COVID-19 – 1.144 di cazuri năi di infecție cu COVID-19 fură raportate tru aesti ditu soni 24 di săhăţ, pi ningă 67 di morţă asociate, dimăndă adză Gruplu tră Comunicare Strategică. Lumakea Omicron a COVID-19 s’răspândeaști ntrăoară, 38 di cazuri hiinda confirmati tru România. Experțălli tru sănătate publică fac timbihi că ună nauă dalgă di pandemie va u agudească România tru yinaru, tru nai marea parti di itia anauăllei lumaki Omicron, ama și di itia a numirlui mari di români care s-turnară tru România ditu xeani tră ș’veadă familiile ti sărbătorile di iarnă. Tru aesti circumstanțe, unitățile sanitare s’ndregu tră ună noquă perioadă greauă, di itia a nauăllei dalgă easti di așteptat s’agiungă kipita la bitisita a meslui şcurtu și ahurhita a meslui marţu. 7,8 milioane di români feaţiră schema completă di vaccinare, reprezentânda 40% ditu totalu a populațiillei. Aproapea dauă milioane di români feaţiră și rapelu.
GUVERNUL — Adză s’așteaptă ca Guvernul s’adoptă dauă decreti di urgență. Un decret va s’bagă năi obligații tră magazinili online, ligati di garanția a produsilor, și easti ananghi tră s’evita călcarea a nomlui europeanu. Până pi 30 di andreu, România lipseaşti, tutunăoară, s’transpună tru legislația națională unu şingiru di directive europene ţi au scupolu s’facă comerțul online ma sigura emu tră atellio ţi vindu, emi ti aţelli ţi ancupără. Nomlu nu va s’bagă ti contractili di distribuție di conținut i servicii digitale. Di altă parte, Guvernul ari naeti s’da și asistență financiară a pensionarilor cu venituri ñiţ cari au ananghi di yitrii. Neise, a persoanelor cu pensii i agiutoari sociale sum 300 di euro, aca va s’aibă surse suplimentare di venit, va lă si da ună subvenție di 90% tră ancupărarea a yitriiloru.
PROTEST – Federația Sindicală Solidaritate tru Sănătate” organizeadză adza năi mitinguri dinintea a clădirilor Guvernului, Prezidenţiillei și Parlamentului, alternativ cu acțiuni di agiutoru tru spitalili ditu tută văsilia. Sindicatili caftă ndrepturi isa tră lucrătorllii ditu domeniul a sănătatillei și fuvirsescu că va s’nkisească ma multe acțiuni di protest emu tru spitale, emu pi geadei. Sunt niifharistusiţ că restricțiile mutrinda siguranța a sănătatillei lă apridună ndreptul ti s’mută cap și spunu că parlamentarlli li ufilisescu ca hălati tră s’curmă ndreptul a lucrătorlor ta ş’apără sinferurli. Federația Solidaritatea a Sănătatillei” ditu România ari cama di 25.000 di lucrători ditu domeniul a sănătatillei.
CEDO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului apufusi că refuzlu a justițiillei române ta s’nreghistreadză un partid politic cari nu s-ampărţă di Partid Comunist Român (PCR) easti ntimilleatu. Apofasea nu poate s’hibă atacată cu recurs. Instanțili naționale lugursiră că programul și statutul PCR avea difiniții și termeni vagi, nu tiñisiră valorli democratiţi și evoluția socială și politică a văsiliillei după revoluția anticomunistă ditu 1989 și promovară acțiuni totalitare și extremiste cari potu s’u submineadza securitatea națională și poati s’hibă ună fuvirseari la adresa valorloru democratiţi. Curtea dukeaşti, tutunăoară, că instanțele naționale vrură s’nkeadică iţi partid politic cari abuză di poziția a lui di puteare pi ună perioadă lungă di kiro pritu instituirea a unlui regim totalitar ta ss’ufilisească paranomu idyili privilegii tru yinitor. Regimlu comunist ditu România fu kinduritu tru 1945 di trupili di ocupație sovietiţi și fu avinatu tru 1989. Dictatura ncllisi şi vătămă suti di ñilli di oamiñi, hiinda declarată paranomu tru 2006 di cătră prezidentulu di atumţea, Traian Băsescu.
Autoru: Udălu a hăbărlor
Armânipsearea: Taşcu Lala
Print