Radio România Internațional

Tag: guvernu

  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 21.11 – 27.11.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 21.11 – 27.11.2021

    Guvernu nău la București


    Parlamentulu di București deadi, gioi, votlu di pistipseari ti cabinetlu pripusu di liberalu Nicolae Ciucă — ună nauă formulă guvernamentală cu 20 portofolii, ampărțăti anamisa di PSD, PNL și UDMR. Româñilli aşteaptă ca executivlu s’calcă lucru şi s’ndreagă problemili existenti, lumea easti sătulă di crizi şi di tăxeri, declară prezidentulu Klaus Iohannis, la ţeremonia di băgari pi ipotisi: “Criza politică s-bitisi, ama alanti crizi nu şi niţi problemili nu kirură. Pandemia nu s-bitisi, criza energhetică nu s-bitisi, acaţă maş năi turlii, bugetlu pi aestu an lipseaşti s’hibă rectificat, bugetlu tră anlu yinitoru lipseaşti s’hibă ndreptu şi votat. Oamiñilli aşteaptă păltearea-a tiñiiloru di cafi mesu şi a pensiilor tu oara ananghi şi multi alti lucri caftă tra s’hibă ndreapti ntrăoară. Tră tuti aestea easti ananghi di un guvernu vărtosu, cu ună majoritate consistentă tru parlamentu şi tora avemu aestu guvernu.”


    Păzărăpserli anamisa di PSD, cari lu-ari nai ma marli numiru di parlamentari, și PNL, partidu ţi easti la guvernari, deadunu cu UDMR, ahurhinda ditu 2020, ţănură cabaia kiro, aţeali dauă formațiuni s’akicăsiră, pănu tru soni, s’asiguripsească pi arada ipotisea di premieru. Aesta după ţi aprăftăsiră s’ndreagă unu program di guvernari cari au misuri aștiptati di electoratlu a cathi unlui și să andreagă un algoritmu echitabil di ampărțari a mandatilor di ministru. Lucărli fură multu ma aplo tru aţea ţi mutreaşti UDMR, cari armâni tru naua ecuație executivă cu idyili trei ministeri: Dizvoltarea Regională, Mediu şi Sport și iotisea di viţepremier.


    Programlu di guvernari pruveadi ahărdzeari 7% ditu PIB tră investiţii, băgarea tu practico Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă şi ufilisearea-a Planlui di Investiţii “Anghel Saligny” tră s’ñicureadză decalajili di dizvultari anamisa di regiuñili a văsiliillei. Va s’crească indemnizaţia socială, alocaţiile tră cilimeañi, tiñiia di cafi mesu di mesi brută pi văsilie, ama și pensiili. Tu ahurhita-a anlui yinitoru, va s’facă isapi ti mecanismulu di protecţie a consumatorlor andicra di criştearea-a păhadzloru la energhie și va s’llia ma largu misuri aţea turlie ca populaţia și companiili româneşti s’nu aibă zñie. La Ministerlu ali Educație va s’hibă adratu unu comitet cari va s’lucreadză la năulu nomu tru domeniu, a deapoa dzăţ di miliardi di euro va s’hibă investiţ tru yinitorlli 10 añi tru infrastructura di transportu. Tru domeniul ali Justiție, tiñisearea a condiţiilor ditu Mecanismul di Cooperari şi Verificari easti unu di obiectivili a nauăllei coaliţii. Tru idyiulu kiro, NATO, UE şi Parteneriatlu strateghicu cu SUA suntu sturlli pi cari România va ş-ntimilleadză tută politica di apărari şi securitati, anvărtuşearea a profilui şi rolu ali Românie tru ateali dauă structuri armânu un lucru di amprotusa tră București.



    Catandisea epidimiologică tru România


    Unu di aţeali nai cama greali ti kiverniseari portofoliili, cu ahâtu ma multu tora tru contextulu pandemic, fu priloatu di profesorlu doctoru Alexandru Rafila, reprezentantulu ali Românie la OMS. Ari vreari ta s’da silă ti vaccinari şi modernizari dimecu ti 46 di spitale, iara Alexandru Rafila ari tru videală ma multi misuri tră s’nu yină ună idyea dalgă cumu dalga patru: “Aţea ţi nă sinfiriseaşti tru aestă oară easti parteneriatlu cu oamiñilli cari lucreadză tru sistemlu di sănătati şi nă sinfiriseaşti s’aflămu turlia nai cama buna, atea turlie tra s’avemu agiutorlu a populaţiillei/ a bănătorloru tră misurli di sănătati publică. Fui multu nvirinatu di sutili di morţă cari s-nregistrară cathi dzuuă tru văsilia-a noastră. Easti ti nipistipseari ca ună văsilie ditu Uniunea Europeană s’neghistreadză nai cama marli numiru di morţă raportatu la populaţie şi lipseaşti s’nă ndridzemu s’adrămu tutu ţi putemu di itia că aestu lucru s’nu s’facă altă oară şi s’dăm şi ună nădie a oamiñilor. Tru anlu 2022 va s’aflămu calea cătă normalitate.”


    Numirlu a cazurlor năi di COVID-19 easti pi scădeari, tru aestă stămână, tru România, di agiumsi sumu 2000 tru 24 di săhăţ ditu soni tră prota oară după multi stămâñi. Ghini ma, numirlu a morţăloru asociatu easti nica mari, anvărliga di 200 cathi dzuuă. Sinferlu a populațiillei tră vaccinari agiumsi diznău tru unu kiro di regresu, iara tru aestu kiro aproapea 40% ditu totalu a populațiillei lo nai ma pţănu ună doză di vaccinu. Maş ndauă giudeţi suntu tora tru scenariulu aroșu, iara Ministerlu ali Educație dimăndă că unitățli şcolari di Bucureşti şi ditu alti localităţ, cari au ună rată di infectari sumu 3 cazuri la ñillea di bănători, potu s’apufusească organizarea cursurloru cu prezenţă fizică.



    Muabeţ anamisa di Klaus Iohannis şi Maia Sandu, București


    Tru contextul a yiurtusearillei estanu 30 di ani di la apufusearea a ligăturloru diplomatiţi anamisa di România și Ripublica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), prezidenţălli Klaus Iohannis și Maia Sandu avură muabeţ, tru aestă stămână, București, tru arada-a curi năpoi adusiră aminti ligăturli speţiali anamisa di aţeali dauă stati. Ripublica Moldova s’hărseaşti di un agiutoru babageanu, durabilu şi transpartinicu di cătă Bucureşti, declară prezidentulu Iohannis. Șeflu a statlui cundille că muabeţli avură tru scupo tuti domeniile tru cari România și Ripublica Moldova au proiecti comune, maxusu tru atea ţi mutreaşti interconectarea energhetică şi anvărtuşearea-a securitatillei energhetiţi, dizvoltarea-a infrastructurăllei di transport, perspectivili tra s’da ma largu asistenţă nirambursabilă a Ripublicăllei Moldova, dizvoltarea a comunicaţiilor şi a cooperarillei tru domeniul a educaţiillei. Tutunăoară, năpoi fu spusă andruparea-a Bucureștiului tră gaereţli a Chişinăului di integrari europeană. România easti cratlu ţi nă ndrupaşti susto tru planu economicu, politicu, diplomaticu, culturalu, educaţionalu, declară și Maia Sandu, cari zbură ti unitatea culturală, istorică şi lingvistică anamisa di aţeali dauă văsilii.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Un nău guvernu tră România

