Radio România Internațional

Tag: guvernul Citu

  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 27.06.2021 – 03.07.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 27.06.2021 – 03.07.2021

    Guvernul di București tricu testul a protăllei moțiuni di cenzură


    Guvernul cumăndusitu di liberalu Florin Cîțu tricu, aestă stămână, testul a protăllei moțiuni di cenzură, inițiată di prinţipalu partidu di opoziție, PSD, niifharistusitu di apofasili a Executivlui di București tru domeniile clleaie di lucru şi di turlia tru cari fu adratu Planlu Naţional di Redresari şi Rezilienţă. Pritu apofasili loati, actuala guvernari PNL-USR/PLUS-UDMR nu tiñiseaşti ndreptul la educaţie şi sănătati, nu acaţă tu isapi pruviderli constituţionali şi promoveadză politiţ economiţi cari duc la scădearea a nivelului di bănă, spusiră social-democrațlli tru kirolu a debaturloru. Di alantă parti, aţelu tră cari nkisi moțiunea, Florin Cîţu spusi că economia ali Românie aprăftăsi s’treacă di nai cama marea criză tu aeşţă ditu soni 100 di añi, iara coaliţia easti vărtoasă şi ndreaptă ti guvernari ma largu, acă PSD ambudyiusi ditu Parlamentu reformili iniţiati di Executiv. Uidisitu cu premierlu, tocurli suntu ma ñiţ, a deapoa amintatiţli a românilor crescu ma ayoñyea andicra di rata ali inflației, atea ţi s’veadi pritu creaştirea di ancupărari. Tră moțiuni votară maş 201 parlamentari — inițiatorlli și reprezentanțălli AUR, ultranaţionalistu, tru kirolu anda parlamentarlli a putearillei tiñisiră apofasea ali coaliţie di centru-dreapta aflată la guvernari tra s’nu voteadză.



    Tru România, alăxeri fapti di furnizorlli di energie electrică și di gazi, ama și tru atea ţi mutreaşti serviţiili di sănătati


    Furnizorlli di energie electrică și di gazi ditu România scoasiră, ahurhinda cu data di 1 alunaru, ñicurărli fapti ti consumatorlli casniţ cari nu simnară un contractu pi păzarea concurenţială. Simfunu cu datili dimăndati di Autoritatea Naţională di Reglementari tru Energie, ditu aţelli aproapea 9 miliuñi di consumatori casniţ di energie electrică, ma multu di giumitati nu simnară un contract nău, atea ţi spuni că au un contractu tip serviciu universal, nai ma scumpu di pi păzari, iara unăoară cu eliminarea a ñicşurărloru, aeşţă va s-aibă ună crişteari a facturăllei anamisa di 1 şi 7%. Tru ţi mutreaşti gazili naturali, dauă cirecuri ditu aţelli patru miliuñi di consumatori nu simnară un contractu nău pi păzarea concurenţială. Tră aeşţă, factura va s’crească cu până la 25 di proţente. Tutu di la 1 alunaru, tru România intră pi lucru năulu contractu-cadru ţi reglementeadză serviţiili di sănătate. Ditu năutăț s’arădăpsescu asiguripsearea-a unăllei pachetă di prevenţie ti persoanili di 40 di añi ş-cama, ţi ari trei consultaţii di evaluari a riscurloru şi intervenţie ti ñicurarea a aluştoru. Tutunăoară, pacienţălli croniţ va s’hărsească cathi mesu di câti ună consultaţie la domiciliu ţi u da yeaturlu di familie, andicra di patru tru an până tora, iara yeaţărlli di familie pot s’da năi serviţii.



