Radio România Internațional

Tag: Guvernul Cioloş

  • Retrospectiva săptămânii 15.01-21.01.2017

    Retrospectiva săptămânii 15.01-21.01.2017

    Graţiere şi proteste


    Două proiecte de ordonanţă de urgenţă, privind graţierea, respectiv modificarea Codului penal, iniţiate de noul executiv român, au scos în stradă mii de oameni în Bucureşti şi în alte oraşe mari din România. Proiectele au fost trimise spre consultare principalelor instituţii din Justiţie şi publicate pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei. Guvernul intenţionează să graţieze în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv. De asemenea, să înjumătăţească pedepsele cu închisoare pentru cei care au împlinit vârsta de 60 ani, care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani şi a femeilor însărcinate. Graţierea ar fi condiţionată de achitarea – în cel mult un an de la punerea în libertate – a despăgubirilor stabilite de instanţă. Nu ar urma să beneficieze de graţiere recidiviştii sau cei condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite cu violenţă, împotriva siguranţei Statului şi de mare corupţie. În ce priveşte ordonanţa care modifică prevederi din Codurile penale, proiectul prevede că denunţătorii nu vor mai scăpa de răspundere penală dacă nu depun denunţul în termen de şase luni de la săvârşirea faptei.


    De asemenea, abuzul în serviciu va fi infracţiune doar dacă prejudiciul e mai mare de 200.000 de lei (circa 45 de mii de euro) şi cu plângerea prealabilă a părţii vătămate. Ministrul justiţiei, Florin Iordache, susţine că actele normative sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii Constituţionale. Criticii proiectelor au atras, însă, atenţia că astfel ar fi graţiaţi politicieni corupţi, dar şi criminali periculoşi şi ar fi dezincriminate abuzul în serviciu şi conflictul de interese. Magistraţii consideră că modificările legislative nu ajută justiţia şi lupta anticorupţie, iar ambasadorul SUA, Hans Klemm, apreciază că ordonanţele amintite nu sunt oportune întrucât conduc la slăbirea statului de drept.



    Priorităţile politicii externe a Bucureştiului


    Preşedintele Klaus Iohannis le-a prezentat ambasadorilor străini acreditaţi la Bucureşti priorităţile politicii externe româneşti în 2017. Coordonatele vor rămâne aceleaşi, a dat asigurări şeful statului român – aprofundarea parteneriatului strategic cu SUA şi consolidarea UE şi a NATO. Potrivit preşedintelui român, se mentin ca priorităţi combaterea migraţiei ilegale şi a terorismului. Pe de altă parte, şeful statului a reiterat că România este pregătită să participe la negocierile privind Brexitul, subliniind că rezultatul acestora trebuie să asigure pe deplin prezervarea drepturilor lucrătorilor români.


    Totodată, preşedintele a vorbit despre aprofundarea relaţiilor strategice cu Germania, Franţa şi Italia. Dar şi cu Polonia, în special în domeniul asigurării securităţii şi la nivel regional. Parteneriatul strategic cu Turcia, aliat indispensabil pentru stabilitatea în regiune, trebuie amplificat, la fel şi cooperarea cu statele baltice. Angajamentul concret în sprijinul integrării europene şi euroatlantice pentru statele din Balcanii de Vest, dar şi dezvoltarea în continuare a relaţiei cu Ucraina sunt alte coordonate ale politicii externe româneşti în 2017. Preşedintele a mai menţionat că trebuie pus accentul pe dimensiunea economică în relaţiile cu statele din Asia Centrală şi Orientul Mijlociu şi a opinat că relaţiile cu ţările din Asia, America Latină şi Africa trebuie promovate mult mai activ. Şeful statului a făcut referire şi la relaţia cu Republica Moldova, prilej cu care a dat asigurări că obiectivul României rămâne orientarea ireversibilă a Chişinăului către UE.