    Un nău guvernu tră România


    Număsitu di prezidentulu Klaus Iohannis tră a daua oară tru stămâñilli ditu soni s’adară guvernul, liberalu Nicolae Ciucă numata s-ampulisi, aesta arada, cu situația tru cari s’nu adună ună majoritate tră votlu ditu Parlament. Aesta, haristusită a coalițiillei adrată cu social-dimocrațlli, cari au nai ma mari numiru di mandati tru legislativ, și cu UDMR, deadunu cu cari PNL avea guvernată, după alidzerli legislative ditu 2020. Alidzeri cari lli-avea duasă tru formula guvernamentală și pi aţelli di la USR, cari, dupu niakicăserli cu premierlu liberalu Florin Cîțu apufusiră, ama, tra s’tragă, aoa şi trei meşi, și s’voteadză moțiunea di cenzură dipusă di PSD, di avură contributu, ase, ti surparea a guvernului.



    Tră UDMR, lucărli fură reativu aplo – tru naua ecuație executivă, armâni cu idyili trei ministeri: Dizvoltarea Regională, Fisea şi Sport și cu ipotisea di viţepremier. Ghini ma tră PNL și PSD, păzărăpserli fură tănuti ti unu kiro cama mari. Aţeali dauă formațiuni aprăftăsiră, pănu tru soni, să s’akicăsească tu ligătură cu cumăndusearea pritu rotație a executivlui și s’acaţă tru isapea a programlui di guvernari misusi esenţiale ti cari spuni că suntu așteptati di electoratlu a cathi unăllei partie. Programlu pruveadi ahărdzearea a 7% ditu PIB tră investiţii, băgarea tu practico a Planlui Naţional di Redresari şi Rezilienţă şi ufilisearea a Planlui di Investiţii “Anghel Saligny” tră s’ñicureadză decalajili di dizvultari anamisa di regiunile a vsiliillei. Nicolae Ciucă spuni că va s’crească indemnizaţia socială, alocaţiili tră cilimeañi, tiñiia di cafi mesu nai cama ñică brută pi văsilie, ama și pensiile. Virgil Popescu, cari lu’ari ma largu portofoliu ali Energhie, cundille că, tu ahurhita a anlui yinitoru, va s’facă isapi ti mecanismul di protecţie a consumatorloru andicra di criştearea a păhadzloru la energhie și va sllia ma largu meatri aţea turlie că populaţia și companiile româneşti s’nu aibă zñie. Sorin Cîmpeanu, cari, idyea, ş-duţi ma largu mandatlu, la Educație, dimăndă că protlu lucru ţi va lu-adară va s’hibă s’ndreagă un comitet cari va s’lucreadză ti năulu nomu ali educație. 70 di miliardi di euro va s’hibă investiţ tru yinitorlli 10 añi tru infrastructura di transportu, dimăndă social-democratlu Sorin Grindianu, cari tăxeaşti transparență totală tră atelli sinfirisiţ s’veadă cum suntu hărgiuiţ păradzlli publiţ la Ministrul a Transporturlor. Tutu di la PSD, goala mlleari ditu executiv, Gabriela Firea, va s’kivernisească năulu ministeru thimilliusitu a Tiniramillei şi ali Familie.




    Tru contextul a pandemiillei, testarea, serviţiili medicale şi darea curayiu ti bănătorlli tra s’ducă cât cama ntrăoară la yeatru suntu mapofasili imediati a yeaturlui Alexandru Rafila, aleptu di PSD tră Sănătate, cari zbură și ti polarizarea ditu societate, ti praglu anamisa di vaccinați și nivaccinați. Liberalu Cătălin Predoiu, cari lu-ari ţănută şi ma ninti portofoliu ali Justiţie, spuni că tiñisearea a condiţiilor ditu Mecanismul di Cooperari şi Verificari easti un scupo a nauăllei suţată, deadunu cu ncllidearea a Secţiillei Speţiale şi di alăxearea a nomurloru la Justiţie. NATO, UE şi Parteneriatlu strategic cu SUA suntu sturlli pi cari România va-şi antimilleadză tută politica di apărari şi securitate, spuni, di la Apărari, Vasile Dăncu, direcție cundilleată și di șeflu a diplomațiillei, Bogdan Aurescu, tră cari anvărtuşearea a profilui şi a rolui ali Românie tru UE şi NATO armâni unu lucru di prota thesi.



    Autor: Corina Cristea


    Armanipsearia : Taşcu Lala@ Teodora Calagiu Garofil


  • Năilli lideri a Parlamentului di Bucureşti

    Năilli lideri a Parlamentului di Bucureşti

    Alăncearea a nauăllei coaliţie di guvernare PNL-PSD-UDMR dusi la alăxeri tu kipita-a Parlamentului di București di itia că s’alăxi majoritatea tru legislativ, acă nu tricu niţi unu anu di la alidzerli parlamentare. Ase, liderul PSD, Marcel Ciolacu, fu aleptu prezidentu la Camera a Deputaţlor, iara șeflu PNL, Florin Cîțu, prezidentu a Senatlui. Elli va s’prillea ipotisili viniri, după ţi năulu guvernu român va s’hibă vulusitu.



    Proţedura di alidzeri la Camera a Deputaţlor fu simplă, acăţânda tu isapi că funcţia eara vacantă dupu demisia a liberalui Ludovic Orban. Marcel Ciolacu fu aleptu cu 217 voturi tră şi 77 contra, dinintea a contracandidatăllei a lui Cristina Prună, ditu partea USR.



    “Ca prezidentu a Camerăllei a Deputaţlor, va mi asiguripsescu că ahătu meatrili suţiali şi economiţi tră cari PSD ş-lo borgea ti guvernari va s’agiungă câtu cama ntrăoară realitate, ama şi atea că programlu di guvernari va s’hibă ndrupătu tru Parlament şi tiñisitu pănu di mardzina”, tăxeaşti Marcel Ciolacu.



    Lucarli nu s’feaţiră ahătu aplo la Senat iu fu ananghi di revocarea a useristăllei Anca Dragu di la căpia aliştei Camere. Itia fu ună apofasi a Curtillei Constituţionale cari spuni că ma s’alăxească configuraţia a majoritatillei, atumţea prezidentulu poate s’hibă revocat ditu ipotise, maca nu easti andrupătu politic. USR dimăndă că va s’contestă la Curtea Constituţională revocarea aliştei.