    Di la 1 alunaru, tru România s’bagă tu practico certificatlu veardi și năi relaxări a restricțiilor anti-Covid


    Di la 1 alunaru, tru UE a intră tu lucru certificatlu digitalu Covid, cari spuni desi atelu ţi ălu ari easti vaccinat, vindicat di COVID-19 ică avu tora ayoñea un testu negativ la infecţia cu SARS-CoV2. Năulu document, ţi easti idyiulu tu tută Uniunea, ari scupolu ta s’licşureadză intrarea tru statele membre. Documentul cu cod QR poate s’hibă printat ică discărcat tru telefon şi easti ghiv4situ la yimbruki cu un scanner special. Perioada di valabilitate diferă, di la 24 di s4hăţ tru cazlu a unui test antigen rapid, până la un an tru cazlu a aţiloru vaccinaţi cu schema completă. Tru România, ti loarea a certificatlui digitalu Covid, Serviciulu di Telecomunicaţii Speciale ndreapsi ună platformă securizată pi internet: certificat-covid.gov.ro. Di altă parti, evoluția pozitivă a epidemiillei tru România tru kirolu ditu soni dusi la relaxari, di la 1 alunaru, misurli loati ti apridunarea mutrinda transmiterea-a coronavirusului. S-dişcllisiră diznă panayirurli, bâlciurli şi talciocurli, pensiunile şi hotelurli pot s’aproaki ti cazari la limita maximă, a deapoa sălliurli di fitness pot s’aproaki tuţ muştiradzlli. Restaurantili şi cafineadzlli pot s’armână dişcllisi până la oara 2:00 noaptea la capaţitate maximă, ama tru cazlu a cluburilor şi a barurlor arm4ni ma largu restricţia uidisitu cu atea ţi spuni că pot s’intră maş aţelli vaccinaţ. Evenimentili privati pot ta s’disvărtească cu 100 di acllimaţ – năuntru şi 150 – nafoară, numirlu putânda s’hibă majorat la 300 cara tuț participanțălli pot s’facă dovada vaccinarillei, a treţirillei pritu COVID-19, respectiv un testu negative faptu tora ayoñea.



    Victimili a Pogromlui di Iaşi, ditu cirişaru 1941, comemorati tru plenlu and4musitu a Parlamentului di București


    Parlamentul ali Românie a comemoră, tru aestă stămână, tru andamasi solemnă, ti prota oară tru istoria a llei, victimili a Pogromlui di Iaşi, ditu cirişaru 1941, ordonat di autoritățli antisemiti ditu ateli kiro și cari feaţiră victimi cama di 13.000 di evrei români. Prezidentulu ali Românie, membrilli a Guvernului, foștii şefi di stat, reprezentanţăllii a corpului diplomatic acreditat Bucureşti, şeflu a Casăllei Regală ali Românie, Patriarhul BOR şi liderllii alăntoru culte religioase, reprezentanţii a Federaţiillei a Comunităţlor Evreieşti ditu România, ali Armată Română, ali Academie Română, cum şi supravieţuitorlli ică clirunomlli a victimilor Pogromlui eara viniţ tru sală. Supravieţuitor a Pogromlui di Iaşi, sociologlu Michael Cernea, tora tru ilikia di 90 di ani, ş-adusi aminti cu emoţie aţeali dzăli, cari ălli spilară măduua bana tută. Eara atumţea maş unu cilimeanu di 10 ani: “Añi aducu aminti cathi momentu a dzuuăllei tru cari earamu scoşi fuvirsitoru ditu casă, io cu familia a mea. Nă ncolonară şi până tu soni agiumsimu la Curtea Chesturăllei şi nă aspăremu şi voi s’vă spun că frixea ta s’eşţă vătămatu fu ună fortumă multu greauă, cari armasi şi după Pogrom. Frixea paralizeadză, stuhineadză.” Di la tribuna a Parlamentului, ambasadorlu a statlui Israel tru România, David Saranga, spusi că, ti amărtie, tru multe stati ditu Europa aţeali trenuri a moartillei suntu nica prezente, pritu manifestări di ură şi intoleranţă. Oficialitățli români pitricură mesajlu a pricunuștearillei trăñipserli și aţelu di pricunuşteari a evenimentului traghicu ţi s’feaţi aoa şi 80 di añi.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Retrospectiva săptămânii 27.06.2021 – 03.07.2021