    Cazul Coldea


    Numărul doi în Serviciul Român de Informaţii, generalul Florian Coldea, a fost eliberat, în această săptămână, din funcţia pe care o deţinea de 12 ani, şi trecut în rezervă. Decizia survine după acuzaţiile grave formulate de fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugar, inculpat într-un dosar penal în care a fost dat în urmărire europeană şi care a lăsat să se înţeleagă că ar fi existat o imixtiune a serviciilor secrete în actul de justitie. Deşi o comisie internă de anchetă internă l-a găsit nevinovat pe Coldea, acesta a făcut un pas în spate, renunţând la funcţie. În contextul dezbaterilor publice din aşa-numitul caz Coldea, preşedintele Klaus Iohannis a adresat un mesaj politic noii majorităţi parlamentare, în care a spus că dovada maturităţii acesteia va fi modul în care abordează schimbările legislative din domeniul siguranţei naţionale şi al justiţiei. Preşedintele a explicat că pentru servicii secrete puternice şi eficiente e nevoie de un control parlamentar puternic, dar nu partinic.



    Anchetă privind rectificările bugetare


    Senatul şi Camera Deputaţilor de la Bucureşti, reunite în şedinţă comună, au decis declanşarea unei anchete referitoare la rectificările bugetare operate anul trecut de guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş. Vor fi anchetate procedura şi datele care au stat la baza adoptării de către Guvernul Cioloş a rectificărilor bugetare pozitive din august şi noiembrie 2016, în condiţiile în care, potrivit lui Liviu Dragnea, liderul principalului partid aflat la guvernare, PSD, veniturile scădeau de la lună la lună. Demersul majorităţii a fost criticat de PNL şi USR, care s-au pronunţat împotriva acestei iniţiative.


    Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat o hotărâre prin care se solicită o analiză pe aceeaşi temă şi Curţii de Conturi. Fostul premier Dacian Cioloş a răspuns, pe o reţea de socializare, acuzelor legate de execuţia bugetară pe anul trecut. În opinia sa, este vorba despre o fumigenă din partea celor care nu au cum să îşi respecte promisiunile făcute în campania electorală. Fostul premier aminteşte de un record de încasări de la UE, 7 miliarde de euro, bani care au intrat în România. Mai mult, ţinând cont de evoluţia economiei româneşti din primul semestru, se justifica o rectificare bugetară pozitivă în cel de-al doilea, mai spune Dacian Cioloş.

  • Fostul guvern, anchetat de noul Parlament

    Fostul guvern, anchetat de noul Parlament

    Senatul şi Camera Deputaţilor de la Bucureşti, reunite în şedinţă comună, au decis declanşarea unei anchete referitoare la rectificările bugetare operate anul trecut de Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş. Verificările vor fi efectuate de către Comisiile de buget-finanţe, care trebuie să prezinte un raport în următoarele zile. Vor fi anchetate procedura şi datele care au stat la baza adoptării de către Guvernul Cioloş a rectificărilor bugetare din august şi noiembrie 2016.



    Demersul a fost criticat de PNL şi USR, care s-au pronunţat împotriva acestei iniţiative. Vicepreşedintele liberalilor, Cătălin Predoiu: “Partidul Naţional Liberal respinge această anchetă, pentru că ea nu are alt obiectiv decât să amâne momentul în care partidul şi coaliţia de partid de la guvernare trebuie să dea explicaţii în legătură cu nerealizarea unui program irealizabil.”



    În schimb, liderul social-democrat, Liviu Dragnea, a precizat că o anchetă este necesară, având în vedere că au fost aprobate rectificări bugetare pozitive, în condiţiile în care veniturile scădeau de la lună la lună. Liviu Dragnea: “Să vedem dacă este din cauza lipsei de absorbţie a fondurilor europene, sau din cauza unei colectări proaste a TVA şi care sunt cauzele. A crescut evaziunea fiscală, a slăbit controlul ANAF-ului, a fost o ţesătură de oameni pusă în ANAF care a făcut ca anumite firme să nu fie controlate, ca anumite importuri să intre mai uşor în ţară? Că anumite instrumente, mecanisme şi instalaţii de control la vamă poate nu mai funcţionează sau nu au funcţionat subit?”