    Liderlu PNL, Florin Cîţu, cari amintă 82 di voturi tră şi 25 contra, s’ampuliseaşti tora cu niifharistuseri năuntrulu a partidului di itia a alianţăllei cu PSD. Fostul prezidentu Ludovic Orban demisionă după aproapea 30 de ani di lucru tru PNL, deadunu cu ma mulță senatori şi deputaţ. Ditu arada aluştoru, foştilli miniştri Violeta Alexandru şi Adrian Oros. Aești spun că sunt anvirinaţ şi s’facu pişmani ti calea ţi u acăţă PNL şi ti colaborarea cu PSD. Ma multu, cumăndusearea a PNL easti criticată şi di năuntrulu a formaţiunillei di itia că negocierli mutrinda formarea a năului guvern nu va-lu avantajeadză PNL.



    Tru apandisi, Florin Cîţu s’declară dişcllisu ti muabeti şi spuni că easti sinfirisitu s’toarnă tru PNL aţelli membri cari nu atacară partidlu şi andrupăscu prinţipiili liberale.


    Adutimu aminti că România lipseaşti s’aibă unu nău executiv cu puteri mplini gioi, cumăndusitu di liberalu Nicolae Ciucă, structurat pi 20 ministeri şi dauă funcţii di viţepremier. Liberalii au patru portofolii cu idyilli titulari – Externele, Internele, Educaţia şi Energia – şi ma multu, au şi alti patru ministere. Nauă ministeri suntu a social-democraţlor, ntră cari atelu a Finanților, Apărarillei și Economiillei, cum şi Secretariatlu General a Guvernului. UDMR armasi cu idyili ministeri, Dezvoltarea, Mediul şi Sportul. Programlu di guvernare, dipus marţă la Parlamentu, ari la thimelliu prinţipiile rezilienţă, stabilitati, transparenţă, echitate şi eficienţă, uidisitu cu premierlu aleptu cari da, tutunăoară, asiguripseri că va s’crească pensiile, indemnizaţia socială minimă, tiñiia di cathi mesu brută și alocațiile tră români.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala








  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID Ro — Autoritățli români dimăndară ñiercuri că aproapea 2.800 di persoani fură testati pozitiv tră SARS-COV-2 tru aesti ditu soni 24 di săhăţ tru tută România. Tutunăoară, era dimăndati 231 di decesi, ditu cari 36 nreghistrate ninte di intervalu di referință. București, rata di incidență cu isapea ti un kiro di 14 di dzăli scădzu la 2,87 cazuri la ñillea di bănători, după ţi, pi 22 di sumedru, avea agiumtă pi nai ma marea valoari di la ahurhita-a pandemiillei – 16,54. Ministrul interimar ali Sănătati, Attila Cseke, căftă a direcțiilor di sănătate publică ditu tută văsilia s’armână tru alertă, acă numirlu a infecțiilor cu SARS-CoV-2 easti tru scădeari. Tutunăoară, căftă ca ti unu kiro di ună stămână s’hibă adrati planuri tra s’ţănă keptu a unăllei previzibilă a 5-a dalgă a epidemiillei, spuni coordonatorlu a campaniillei di vaccinare COVID-19, colonelu Valeriu Gheorghiță, avânda tu videala criștearea a numirlui di cazuri năi tru multi văsilii europeani. Niercuri, Patriarhul a Băsearicăllei Ortodoxe Române, Daniel, confirmă că fu vaccinat contra a COVID-19. Poziția oficială a Băsearicăllii armâne idyea: cathi unu embistimenu lipseaşti să s’consultă cu yeaturlu di familie”, spusi el a reporterilor. Până tora, tru România, numirlu a persoanilor vaccinate complet năstricu 7,2 miliuñi.



    Lumea COVID — Vaccinarea obligatorie contra COVID-19 easti ună idhee cari s’hărseasti di unu andrupămintu larg tru arada a bănătorloru ghirmañi, să spuni tru unu sondaj publicat ñiercuri di YouGov, dimăndă DPA. Cunuscuta companie di cercetare și analiză di piață dimăndă că 69% ditu intervievaț suntu ti vaccinarea obligatorii și 23% contra. Ghirmania, cari s’ampuliseaşti cu ună recrudescență a numirlui di infecții, bagă unu şingiru di năi misuri anti-epidemie. Aşe, certificatlu veardi agiundzi s’hibă obligatoriu la loclu di lucru și tră ufilisearea a hălăţloru di transport. Pi ningă meatrili apufusiti la nivel federal, statili ghirmani bagă și alti restricții antiepidimiţi. Ti paradigmă, barurli și cluburli sunt ncllisi tru Bavaria, a deapoa cunuscutili pănăyiruri di Crăciun numata va s’ţănă anlu aestu. Tru Ghirmania, rata di vaccinari easti di 68%, una ditu nai ma scădzuti ditu Europa di Vestu. Problemi sunt și tru nordulu ali Italie, iu fură băgati restricții di urdinari tu kiro di noapti di itia că criscurăcabaia multu năili cazuri di coronavirus. Până tora, 84% ditu populația ali Italie feaţi nai maptănu dauă dozi di vaccin. Numirlu a cazurlor di COVID easti tru creaștire și tru Franța, iu premierlu Jean Castex fu testat pozitiv tră SARS-CoV-2. Tru Franța, 88% ditu populația eligibilă di 12 di ani ş-cama easti acutotalui vaccinată. Catandisea a sănătatillei easti ndilicată și tru Gărţie, iu presiunea tru spitalili cari yitripsscu paciențălli cu COVID easti mare. Guvernul elen spuni, ama, că nu are tru videală ună ambudyiuseari ghenerală, di itia că apofasea nu va s’hibă susțănută di economia a văsiliillei. Rata di vaccinare tru Gărţie năstricu 63%.



    Dzuua Națională – București, Senatlu și Camera a Deputațlor s-andămusi tru ună andamusi di lucru comună solemnă, ahărdzită ti Dzălii Naționali a Româniillei cari va s’hibă yiurtusită la 1 di andreu. Prezidentulu a Camerăllei Deputațloru, Marcel Ciolacu, cundille că tută clasă politică avu borgea tra să u stabilizeadză văsilia tru perioada yinitoari și că prifañea și sinferurli politiţi lipseaşti s’hibă alăsati nanăparti. “Aestă sărbătoare năpoi nă aduţi aminti că avem borgea s’lucrămu deadunu. Easti borgea-a noastră andicra di populu român și di România”, spusi Ciolacu. Viţeprezidentulu a Senatului, Alina Gorghiu, cundille că 1 di Andreu nsimneadză unitate națională și tru idyiulu kiro devotament, responsabilitate, borgi și curayiu politic. Anamisa di oaspiţlli ali andamusi eara călisiţ membri a Guvernului, Patriarhul a Băsericăllei Ortodoxe Române, Arhiepiscoplu Romano-Catolic a Bucureștiului, Arhiepiscoplu a Băsericăllei Greco-Catoliţi, Primlu Rabin ali Românie, prezidenţălli a Curtillei Constituționale, Analta Curte di Casație și Justiție, Curtea di Conturi, guvernatorlu a băncăllei centrală cum și șeflli a misiunilor diplomatiţi și a reprezentanților internaționali acreditati București. Dzuua Națională ali Românie easti yiurtusită tru 1 di Andreu ditu 1990, după revoluția anticomunistă. La 1 di Andreu 1918, Adunarea Naţională di Alba Iulia (centru) adoptă rezoluţia ti făţeari ună cu România a provinţiilor istoriţi bănati di români.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Politică. Prezidentulu Klaus Iohannis călisi luni tuti partidile parlamentare la muabeţ tră s’aleagă un prim-ministru. Partidlu Social Democrat și Partidlu Național Liberal, nai ma mărli partidi ditu Parlament, cum și Uniunea Democrată a Etniţlor Maghiari ditu România spusiră că va s’adună deadunu cu prezidentulu după ţi s’akicăsiră s’adara unu guvernu cumăndusitu di Nicolae Ciucă ditu Partidlu Liberal. Prezidintulu va u aproaki şi Uniunea Salvați România, ţi ma niti eara tru coaliția di guvernământ, și Alianța tră Uniunea a Românilor, cum și gruplu a minorităților etniţi alti andicra di maghiari. Cara va s’agiungă prim-ministru, generalu di askeril tru rezervă Nicolae Ciucă va s’hibă protlu militar di carieră cari va s’cumăndusească un guvernu tru România postcomunistă.



