiv de creştere rezonabil în cazul nostru 2,5% cu marjă plus-minus 1% economia se dezvoltă mai bine. Sunt şanse mai mari să avem şi stabilitate macroeconomică şi să avem şi creştere economică durabilă, sustenabilă pe termen lung. Vom urmări, ca şi în trecut, să asigurăm stabilitatea preţurilor, fără să periclităm stabilitatea financiară.ʺ

    Pentru Consiliul de Administraţie al BNR au mai primit avize favorabile Leonardo Badea, prim-viceguvernator, Florin Georgescu şi Cosmin Marinescu, vice-guvernatori, precum și reprezentanți ai PSD, PNL și UDMR. USR s-a declarat nemulţumit că în conducerea executivă nu se regăsesc și candidaţi susţinuţi de opoziţie.

    Deputatul Claudiu Năsui: ʺAvem nevoie de o Bancă Naţională care să aibă ca obiectiv fundamental efectiv stabilitatea preţurilor, nu să încerce să îndeplinească şi alte obiective, cum ar fi să ajute Guvernul în nişte momente-cheie, prin nişte dobânzi mai mici şi printr-o îndatorare mai uşoară.ʺ

    I-a dat replica colegul liberal, Florin Roman: ʺDacă dumneavoastră aţi fi avut propuneri corecte şi bune, eu nu cred că astăzi nu ar fi primit votul. Aşa că haideţi, totuşi, să lăsăm ipocrizia la o parte, să mai venim şi la muncă, nu doar în campanie electorală.ʺ

    Cât despre liderul AUR, George Simion, acesta a reclamat lipsa de profesionalism a unora din cei votați: ʺPutem, dacă vreţi, să comparăm CV-urile celor propuşi la Banca Naţională de dumneavoastră şi să vedem dacă sunt sinecuri, dacă sunt locuri călduţe şi bine plătite sau respectivii au calificări în acel domeniu.ʺ Mandatul actualei echipe din fruntea Băncii Naționale este de 5 ani.

  • Guvernatorul BNR despre economia românească

    Guvernatorul BNR despre economia românească

    Aderarea României la Zona Euro, la 1 ianuarie 2019, este un obiectiv foarte ambiţios şi trebuie pregătit riguros, a reafirmat guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, la o conferinţă pe tema riscului de ţară organizată la Bucureşti de Agenţia internaţională de evaluare COFACE. El susţine ca România trebuie să finalizeze ajustările majore de politică economică înainte de intrarea în mecanismul ratelor de schimb care precede zona euro, în special, prin eliminarea acelor surse care pun presiune mare asupra economiei. Este vorba de sursele de inflaţie reprimată, deficitele cvasifiscale de tipul celor care rezultă din restructurarea întreprinderilor de stat cu pierderi substanţiale, precum şi alte surse de presiuni bugetare viitoare.



    Mugur Isărescu: ” Am în vedere în primul rând eliminarea surselor de inflaţie reprimată, relevante în acest sens fiind de exemplu finalizarea liberalizării pieţei energiei. Doi: deficite cvasifiscale de tipul celor care rezultă din restructurarea întreprinderilor de stat cu pierderi substanţiale; şi trei: alte surse de presiuni bugetare viitoare, ca de exemplu cheltuielile inevitabile de modernizare a infrastructurii rutiere”.



    In plus, mai spune şeful Băncii Centrale, România trebuie să efectueze şi ajustări de natură monetară, respectiv încheierea procesului de armonizare a ratelor rezervelor minime obligatorii cu cele prevalente în zona euro. Tehnic, a explicat Isărescu, data ţintă – 2019, stabilită la nivel declarativ de autorităţile de la Bucureşti, presupune intrarea în mecanismul ratelor de schimb la 1 ianuarie 2016, dar aceasta reclamă şi un anumit nivel de dezvoltare a economiei.



    Pe de alta parte, Isărescu atrage atenţia că România este singurul stat membru UE fost comunist din estul Europei, care are în prezent o dată ţintă pentru adoptarea monedei unice. El consideră ca este momentul evaluării calendarului de aderare la euro, în contextul în care ţările din jur, precum Bulgaria, Cehia, Polonia, Croaţia şi Ungaria adoptă o atitudine de expectativă.



    Participanţii la conferinta COFACE de la Bucuresti au susţinut, la rândul lor, că adoptarea euro de către România în 2019 este foarte dificil de realizat. Ei cred, pe de altă parte, că măsurile prevăzute în noul Cod fiscal vor impulsiona numai creşterea economică pe termen scurt şi vor contribui la îmbunătăţirea consumului; acesta ar avea, oricum, o tendinţă pozitivă şi ar crea potenţialul pentru dezechilibre în anii următori, întârziind, astfel, procesul de adoptare a monedei euro. În acelasi timp, ei atrag atenţia guvernului că economia are nevoie de investiţii pentru a putea stimula creşterea PIB-ului, în vederea reducerii decalajelor faţă de vest.