    Tot la iniţiativa lui Liviu Dragnea, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat o hotărâre prin care se solicită o analiză pe aceeaşi temă şi Curţii de Conturi. Fostul premier tehnocrat Dacian Cioloş a răspuns, pe o reţea de socializare, acuzelor legate de execuţia bugetară pe anul trecut. În opinia sa, această idee poate fi considerată drept o fumigenă din partea celor care nu au cum să îşi respecte promisiunile făcute în campania electorală.



    Fostul premier aminteşte de un record de încasări de la UE – 7 miliarde euro, bani care au intrat în România. Mai mult, ţinând cont de evoluţia economiei româneşti din primul semestru, se justifica o rectificare bugetară pozitivă în cel de-al doilea. Dacian Cioloş a mai spus că, prin toate măsurile luate pe parcursul anului trecut, a fost uşurată povara fiscală prin rambursări mai mari de TVA şi chiar au fost create condiţii favorabile pentru ca Guvernul din acest an să încaseze mai mulţi bani europeni, circa trei miliarde de euro.

  • Guvernul Cioloş, isapi după un an

    Guvernul Cioloş, isapi după un an

    Dzat di n’il’i di români işea, aoa si un an, pi geadei tra şi spuna niifharistusearea andicra di corupţia şi indiferenţa a autorităţlor, cari dusi tru minduita a lor, la un di nai cama urutl’i fanicadz di Bucureşti tru decheniili dit soni: incendiul dit clublu Colectiv, iu murira 64 di oamin’i. Premierlu social-democrat a momentului, Victor Ponta, ş-deadi demisia, iara după consultări cu reprezentanţal’ii a partidilor parlamentare şi a societatil’ei tivila, prezidentul Klaus Iohannis al’i deadi borgi al Dacian Cioloş s-adară un Guvern ninregimentat politic. Naulu Cabinet fu bagat pi ipotisi tru 17 di brumar 2015.




    Cum gioi s-umplu un an di guvernare tehnocrată, Executivlu parastisi una isapi ti ari scupolu s-dimanda ali opinie publică ti realizări, ama şi tra proiectele pripuse şi nibitisiti. Ti furn’ia că, la instalarea a Cabinetlui, aştiptărle ali societate fura multu mari, meatrili ti s-loara – spuni Guvernul – mutrira reconstrucţia a pistipsearil’ei că poati s-guverneadza una turlie cu namuzi, transparentu şi hairlaticu. Ase, protlu scupo a actualal’ei guvernari fu asigurarea a stabilitatil’ei politica, economica şi sociala tru an electoral, marcat, tru primveară, di scrutinlu local, iara pi 11 di andreu di atel parlamentar.




    Deapoa, Cabinetlu spune că apraftasi s-promoveadza transparenţa şi s-n’icsureadză birocraţia. Avu tru prota thesi a cilastaserlor Sănătatea şi Educaţia, prit reforme şi alocări bugetare. Tru idyea scară, debloca proiectili di infrastructură. La capitolu ‘apofasi’ suntu aradapsiti nomlu tra tin’ia di cafi mes unitara, cari lipsea s-hiba finalizat pană la bitisita a mandatului.




    Tru un interviu la televiziunea publică, premierlu Cioloş exighisi că Executivlu nu apraftasi, până tora, s-promoveadza aestu actu normativ cari s-ndreaga inechităţli dit sistemlu bugetar, tra atea ca lipsea s-adră, prota s-prota, una bază di dati cu tuti tin’iili di cafi mes di la stat, tra s-cunoască tamam realităţli dit sistem.