    Covid19. România dimăndă sâmbătă aproapea 2.700 di cazuri noi di Covid, cum și 214 di decese asociate, inclusiv 43 nregistrati anterior. Aproapea 1.600 di pacienți cu Covid sunt la terapie intensivă. Rata di incidență a Bucureștiului tru dauli săămâni ditu soni easti di 4,05 cazuri la 1.000 di bănători, andicra di 16,54 tru 22 di sumedru. Comitetul Național tră Situații di Urgență vvulusi ună pripunire ta s’da cali ti dişcllidearea diznău a tutăloru sculiiloru tră predare personală tru locurli tru cari rata di incidență easti sumu 3 la ñille, indiferent di rata di vaccinari tru arada a personalui ditu șculii. Comitetlu s’akicăsi, tutunăoară, s’curmă interdicția tră niscănti activităț și evenimente tru așteptarea a apofasillei finală a guvernului. Aeastea pruvedu evenimente sportive, conţerte, spectacole și festivaluri tru aeru libiru, conferinți și cursuri, și la cari pot s’llia parti maş persoanili cari au permislu veardi Covid și la maş 30% ditu capacitatea aţiloru spații. Cara catandisea va s’ducă ninti ti cama bunu, sărbătorli di iarnă pot fs’hibă yiurtusiti ama nu cu multi restricții, spusi șeflu a Departamentului tră Situații di Urgență, Raed Arafat.



    Moldova. Prezidentulu pro-occidental ali Ripublica Moldova, Maia Sandu, va s’yină marță tru România, la călisearea-a omologlui a llei Klaus Iohannis. Aestă easti prota a llei vizită tru România după alidzerli parlamentare antiţipate ditu alunaru, cari li amită categoric Partidlu a llei Acțiune și Solidaritate și yini tu kirolu anda, aestu anu s’umplu 30 di añi di ligături diplomatiţi anamisa di aţeali dauă văsilii. Uidisitu cu unu comunicat a prezidentului ali României, vizita va s’hibă ună bună furñie di reconfirmari a ligăturăllei speţială, privilegiată și a Parteneriatlui strategic tră integrarea europeană a Ripublicăllii Moldova ţi ari la thimelliu idyea limbă, cultură și istorie. Muabeţli anamisa di Sandu şi Iohannis suntu aștiptati s’anvărtuşeadză cooperarea bilatearală excelentă și substanțială pi livelu politicu, icunomicu și sectorialu ama și tra s’da silă ti progres tru aţea ţi mutreaşti proiectili strateghiţi comune tru domeniili ali energhie, transporturi, sănătati, educație și societateas informațională.



    Handbal. Campioana română di handbalu CSM București azvimsi sâmbătă echipa maghiară FTC-Rail Cargo cu 27-21 tru un meci ditu Grupa A a Ligăllei Campionilor. Aestu fu aţelu ditu soni meci ditu aestu an, a deapoa competiția va s’ahurhească diznău tru 2022. Campionatlu Mondial va s’disvărtească tru aestu kiro tru Spania, anamisa di 1 și 20 di andreu. România easti tru Grupa C și va s’alumtă cu Iranlu tru 3 di andreu, cu Kazahstanlu tu 5 și Norvegia tru 7. Aţeali trei echipi nai cama ghini plasate va s’califică tru grupili prinţipali. La ediția anterioară a curi nicukiru fu Japonia tru 2019, România bitisi pi loclu 12. (CM).



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Aţeali ditu soni dati di pandemie spunu ună ñicurari a numirlui di persoane infectate tru România, ama numirlu a morţălor easti nica mare. Tru sonea a 24 di săhăţ, eara nreghistrati 7.400 di năi cazuri di infecție cu viruslu corona. Eara spusă isapea di 427 di morţă, ditu cari 33 eara di ma ninti. Cama di 20.000 di persoani fura spitalizate, iar 1.874 di pacienți suntu la terapie intensivă. Tru 24 di săhăţ ditu soni, aproapea 89 di ñilli di persoane fură vaccinate contra virusului corona, ditu cari cama di 57.500 cu prima doză. Numirlu aţiloru vaccinaț năstricu 6,2 miliuñi. Ritmolu a campaniillei di vaccinare criscu tru kirolu ditu soni, iara autoritățli estimeadză că, ma s’armănă aestu ritmo, rata di vaccinare a 70% ditu persoanili ma mări di 12 di añi poati s’hibă agiumtă până tu inşita-a anului. Ună echipă di yeaţră ditu Germania easti vinită tu România tra s’examineadza paciențălli români cu virus corona, cari va s’hibă transfearaț tu spitalele germane. Un avionu a forțiloru aeriene germane va s’hibă disponibil luni ti evacuarea a paciențălor. Di altă parte, Comitetul Național di Urgență ali Românie actualiză lista țărilor/teritoriilor cu riscu epidimiologic analtu, Țările di Jos și Rusia intrânda tru zona aroșe. Tru zona galbină intrara Malaezia, Cuba, Costa Rica, Cehia, Danemarca, Ungaria, Germania, Elveția, Liechtenstein și Iordania.







    Conferința ONU mutrinda alăxerli climatice (COP26) ahurheaşti adză Glasgow, Scoția. Cama di 120 di șefi di stat și di guvern va sa zburasca ti alaxerli climatice, una ditu nai ma mari provocări cu cari se confruntă omenirea. Andamusea, cari va s’ţănă tru perioada 31 octombrie – 12 brumaru, ari un rol cleaie tră hăirlăticlu a implementarillei Acordului di la Paris și limitarea ngăldzarillei globale la 1,5 gradi Celsius. Tru aesta noima, easti ti spuneari volea s’nă angajăm la nivel global ti zero emisii nete până tru 2050, cum și s’nă lom borgea ti ñîcurări mari până tru 2030. România easti reprezentată di prezidentulu Klaus Johannes, cari llia parti la Summit-ul COP26 ditu 1 și 2 di brumaru. Aestu va u prezinta Declarația Națională, tru cari va u dimănda minduita ali României, cu accent pi jgllioatili pi cari văsilia a noastră îlli faţi ti limitarea consecințelor alăxerloru climatice. România, tru calitate di stat membru ali UE, u llia borgea s’agiută gaereţli a Uniunillei ti ñicurari emisiile di gaze cu efect di seră cu nai puțănu 55% până tru 2030 (comparativ cu nivelurile ditu 1990) și s’realizeadza neutralitate climatică până tru 2050, simfunu cu Administrația Prezidenţiala di București.