    Retrospectiva săptămânii 27.06.2021 – 03.07.2021

    Guvernul de la București a trecut testul primei moțiuni de cenzură


    Guvernul condus de liberalul Florin Cîțu a trecut, în această săptămână, testul primei moțiuni de cenzură, inițiată de principalul partid de opoziție, PSD, nemulțumit de măsurile Executivului de la București în domeniile cheie de activitate şi de modul în care a fost întocmit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Prin măsurile adoptate, actuala guvernare PNL-USR/PLUS-UDMR nu respectă dreptul la educaţie şi sănătate, ignoră prevederile constituţionale şi promovează politici economice care duc la scăderea nivelului de trai, au susținut social-democrații în timpul dezbaterilor. De cealaltă parte, cel direct vizat de moțiune, Florin Cîţu a spus că economia României a reuşit să treacă peste cea mai mare criză din ultimii 100 de ani, iar coaliţia este puternică şi pregătită să guverneze în continuare, deşi PSD a boicotat din Parlament reformele iniţiate de Executiv. Potrivit premierului, dobânzile sunt mai mici, iar veniturile românilor cresc mai repede decât rata inflației, ceea ce se traduce prin creșterea puterii de cumpărare. În favoarea moțiunii au votat doar 201 parlamentari – inițiatorii și reprezentanții AUR, ultranaţionalist, în timp ce parlamentarii puterii au respectat decizia coaliţiei de centru-dreapta aflată la guvernare de a nu-și exprima votul.



    În România, modificări operate de furnizorii de energie electrică și de gaze, dar și în ceea ce privește serviciile de sănătate


    Furnizorii de energie electrică și de gaze din România au eliminat, începând cu data de 1 iulie, reducerile făcute consumatorilor casnici care nu au semnat un contract pe piaţa concurenţială. Conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie, din cei aproape 9 milioane de consumatori casnici de energie electrică, mai mult de jumătate nu au semnat un contract nou, ceea ce înseamnă că deţin un contract tip serviciu universal, cel mai scump de pe piaţă, iar odată cu eliminarea reducerilor, aceştia vor avea o majorare a facturii cuprinsă între 1 şi 7%. În privinţa gazelor naturale, două treimi din cei patru milioane de consumatori nu au semnat un contract nou pe piaţa concurenţială. Pentru aceştia, factura va creşte cu până la 25 de procente. Tot de la 1 iulie, în România a intrat in vigoare noul contract-cadru ce reglementează serviciile de sănătate. Între noutăți se numără asigurarea unui pachet de prevenţie pentru persoanele de peste 40 de ani, ce include trei consultaţii de evaluare a riscurilor şi intervenţie pentru reducerea acestora. De asemenea, pacienţii cronici vor putea beneficia în fiecare lună de câte o consultaţie la domiciliu acordată de medicul de familie, faţă de patru pe an până în prezent, iar medicii de familie pot acorda noi servicii. cortină



    De la 1 iulie, în România au intrat în vigoare certificatul verde și noi relaxări ale restricțiilor anti-Covid


    De la 1 iulie, în UE a intrat în vigoare certificatul digital Covid, care arată dacă deţinătorul său este vaccinat, vindecat de COVID-19 sau a avut recent un test negativ la infecţia cu SARS-CoV2. Noul document, identic în întreaga Uniune, are scopul de a facilita accesul în statele membre. Documentul cu cod QR poate fi printat sau descărcat în telefon şi este citit la vamă cu un scanner special. Perioada de valabilitate diferă, de la 24 de ore în cazul unui test antigen rapid, până la un an în cazul celor vaccinaţi cu schema completă. În România, pentru obținerea certificatului digital Covid, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a creat o platformă securizată pe internet: certificat-covid.gov.ro. Pe de altă parte, evoluția pozitivă a epidemiei în România în ultima perioadă a determinat autoritățile să relaxeze, de la 1 iulie, măsurile luate pentru limitarea transmiterii coronavirusului. S-au redeschis târgurile, bâlciurile şi talciocurile, pensiunile şi hotelurile pot caza la limita maximă, iar sălile de fitness pot primi toţi clienţii. Restaurantele şi cafenelele pot să rămână deschise până la ora 2:00 noaptea la capacitate maximă, dar în cazul cluburilor şi al barurilor se menţine restricţia potrivit căreia pot intra doar cei vaccinaţi. Evenimentele private se pot desfăşura cu 100 de invitaţi – la interior şi 150 – la exterior, numărul putând să fie majorat la 300 dacă toți participanții pot să facă dovada vaccinării, a trecerii prin COVID-19, respectiv un test negativ recent.