    Ia ti spusi Dacian Cioloş: “Anda avansăm tru baza di date cu adunarea a tutulor tin’iilor di cafi mes tra palteari, va s-putem s-bagam pi measa a Guvernului şi deapoa a Parlamentului şi un nom a tin’iil’ei di cafi mes unitara, cari s-hiba una realistă.” Guvernul român plândzi, al’iumtrea, atea turlie că reforma ali administraţie publica nu avu un imnaticu bun, cate nu avu andrupamintu politic.




    Diznau, Dacian Cioloş: “Easti ananghi şi di una limbidzari a ligatural’ei anamisa di administraţia publică şi politic, tra atea că avem ananghi di predictibilitate tru aestu proces decizional, di limbidzami şi di eliminari a arbitrariului şi a apofasilor ad-hoc cari suntu loati şi cari zn’iipsescu hairea ali administraţie.”




    Ndridzearea diznau a aparatlui administrativ pi criterii di profesionalismu şi axizeari reprezintă provocarea a yinitoaral’ei guvernari, cari ti s-hiba ea după legislativili di meslu ti yini spuni şi şefa a Reprezentanţal’ei di la Comisia Europena tru România, Angela Cristea: “Iti stat ari ananghi di vara dzati an’i tra s-agiunga cetăţeanlu s-ducheasca că s-feati una reformă a ipotisil’ei publiti şi ali administraţie publica.” Tru minduita ali Angela Cristea, una cearei va s-hiba guvernanţa discl’isă, tru cari cetăţeanlu nu easti masi beneficiar di politit publiti, ama si actor mintitu tru actul di guvernari.




    Autor: Roxana Vasile


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Sănătatea, prioritate a guvernului Cioloş

    Sănătatea, prioritate a guvernului Cioloş

    Premierul Dacian Cioloş
    consideră că se impune modificarea legislaţiei din sănătate, pentru că actuala
    legislaţie – spune el – de multe ori nu ne lasă să ducem lucrurile până
    la capăt. Totodată, există şi probleme de legislaţie ce vizează responsabilizarea
    managerilor de spitale. Guvernul intenţionează să folosească următoarele 6 luni
    pentru a lua măsuri structurale care chiar dacă nu vor reforma sistemul
    medical, vor scoate la lumină ce se intamplă. Anterior, purtătorul de cuvânt al
    Executivului, Dan Suciu, anunţa că sănătatea va deveni prioritatea numărul 1 a
    Guvernului Cioloş.

    Pe termen scurt, premierul a decis să trimită Corpul de
    Control la Comisia de Biocide de pe lângă ministerul Sănătăţii, comisia care
    stabileşte caietele de sarcini şi criteriile de utilizare a dezinfectanţilor.
    Dacă vor fi descoperite nereguli, rezultatele vor fi transmise Parchetului,
    care s-a sesizat deja în legătură cu o serie de probleme din sistem, pentru a
    fi utilizate în anchetă, a mai spus Dan Suciu. El a adăugat că Guvernul
    pregăteşte o hotărâre prin care să se aloce fonduri pentru acreditarea de
    urgenţă a unui laborator la Institutului de chimie ICECHIM.

    Dan Suciu: ‘Vrem să ştim dacă criteriile au fost
    respectate şi dacă s-au respectat toate standardele pentru procedurile
    acreditate de dezinfecţie. Guvernul pregăteste o hotărâre prin care se vor
    aloca fonduri pentru acreditarea laboratorului ICECHIM în procedură de urgenţă.
    E inaceptabil să nu putem avea o rigoare certificată în ceea ce priveşte
    analizele spitaliceşti’.