    Prim-ministrul disemnatu, libearalul Nikolai Ciuca, gri dumănică candidațlli ti ipotisi ministeriale tru cabinetlu a lui minoritar PNL-UDMR ta să zburască ti programul a guvernului, ninti di audierli programate marți tru parlamentu. Miniștrii pripuși eara tru mare parte tru cabinete conduse di libearalii Ludovik Orban și Florin Căţu. Diplomatul di carieră Bogdan Aurescu arămâne tru Ministerul Afacerilor Externe. Tru Ministerul Afacerilor Externe, Lucian Bodi, tru Ministerul Energiei, Virgil Popescu, Raluca Turkan tru Ministerul Muncii, Sorin Câmpeanu tru Ministerul Sănătății, Tancos Barna tru Ministerul Mediului. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, arămâne vicepremier. Fostul ministru ali Justiției Cătalin Predoiu fu propus ti portofoliul apărarillei. Ministerul Justiției ălli fu datu a Alinăllei Gorghiu, ti cari presa aduţi aminti că vru ta s’promoveadza un proiect di nomu controversat cari să submineeadza alumta contra corupției, căţe pruvidea că pidepse cu hăpsanea ma ñiţ di șapte ani pot s’hibă executate di acasă. Negocierile ditu premierul disemnat și Partidul Social Dimocrat (PSD), cari are nai marli grup parlamentar, și Uniunea Salvați România (USR), fost partener tru guvernul al Căţu, nu dusiră la formarea a unei majoritati di votu ti guvern. El pricunoscu că după cum easti situația și cifrele, ditu punct di videala matematic, guvernul nu are niţi ună șansă s’treacă”. Liderul a partidului a lui, Florin Căţu, spusi ama că easti căndăsitu că guvernul al Nicolai Ciucă va s’adună 234 di voturi, dimi giumitate plus unu ditu numirlu total di senatori și deputaț. Votul va s’da nai ma probabil, ñiercuri. Nivotarea a guvernului al Nicolaie Ciucă poati ti prima oara tru trei decenii di democrație românească postcomunistă, s’ducă la alidzeri parlamentare anticipate, după ţi tru aestu mesu parlamentul nu deadi votlu di pistipseari tră guvernul unihromaticu al USR pripus di liderlu di partid Dacian Ciolos.




    Cama 800 di militari români, cu circa 100 di vehicule terestre, aeriene și navale, deadunu cu circa 150 di trupe xeani ditu țări aliate i partenere – Statele Unite, Georgia, Grecia, Marea Britanie, Republica Moldova, Polonia și Portugalia — s’antreneadză tru sud-vest și centrul a Româniillei, anamisa di 1 și 12 brumaru, tru Junction Strike 2021 (DOAR 21). Uidisitu cu Ministerului Apărării Naționale, ari un scenariu fictiv, ligat di un polimu hibrid, tru cadrul a niscăntoru structuri di nivel operațional și tactic, tru format multinațional și interinstituțional. Obiectivul principal al JUST 21 easti acela di a certifica două obiective di capacitate NATO – Grupul di Forțe Navale di Opearații Speciale și Comandamentul Componentei di Opearații Speciale – ama va permite și testarea nivelului di pregătire atins di conducere și dirivarea ditu structurile Forțelor di Opearații Speciale ditu subordituea României. Comandamentul Forțelor di Opearațiuni Speciale ale Armatei. Tutunăoară exercitiulu mutreaşti dizvoltarea interopearabilitatillei anamisa di structurile participante, planificaria și disvărtearea a misiunilor și opearațiunilor comune speţifiţi ti forțili di opearațiuni speciale, simfunizarea a procedurilor di lucru tru un mediu multinațional, tuti cu scupolu ti ma buna securitati regională, maxusu tru zona ali Amarea Lae.


    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Protili evenimenti a stâmânâllei ți tricu 22.03 – 28.03.2020

    Protili evenimenti a stâmânâllei ți tricu 22.03 – 28.03.2020

    Pandemia di coronavirus ma largu fați victimi tru Românie. Fu apufusitâ treia ordonanțâ militarâ


    Tru România, creaști numirlu a ațiloru infectaț cu năulu coronavirus și idyealui și a morțâloru. Idyea cum tu alti craturi, cazurli letali s’nreghistreadzâ maxus la oamiñilli tu ilikie, oamiñi cu ilikia ma mari di 65 di añi, cari au imunitatea ma scâdzutâ şi au și alti lângori. Di ñiercuri, restricțiili bâgati di autorităț suntu cama serti. Meatrili suntu ngrâpsiti tru treia ordonanțâ militarâ apufusitâ di la bâgarea tu practico, stâmâna ți tricu, a catandisillei di ananghi tu tuti locârli a cratlui.


    Documentul pruveadi un kiro ma mari, dimecu anamisa di oarili 06:00 şi 22:00 a restricţiilor di urdinari a tutâlor persoanilor, restricții ți eara apufusiti, tu ahurhitâ, mași tu kiro di noapti. Ari ama și excepţii: urdinarea tru sinfer profesional, trâ ancupârari, icâ trâ asistenţâ medicalâ. Nica suntu exceptati urdinărli di furñii ntimilleati, catacum mutrearea-a cilimeanlui, asistenţa-a oamiñiloru tu ilikie, lândziti icâ sicaț, urdinărli șcurti aproapea di casâ/nicukiratâ ligatu di lucârlu fizic individual a oamiñiloru.


    Urdinarea cu scupolu ti donarea sândzu la țentrili di transfuzie sanguină easti unâ altâ excepţie, ama şi urdinarea tru scâpo uminitaru icâ di voluntariatu, urdinarea trâ ndzidzeari huzmețli agricoli icâ urdinarea-a producâtorlor agricoli trâ dari-loari produsi agroalimentari. Autoritățli apufusirâ urdinarea-a ilikia di 65 di añi ș’cama nafoarea-a casillei icâ a nicukiratâllei mași anamisa di oarili 11:00 şi 13:00. A deapoa aesti, mași trâ itiili: ancupârărli, asistenţâ medicalâ, mutrearea alțâ oamiñi, huzmetea fizicâ individualâ, anânghiserli a prăvdzâloru di companie/domestiți, huzmeț agricoli, icâ atumțea cându muri un insu ditu fumealle.