    Victimele Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941, comemorate în plenul reunit al Parlamentului de la București


    Parlamentul României a comemorat, în această săptămână, în sedință solemnă, pentru prima dată în istoria sa, victimele Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941, ordonat de autoritățile antisemite din acea perioadă și căruia i-au cazut victime peste 13.000 de evrei români. Preşedintele României, membrii Guvernului, foștii şefi de stat, reprezentanţii corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, şeful Casei Regale a României, Patriarhul BOR şi liderii celorlalte culte religioase, reprezentanţii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, ai Armatei Române, ai Academiei Române, precum şi supravieţuitori sau urmași ai victimelor Pogromului au fost prezenți în sală. Supravieţuitor al Pogromului de la Iaşi, sociologul Michael Cernea, acum în vârstă de 90 de ani, şi-a amintit cu emoţie acele zile, care i-au marcat întreaga existenţă. Era atunci doar un copil de 10 ani: “Îmi amintesc bine fiecare moment al zilei în care am fost scoşi brutal din casă, eu cu familia mea. Am fost încolonaţi şi până la urmă am ajuns la Curtea Chesturii şi ne-am înfricoşat şi vreau să vă spun că frica de a fi omorât a fost o povară foarte grea, care a rămas şi după Pogrom. Frica paralizează, umileşte. De la tribuna Parlamentului, ambasadorul statului Israel în România, David Saranga, a spus că, din nefericire, în multe state din Europa acele trenuri ale morţii sunt încă prezente, prin manifestări de ură şi intoleranţă. Oficialitățile române au transmis mesajul recunoașterii suferinței și cel de asumare a evenimentului tragic petrecut acum 80 de ani.


  • Moţiune de cenzură împotriva guvernului Cîţu

    Moţiune de cenzură împotriva guvernului Cîţu

    Citită săptămâna trecută în plenul Parlamentului
    de la București, prima moțiune de cenzură împotriva Guvernului Cîțu este dezbătută și
    votată astăzi în Legislativ. Inițiatorii săi, social-democrații, spun că au
    purtat negocieri cu deputați și senatori de la toate formațiunile politice și
    că mulți sunt nemulțumiți, ceea ce îi face să fie încrezători că moțiunea are
    șanse să treacă. Aceasta, deși matematica parlamentară nu ar înclina balanța în detrimentul celor care
    formează arcul guvernamental, PNL – USR/PLUS – UDMR. AUR a anunțat, deja, că a
    decis să susțină demersul PSD, chiar dacă formațiunea este nemulţumită că propunerile pe care le-a formulat
    nu au fost introduse în textul moţiunii de cenzură. Nu votăm moţiunea, ci
    votăm înlăturarea guvernului Cîţu    , a anunțat George Simion, copreşedinte AUR.     Pentru
    ca moţiunea să fie adoptată și guvernul înlăturat este nevoie de votul favorabil
    a 234 de parlamentari, iar PSD, AUR şi parlamentarii independenţi au împreună
    doar 205 voturi.

    Vizat direct de moţiunea de cenzură, premierul liberal Florin
    Cîţu anunţa încă de luni că decizia coaliţiei de la guvernare este ca
    parlamentarii săi să fie prezenţi în sală la dezbaterea documentului, dar să nu
    participe la vot. Acuzele social-democraților la adresa Cabinetului Cîțu
    vizează măsurile Executivului în domenii-cheie de activitate – pensii,
    sănătate, educaţie şi agricultură, dar şi modul în care a fost întocmit Planul
    Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În opinia PSD, actuala guvernare conduce
    economia României spre prăpastie cu o viteză uluitoare.

    Social-democrații spun
    că în timp ce pentru majoritatea românilor puterea de
    cumpărare se reduce în fiecare secundă, camarila politică şi firmele de partid
    au profituri grase – România trăieşte de pe o zi pe alta, din împrumuturi
    masive luate la dobânzi astronomice. Preţurile au explodat, buzunarele
    românilor s-au golit. Facturile s-au dublat, alimentele de bază au devenit
    bunuri de lux, medicamentele esenţiale ori nu se găsesc, ori sunt foarte
    scumpe. Cursul euro/leu a ajuns la 5 lei, iar litrul de benzină a depăşit 6
    lei. Datoria publică bate record după record, iar de ţinta de deficit de 3% nu
    îşi mai aminteşte nimeni! Cu toate acestea, alocaţiile, salariile şi pensiile
    sunt îngheţate şi antreprenorii se plâng că statul nu le plăteşte lucrările
    efectuate!     – spune PSD.