    Dan Suciu a mai anunţat că premierul i-a cerut
    ministrului Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, să implementeze accelerat
    programul de măsuri împotriva infecţiilor din spitale, anunţat săptămâna
    trecută. Potrivit lui Suciu, România are o infrastructură spitalicească veche
    şi trebuie să reînceapă construcţia de unităţi medicale. Astfel, Guvernul are
    în vedere reabilitarea profundă a infrastructurii de sănătate, în acest sens
    fiind încheiate studiile de fezabilitate pentru construcţia a două spitale noi
    – unul pentru copii şi un institut de Boli Cardiovasculare.

    Vor fi accelerate
    şi proiectele de finanţare europeană pentru construcţia celor trei spitale
    regionale de la Craiova, Iaşi şi Cluj. Este nevoie
    de o regândire a modului în care sunt respectate contractele de management în
    spitalele publice şi a modului în care unităţile spitaliceşti se subordonează
    autorităţilor centrale şi locale – a adăugat Dan Suciu, care crede că toate
    măsurile anunţate de Guvern pot să contribuie la recâştigarea încrederii în
    sistemul de sănătate. Premierul Cioloş consideră că reforma în sistem merge
    anevoios şi din cauza faptului că în ultimii 6-7 ani, România a avut 10
    miniştri care s-au succedat la minister.

  • Guvernul Cioloş, la început de drum

    Guvernul Cioloş, la început de drum

    Învestit acum mai puţin de o săptămână, Cabinetul de tehnocraţi condus de premierul Dacian Cioloş e cel mai atipic Guvern al României postcomuniste. Teodor Stolojan, în 1991, şi Mugur Isărescu, în 1999, amândoi economişti independenţi, preluau, pentru un an, conducerea unor echipe executive în care majoritatea miniştrilor erau înregimentaţi politic. Cioloş, în schimb, a distribuit portofoliile unor oameni, în general, fără antecedente politice şi care făcuseră, deja, performaţă în sectorul privat, în societatea civilă sau la instituţiile europene.



    Acest Guvern va trebui să gireze treburile curente circa un an, până la alegerile legislative din toamna lui 2016, interval în care clasa politică, intregral discreditată şi percepută drept coruptă şi incompetentă, ar urma să se reinventeze şi să redobândească încrederea românilor. La Radio România, unde a acordat primul său interviu după învestire, noul premier a declarat că Guvernul şi-a propus să adopte rapid proiectul de buget pentru 2016, pentru a-l trimite apoi Parlamentului în prima jumătate a lui decembrie. Despre majorarea salariilor bugetarilor cu 10%, adoptată de Legislativ, Cioloş a spus că mai întâi va studia cifrele lăsate de fostul Executiv, pentru a vedea cât de realistă e o astfel de majorare.



    Noii miniştri vor analiza, de altfel, proiectele lăsate în fază de implementare de guvernul demisionar, condus de social-democratul Victor Ponta, şi să decidă care dintre acestea pot fi integrate în bugetul pentru anul viitor. Noul program de guvernare prevede identificarea rapidă a unor soluţii pentru consolidarea încrederii în economia românească.



    Vicepremierul Costin Borc explică: Acest lucru presupune identificarea oportunităţilor de reindustrializare, ţinând cont de reinterpretarea acestui concept în contextul general european. Pe noi ne interesează în primul rând sprijinirea capitalului românesc, consolidarea identităţii produselor româneşti fiind pentru noi un obiectiv strategic. Capitalul uman românesc este pentru noi o resursă fundamentală şi vrem să dezvoltăm resursele umane atât în ce priveşte dezvoltarea personalului calificat până la industrii creative, IT&C etc.”



    Fost comisar european pentru Agricultură, Cioloş a anunţat, după o întrevedere, la Bucureşti, cu succesoarea sa româncă în Executivul comunitar, Corina Creţu, deblocarea programului operaţional regional pentru perioada 2007 — 2013, care fusese blocat în urma unui audit al Comisiei. În interviul acordat Radio România, premierul a mai afirmat că România are un grad de absorbţie a fondurilor europene de circa 60% şi că, dacă totul merge bine, va ajunge curând la 70 de procente.