    Tra s-veadâ cu ți furñie urdinâ, atelli ți iesu din casâ lipseaști s’aibâ cu elli legitimația di lucru icâ unâ adeverințâ vulusitâ di angajatoru, i unâ declarație ti cari elu va s’da giueapi, ngrâpsitâ di cu kiro. Tuti persoanili ți intrâ tru România suntu izolati la domiciliu icâ bâgati tru carantinâ. Nu dip tu soni, suntu curmati tuti azbuirărli câtâ Frânție și Ghirmânie și tu-a-nâpoi, ama și ațeali interni, ahurhindalui cu 25 di marțu, ti un kiro di 14 di dzâli.Tutunâoarâ, easti curmatâ ti un kiro lucârlu tru cabinetili di medicină dentarâ, ma pțânu intervențiili stomatologhiți di ananghi, și suntu ncllisi magazinili, ma pțânu ațeali alimentari, veterinari, farmaciilor şi ațeali ti larea strañili/ curăţătoriili.


    Gheavasea tu bâseriț s-țâni fârâ embistimeñi, cânatrea-a prefțâloru poati s’hibâ avdzâtâ online. La pâtigiuni, ncurunări și ngrupări pot s’llea parti nai cama multu 8 inși. Prezidentul Klaus Iohannis lâ câftă a cetățeañiloru — maxus a pensionarloru — s’tiñiseascâ orlea-zorlea arădzli di lucru şi urminiili a autorităţilor, tra s’amintâ kirolu scumpu tru cari sistemlu medical s’poatâ s’lli yitripseascâ ațelli ți suntu infectaţ. El deadi asiguripseri câ autoritățli fac di câbili ta s-u-nâstreacâ cu ghini criza.



    Guvernul a Româniillei și Banca Națională loarâ năi meatri icuonomiți și financiari trâ nâstrițearea-a crizâllei


    Tru contextul a crizâllei di coronavirus, numirlu a contractiloru di lucru ți furâ curmati tru Românie criscu. Guvernul lo apofasi câ a lucrâtorloru a curi contracti suntu curmati ti un kiro s’lâ si pâlteascâ 75% ditu tiñia di cafi mesu ditu fondul di asiguripseri trâ șomaj, tu kirolu a catandisillei di ananghi. Uidisitu cu țifrili ufițiali, numirlu a lucrâtorloru activi tru Românie eara di 5,6 miliuñi tu inșita-a meslui șcurtu.


    Executivlu dimândă și alti programi di agiutoru. Ași, fu vulusitâ unâ ordonanță cari pruveadi câ em persoanili fiziți em ațeali juridiți cari au rati la bănțâ pot s’li amânâ până la 31 di andreu, anlu aestu, cara amintatițli furâ zñiipsiti directu icâ indirectu di pandemia di COVID-19. Cu meatri ta s’agiutâ lucârlu hâirlâticu n’pâzări, tru aestu kiro di criză, vini și Banca Națională, cari apufusi, tru unâ andamasi di politicâ monetară di ananghi, ñicurarea a toclui clleaie cu 0,5 puncti proțentuali, di la 2,5%, la 2%.


    Mânuclliul di meatri vulusitu di BNR nica pruveadi darea lichiditati a instituţiilor di mpârmut pritu operaţiuñili reversibili cu titluri di stat, cu scupolu ti asiguripsearea-a unlui lucru fârâ dânâseari a pâzarillei monetarâ. Unâ altâ apofasi spuni ti ancupârari titluri di stat tu lei ditu pâzarea secundară, cu scâpo ti anvârtușearea-a lichiditatillei structuralâ ditu sistemlu bancar, ta s’ndrupascâ finanţarea tru buni condiţii a economiillei realâ şi a sectorlui public.



    Ministurlu român a sânâtatillei, Victor Costache, demisionă


    România ari un nău ministru a sânâtatillei, dupâ ți Nelu Tătaru, ți ma ninti eara secretar di stat, deadi, gioi, giuratlu ta s’intrâ pi ipotisi. El fu aleptu dupu ți ministurlu di ma ninti icâ, Victor Costache, demisionă. Idyealui cum tu alanti craturi europeani zñiipsiti di coronavirus, pandemia aduți mări zñii și tru România. Nai pțânu toradioarâ, tru spitalili românești nu suntu duri hâlățli di protecție, a deapoa ațeali ți suntu tora, nu suntu duri. Yeațârlli spunu câ bana a loru easti tu piriclliu cathi dzuuâ. Easti yilipsitoru cazlu a Spitalui Județeanu ditu Suceava.


    Unâ mari parti ditu româñilli cari murirâ di itia-a coronaviruslui eara paciențâ internaț tru aestu spital. Tutunâoarâ, ditu ațeali aproapea 100 di cadri medicali infectati tru tutâ vâsilia, cama di 80 suntu ditu Suceava – yeațrâ, asistenti medicali și infirmieri. Unitatea medicală fu ncllisâ trâ dezinfectari, managerlu a llei fu demis și easti nkisitâ unâ anchetâ penalâ. Pi lista-a unităţlor medicali contaminati suntu și alti spitali di București, Galaţi icâ Deva.



    Agiocurli Olimpiți di vearâ di Tokyo furâ amânati


    Ediția 2020 a nai marlui evenimentu sportiv a planetâllei, Agiocurli Olimpiți di vearâ, ți lipsea s’țânâ tru Japonia, fu amânatâ trâ anlu yinitoru, di itia-a pandemiillei di coronavirus. Apofasea easti istoricâ câțe, vârnâoarâ, tu kiro di iriñe, Agiocurli Olimpiți nu furâ curmati icâ amânati.



    Armânipsearea: Tașcu Lala


  • Bucureştiul ndreadzi Strateghia Anticorupţie

    Bucureştiul ndreadzi Strateghia Anticorupţie

    Alaxearea a nomurlor şi hairlatica tru justiţie nu suntu duri tra eliminarea ali corupţie cari, tru nascanti catastisi, agiumsi tra s-vatama, spusi premierlu român Dacian Cioloş, cu furn’ia a lansaril’ei, marţa, tru debat public, Bucureşti, a naual’ei strateghii naţionala anticorupţie. El aradapsi ca cearei la aestă problemă alaxearea di purtatic a cetăţean’ilor. Al’iumtrea, niti una apofasi pi nivel guvernamental nu va s-aiba hairi, fati timbihi şeflu a Executivlui. Ia ti spuni Dacian Cioloş; “Mi minduescu, di la “atenţia” ti u dam la ghişeu, la paradzl’I stricuraţ tru gechea a yiaturlui, cu ica fără volea a lui, şi aoa zburascu di purtaticu, prota s-prota, a nostru, a cafi unlui insu, până la corupţia dit marli proiecti di infrastructură, cafi un actu di corupţie di aesta turlie, n’ic ica mari, slăgheasti statlu român şi na diparteadză di una sutiitati sănătoasă.” Sănătatea, educaţia, sigurlachea a cetăţean’ilor – dumenii importanti a societatil’ei româneşti — fura zn’iipsiti, nai ma vartos, di cazuri di arusfeti.