    Principalul partid de opoziție critică modelul de guvernare al actualei coaliţii de
    guvernare și pentru că, spun social-democrații, ar ajuta economic alte state şi
    nu România, în condiţiile în care 1.500 de euro pe minut se adaugă la deficitul
    comercial al ţării din faptul că importurile sunt mai mari decât exporturile. Consider
    că principalul inamic al dezvoltării României este fostul partid comunist, care
    a avut tot felul de avataruri indiferent cum s-a numit el FSN, FDSN, PDSR,
    PSD,     a replicat liderul liberalilor, Ludovic Orban.



  • Învestirea guvernului de la Bucureşti

    Învestirea guvernului de la Bucureşti

    România are un nou guvern, cu puteri depline, rezultat în urma alegerilor din 6 decembrie şi susţinut de o coaliţie de centru-dreapta formată din PNL, USR PLUS şi UDMR. Miercuri, noua majoritate, născută după negocieri dure, care au presupus armonizarea programelor de guvernare şi împărţirea funcţiilor ministeriale şi parlamentare, a făcut un tur de forţă şi a reuşit să-i valideze pe cei 18 miniştri şi să învestească noul executiv.



    Prim-ministru este finanţistul Florin Cîţu, cel care, în calitate de şef al Finanţelor în fostul cabinet liberal minoritar, a reuşit să evite colapsul bugetar pe care nu puţini îl prevesteau, pe fondul crizei economice generate de pandemie. Criticii spun, însă, că Florin Cîţu a îndatorat excesiv România. Pentru noul premier, obiectivele pe termen scurt ale noului guvern sunt clare, la fel şi modelul de dezvoltare a ţării pe care noii guvernanţi îl propun.



    Florin Cîţu: Atât eu, cât şi echipa mea vom face tot ce ne stă în putinţă pentru realizarea celor două obiective pe care le-am enunţat deja şi cu care sunt sigur că toate partidele politice sunt de acord: să trecem cât mai repede şi cât mai bine peste criza din sănătate şi să repunem economia pe picioare. Criza COVID-19 a evidenţiat necesitatea aplicării unui nou model de guvernare publică şi dezvoltare economică şi socială. În acest context, coaliţia de centru-dreapta propune un program de guvernare care îmbină măsurile de ieşire din criză cu politicile de dezvoltare pe termen lung pentru a construi România normală, la care aspiră fiecare român. Noul model de dezvoltare economică şi socială are în prim-plan investiţiile ca motor al dezvoltării economice, care să genereze cea mai mare creştere din Uniunea Europeană în intervalul 2021- 2024.”



    Principalul actor al opoziţiei parlamentare va fi PSD, câştigător al scrutinului legislativ, dar izolat politic. Social-democraţii au criticat aspru programul de guvernare. Şeful lor, Marcel Ciolacu, a anunţat că PSD va face o opoziţie totală, avertisment care aproape că îl viza direct pe omologul lui liberal, Ludovic Orban.



    Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu: PSD nu va vota niciodată un astfel de guvern. Românii mai au un singur aliat în Parlamentul României – PSD! Le vom apăra drepturile, ne vom bate cu voi în comisii, în plen, pe tot terenul. Domnule Orban, ţineţi minte ce vă zic astăzi aici în Parlamentul României: aţi sperat să vă salvaţi, dar de abia acum începe cel mai negru coşmar pe care l-aţi avut vreodată!”



    Preşedintele Klaus Iohannis le-a atras atenţia noilor miniştri că oamenii aşteaptă acum concretizarea reformelor promise, care vizează marile sisteme publice, restructurarea statului, reducerea birocraţiei. În funcţie din 2014 şi aflat la al doilea mandat, preşedintelui i se oferă, în premieră, şansa unui parteneriat cu un guvern susţinut de o majoritate stabilă, construită în jurul PNL, partidul din care provine.