    Tru arada a idyil’ei dezbateri, ministurlu a Sănătatil’ei, Vlad Voiculescu, cundil’e că nu easti iuva ma limbid ca tru dumenea ti u cumanduseasti sistemlu coruptu vatama. Ia ti spusi Vlad Voiculescu: “Corupţia slăgheasti, ama nu tru turlia tru cari u vrem tuţ, cându s-cându şi îl’i slăgheasti pi atel’i nai cama slaghi dit arada a noastra. Corupţia slăgheaşti societatea a noastră tru ansamblu şi deapoa corupţia slăgheaşti statlu. Un stat slabu easti un cari nu adara spitali, nu asiguripseasti yitriili, nu asiguripseasti tin’iili di cafi mes, nu asiguripseasti condiţii tin’isiti tra pacienţa şi tra yiatra, nu-şi veagl’e pacienţal’ii şi yiatarl’i di calcarea a nomurlor.”




    Cu furn’ia a lansaril’ei Strateghia, premierlu tanu un zbor si tra integritatea tru mediul di emburlachi, ti bagarea tru lucru a unal’ei turlie di managementu cari nu nsimneadză recrutarea di manageri xen’i, cu furn’ia că român’il’i nu suntu irbapi. Un stil nau nsimneadza, tru minduita al Dacian Cioloş, recrutarea, transparentu şi obiectiv, di manageri responsabili şi, tru paralel, tra s-afla cearei tra ndridzearea a yinitorlor manageri, responsabili em tra bunurli a statlui, em tra bunurli private. Şeflu a Executivlui adăvga că nica ari atea mentalitati că tra s-adari emburlachi cu statlu easti hairlatic prit definiţie.




    Cându zburascu di integritati tru mediul di emburlachi, spuni Cioloş, minduescu si la cazurli cându nascanti companii concentreadză multi resurse, di s-ntimil’eadza pi relaţii, tra s-aminta contracti cu statlu, ama nu ti hairea tra s-baga tu practico elementili dit contractu. Aoa, easti zborlu şi di responsabilitati di partea a statlui, s-mutreasca bagarea tru lucru a nascantor contracti iara alumta anticorupţie lipseasti s-acata tru isapi asumarea a eşeclui di managementu ca una exighiseari tra nai dosari ti agiumsira la DNA ica la ANI, adăvga nasu. Strateghia Anticorupţie tra yinitorl’I tinti an’i easti tru debatlu public şi va s-hiba adoptată tru andamusea a guvernului, dit 10 di agustu.



    Armanipsearea: Tascu Lala



  • Guvernul Cioloş fu validat di Parlamentu.

    Guvernul Cioloş fu validat di Parlamentu.

    Guvernul pripus di premierlu desemnat Dacian Cioloş aminta marţa votlu di învestitură tru Parlamentu. S-nreghistrara 389 voturi tra, 115 contra şi 2 voturi nuli.

  • Premierlu Ponta demisioneadză

    Premierlu Ponta demisioneadză

    Premierlu social-democrat ali Românie, Victor Ponta, ş-deadi demisia. Stipsitu di corupţie, el era sum mari zori di ma multa mesi di dzali. Işisi şeflu a statlui, Klaus Iohannis, cata cum şi opoziţia l’i-avea caftata ma multi ori arada tra ş-dipună mandatlu. U featira, aseara, şi atel’i aproapea 25 di n’il’i di român’i, cari după trei dzale de jali naţionala şi un marşu a tătearil’ei ti memoria a victimilor dit fanicolu di viniri seara, dit clublu Colectiv, işira, diznau, pi geadei tra şi spuna, aestă aradă, revolta.




    Până amanat noaptea, una calbalachi eterogenă adrată dit adolescenţa, tiniri, familii cu cilimean’i n’it şi oamin’i tru ilikie urdinara pi geadeili a Bucureştiului, ascumbusit cu idyea mindueari: arusfetea easte duşmanlu comun, iara alaxearea lipseasti sa s-faca fără amanari. El’i caftara, pi ningă demisia al Victor Ponta şi ateali a ministurlui di interne Gabriel Oprea şi al Cristian Popescu Piedone, primarlu a sectorlui 4, iu s-feati marli foc. Ponta demisia, Oprea demisia, Criminalii, Corupţia vatama — grira manifestanţal’ii adunaţ, pi arada tru Piaţa ali Universitati, loc semnu a Bucureştiului, dinintea a scamnului di la Guvernu, ministerlu di Interne, Parlamentu şi primăria a sectorlui 4.




    Pi ninga hlamburili naţionale, protestatarl’ii aminara cu pancarte pi cari putea s-hiba s-ghivasiti zboarali “România fără el’i”, “Corupţia, indiferenţa şi lăcomia vatama tută România”, “Politicieni, tuţ hiţ cu cabati di vatamarea ali Românie”, “Nu fudzim până nu fudziţ”, “S-avet frică, populu s-distiptă”, “Nu aveţ skinirat, ca masi atelu ufitialu”, “Voi avinaţ tinirl’ii dit vasilie”, “Goala cearei nica una cumitie”.


    (track):


    – “(boatea1) Nu easti ok ti s-fati tru vasilia a noastră şi lipseasti s-yina alaxearea.



    (boatea 2) An’i pari ca vasilia archisura tut ma arău, nu s-tin’isescu nomurli … Minduescu că easti goala şansă s-alaxim tiva, s-işim tuţ pi geadei şi s-na caftam ndrepturli.



    (boatea 3) Easti dip urât ti s-fati şi s-pălteşti dip multu…io, nai pţan, voi s-armân tru vasilie, lucrai nafoară, voi s-armân tru România, u voi şi am mirakea ti un yiitor ma bun, am vrearea tra un yinitor normal.”




    Anvirinat după un dit nai cama grel’ii fanicadz di Bucureşti tru dechenili dit soni — foclu di la Colectiv — protestatarl’ii spunea că suntu fanatit di arusfetea şi indiferenţa dit arada a autorităţlor, cari dusira la un ahtari fanico.




    Responsabilii politit — cundil’eara el’i — lipseasti s-akicaseasca că intereslu public easti atel cari angreacă, nu atel personal. Protesti, marşuri i comemorări s-tanura, marţa dicseara, şi tru multa alta casabadz dit vasilie. Impresionat di amploarea a lor, prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, minduia că politicien;ii nu pot s-nu acata tru isapi aestu sentiment di cumitie, prit cari oamin’il’i cafta s-lă hiba tin’isiti condiţia şi namuzea.




    A deapoa treilu om dit Stat, prezidentul di la Camera a Deputaţlor, Valeriu Zgonea, spunea că vini oara ca tuta clasă politică românească s-akicaseasca că nu mata neadzi ninti lucarlu cu giumitati di misură. Manucl’iul di reguli numata lipseasti s-hiba bagati tru practiko discreţionar, a deapoa nomurli numata lipseasti s-hiba anvaliti di corupţie şi arusfets.



    Armanipsearea: Tascu Lala

















  • Oamin’i şi bănţâ

    Cabinetlu a liderlui social-democrat român Victor Ponta ari loatâ, tru chirolu dit soni, un şingir di apofasi cu caracter popular, ţi au scupolu tra s-ducă la criştearea a nivelui di bânaticu a român’ilor şi ti unâ ma bunâ dinamică a economiil’ei şi a investiţiilor. Tru andamusea di guvernu di gioi, minişţârl’ii vulusirâ unâ ordonanţă di ananghi ti alâxearea şi completarea a Codlui fiscal, prit cari s-bagâ pi aradâ nâscânti deduţeri la mpârmuturi tru cazlu a persoanilor fiziţi cu tin’ii di cafi mes icţ pensii di până la 2200 lei. A persoanilor dit aestă categorie va lâ si facâ giumitati rata la mpârmut ti un chirodi doi an’i, artimaia hiindalui borgea a guvernul tra s-pâlteascâ toclu suplimentar. Prit aesti fatilităţ fiscali ţi s-da a bânâtorlor ţi au borgi s-mutreaşti criştearea a amintatiţlor disponibili şi, di aoa, criştearea a consumlui, cu hâairlâticâ tră criştearea economicâ.



    Premierlu Victor Ponta spusi că aestă apofasi easti unâ lumachi dit un şingir ţi nica acaţâ tru isapi agiundzearea tru scara di ma ninti a pensiilor şi a tin’iilor di cafi mes n’icşurati tru chirolu di chipitâ a crizâl’ei economicâ şi criştearea, di la 1 di alunar, a tin’iil’ei di cafi mes pi economie la 900 di lei. Tru ţi mutreaţti mediul di emburlâchi, premierlu cundil’e că armasi tru idyea scarâ cota unică şi nipâltearea a impozitlui la profitlu reinvestit hiindalui tru plan câ di la 1 di sumedru, s-hibâ n’icşurat CAS-lu la angajator cu âinţi tru sută. Lugursită unâ dit apofasili nai cama di simasie tru an’il’I dit soni, n’icşurarea a cotilor di CAS, apufusitâ di Senat şi cu nâdii mări tra s-treacâ ş-tru Camera a Deputaţlor, ari tru scupo andruparea a mediului di emburlâchi, crearea di năi locuri di lucru şi — cara indicatorl’ii economiţ va s-da izini — va s-agiungâ la nâscânti crişteri a tin’iilor di cafi mes. Cu plan icâ nu, tru idyea andamusi di guvernu di gioi, Executivlu apufusi şi data a alidzerlor prezidenţiali, protlu tur di scrutin hiindalui tru plan tra sâ s-dizvârteascâ la 2 di brumar 2014.



    Partidili dit opoziţie leagă, di altâ parti, meatrili populari a guvernului Ponta di proxima antriţeari electorală tru cari soţial-democraţl’ii suntu cotaţ, aşi cum spun sondajili, cu prota şansă. Di altă parti, sindicatili nu suntu cândâsiti că tuti apofasili dimândati va s-agiutâ ti criştearea a bânaticlui. Pi fondul a scutearil’ei di pi lucru, di la 1 di alunar, a aţilor 2500 di lucrâtori dit sistemlu a Căl’iurlor di Her Români şi protestili a lucrătorlor dit sănătati, liderlu a Bloclui Naţional Sindical, Dumitru Costin, declară că n’icşurarea a CAS-lui va u aspargâ ziga a bugetlui ti asigurărli suţiali. El easti fârâ di nâdii tru ligâturâ cu şansili câ, prit aşi dzâsa scuteari dit zona a lucurlui pi laia a multilor posturi — di furn’ia a n’icşuraril’ei la CAS — s-iasâ tru migdani pisti noapti cama di dauă miliun’i di locuri di lucru tru economie.



    Armanipsearea: Tascu Lala











  • România şi acordul cu FMI

    După unâ vizită di 10 dzâli faptâ Bucureşti, tru cari interlocutori eara nai cama analţâ demnitari icâ reprezentanţâ a mediului di emburlâchi, delegaţia a finanţatorlor externi, FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, dimândarâ că treia isapi faptâ tru acordul di tora cu România fu amânată. Tra brumar, cundil’e misiunea, aprucheatâ ş-di premierlu Victor Ponta, aţel cari spusi cama pi largu ti consecinţili mutrindalui amânarea a isapil’ei tră acordul di tora, un di turlie preventivâ, tru valoari di patru miliardi di euro. Victor Ponta:




    Acordul nu s-dânâseaşti, nu s-reziliadză tru vârâ turlie icâ altâ, nu s-denunţă. Avem aestu acord şi aestâ spuni că, ma s-hibâ ananghi – cadealihea, nu easti zborlu — s-accesăm mpârmuturli cari suntu bâgati la dispoziţia ali Românie, cu sigurlâchi avem ma largu izini la aţel top up di 10% ca şi cofinanţari tră fondurli europene. Tutunâoarâ, liniile di mpârmut dişcl’isi di Banca Mondială tră programele di sănătate, di educaţie suntu valabili şi funcţionale. Şi, dit aestâ videalâ, minduescu că pistusinea pi cari România ş-u amintâ em dinintea a instituţiilor financiari internaţionali, em dinintea a pâzărlor financiari privati easti un bun amintat pi cari lipseaşti sâ lu ţânem ma largu tru idyea scara”.




    Niachicâserli a părţâlor s-amintarâ anvarliga di turlia tru cari lipseaşti s-hibâ bâgatâ tru lucru aţea ţi finanţiştil’i âl’i spun hâbiniseari fiscală, dimec, câftată, di multu chiro şi cu mulţâ decibeli, pân di mardzinâ, di mediul di emburlachi. Prota apofasi prit cari Executivlu di Bucureşti va tra sâ u scadâ zorea andicra di clasa anteprenorialâ easti n’icşurarea cu ţinţi proţenti a contribuţiilor asiguripserlor suţiale (CAS) tră angajatori. Dimandată, iniţial, tră 1 di alunar, apofasea — spusi minutiş Ponta – va s-hibâ bâgatâ tru practico la 1 sumedru, fără s-aibă, ama apruchearea a creditorlor internaţionali. Dimec, n’icşurarea a CAS, lugursescu analiştil’i economiţ, fu merlu ali discordie tru arada a negocierlor cu FMI, cari, di cabaia ani, după ţi criza u arni economia autohtonă, avu un zbor greu ti spuneari tru arada a politiţlor financiaro-economiţi promovati di guvernili ţi vinirţ pi ipotisi un dupu alantu Bucureşti.




    Tră n’icşurarea a CAS, nica spusi Ponta, bugetlu easti duri filotim, aşi că chirerli trapti cu adunarea nu va s-hibâ anvâliti di taxe icâ impoziti suplimentari. Diznău, Victor Ponta: ”Nu lu-criştem deficitlu bugetar, nu criştem taxi icâ impoziti tra s-anvâlim aestu lucru”. Tru chirolu anda tră guvernu, scăderea a CAS ari un rol pivotal tru pachetlu di hâbiniseari fiscală, Opoziţia stipseaşti aţea ţi u numâseaşti oportunismul electoral a guvernului di stânga. Di itia câ, agiundzi pi isapi prezidentul interimar a PNL, Klaus Iohannis, apofasea va s-hibă bâgatâ tru lucru tamam tru meslu di dinintea a alidzerlor prezidenţiale, dit brumar.



    Armanipsearea: Tascu Lala