Radio România Internațional

Tag: guvernul Grindeanu

  • Căderea guvernului Grindeanu

    Căderea guvernului Grindeanu

    La
    Bucureşti, se caută premier, după ce, miercuri, coaliţia PSD-ALDE şi-a demis,
    prin moţiune de cenzură, propriul guvern – o premieră în Parlamentul României.

    Singurii din echipa guvernamentală care au făcut opoziţie acestui demers au
    fost premierul Sorin Grindeanu, secretarul general al Executivului, Victor
    Ponta, şi ministrul Comunicaţiilor, Augustin Jianu. Celelalte partide au
    preferat să nu se implice în confruntarea din interiorul PSD, în timp ce grupul
    minorităţilor naţionale, care votează întotdeauna la fel cu cei aflaţi al
    putere a lăsat acum la latitudinea fiecăruia dintre membri opţiunea de a
    decide. La final, au votat pentru moţiune 241 de parlamentari, cu opt mai mulţi
    decât era necesar conform legii.

    Social-democrat de mai bine de 20 de ani, Sorin
    Grindeanu a devenit indezirabil la mai puţin de jumătate de an de la instalarea
    în fruntea cabinetului, şeful PSD, Liviu Dragnea, susţinând că prin înlăturarea
    lui vrea să stopeze un guvern care nu a
    respectat programul şi promisiunile din campanie – promisiuni care i-au readus,
    în decembrie 2016, la putere pe social-democraţi. Astfel, în urma unei
    evaluări, PSD i-a retras sprijinul politic lui Sorin Grindeanu afirmând că
    acesta nu ar fi implementat reformele economice necesare, acuzaţie respinsă de premier,
    care, prin refuzul de a părăsi funcţia a determinat partidul care l-a propulsat
    să recurgă la moţiunea de cenzură. După votul de neîncredere din Parlament,
    pledând pentru asigurarea unităţii în PSD, Sorin Grindeanu a declarat că îşi va
    continua activitatea până când legislativul va aproba noul guvern: Important este să ieşim din acest blocaj
    şi să transmitem investitorilor şi cancelariilor din lumea întreagă faptul că
    România rămâne un mediu stabil şi predictibil.

    În opinia lui Liviu
    Dragnea, partidul a ieşit întărit din acţiunea politică demarată de partidele
    aflate la putere. El a precizat că la consultările pe care şeful statului Klaus
    Iohannis le va avea luni cu partidele parlamentare, va propune ca premier o persoană
    capabilă să ducă la capăt obiectivele programului de guvernare: România a reintrat în normalitate şi în rigorile constituţionale. A fost o
    acţiune politică asumată de PSD şi ALDE. Nu dorim să riscăm ca un program de
    guvernare ambiţios să fie pus sub semnul întrebării.

    Liderul ALDE, Călin
    Popescu Tăriceanu, a apreciat că rezultatul votului asupra moţiunii de cenzură
    demonstrează că există o majoritate care funcţionează.

    Liberalii
    nu au participat la votul privind moţiunea de cenzură şi au subliniat că toate
    reproşurile aduse lui Sorin Grindeanu pot fi imputate PSD şi ALDE, care, spun
    ei, nu sunt capabile de o guvernare de tip european. Noul lider al PNL, Ludovic
    Orban: Luni vom avea o reuniune
    a Biroului Politic Naţional împreună cu grupurile parlamentare pentru a stabili
    strategia Partidului Naţional Liberal. Doar când toţi PSD-iştii vor fi trimişi
    acasă, lucrurile vor reveni la normal în România.

    Aceeaşi părere o are şi
    liderul PMP, Traian Băsescu: Partidul social democrat împreună cu
    ALDE se dovedesc inapţi pentru guvernare. De aceea, drumul pe care trebuie să-l
    luaţi, dragi majoritari, este în opoziţie.

    Nici
    parlamentarii UDMR, nici cei ai USR nu au votat, iar un deputat al USR, Dan Barna, a apreciat că mobilizarea de care au dat dovadă
    la vot partidele de guvernământ ar fi fost demnă de o cauză mai bună.

  • Prima remaniere a Guvernului Grindeanu

    Prima remaniere a Guvernului Grindeanu

    La mai puţin de două luni de la instalare, Guvernul de stânga de la Bucureşti, confruntat cu un major handicap de imagine, pe fondul tentativei eşuate de a vicia Codurile Penale, a trecut prin prima schimbare de garnitură. Obligat, oricum, de conjunctură la o mini-remaniere, după ce ministrul pentru Mediul de Afaceri, Florin Jianu, şi cel al Justiţiei, Florin Iordache, şi-au dat demisia, dirijorul orchestrei executive, Sorin Grindeanu, a mai făcut doua înlocuiri, la Economie şi Fonduri Europene.



    Astfel, cei patru noi titulari sunt Tudorel Toader, la Justiţie, Mihai Tudose, la Economie, Rovana Plumb, la Fonduri Europene, şi Alexandru Petrescu, mutat de la Economie la Mediul de Afaceri. Ei au depus, joi, jurământul de învestitură, în prezenţa şefului statului, Klaus Iohannis, care şi-a exprimat speranţa că nou-veniţii vor aduce plus valoare Cabinetului Grindeanu. Fără doar şi poate, cea mai complicată misiune o are noul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, cel care trebuie să-l facă uitat, ca prestaţie profesională, pe intens hulitul său predecesor, Florin Iordache, autorul textului celebrei ordonanţe de guvern numărul 13, adoptată pe 31 ianuarie şi factorul declanşator al celor mai ample proteste din istoria post-comunistă a României.



    Personaj apolitic, cu o vastă experienţă în domeniul judiciar şi cu o reputaţie pe măsură, Toader a fost lăudat chiar de cel care este considerat autorul moral al defunctei ordonanţe 13, liderul PSD, Liviu Dragnea: “Argumentele primului ministru sunt aceleaşi pe care şi eu le-aş fi avut în vedere. Şi anume o statură profesională de necontestat, faptul că este un bun constituţionalist, un specialist în drept şi faptul că este membru al Comisiei de la Veneţia. Nu s-a solicitat şi nu i se va solicita domnului Tudorel Toader să se înscrie în partid”.



    Imediat după depunerea jurământului, premierul Grindeanu le-a trasat celorlalţi trei miniştri sarcinile debutului de mandat. Ministrului Economiei, primul ministru i-a cerut să revitalizeze industria de apărare: “Avem un buget, aşa cum ştiţi, 2% pentru apărare. Mi-aş dori ca marea partea acestei sume să fie cheltuită în România, astfel încât să putem să ajutăm industria naţională de apărare.”



    Sorin Grindeanu vrea ca ministrul Mediului de Afaceri să ducă mai departe proiectul Legii prevenţiei, ce ar urma să pună accent pe evitarea sancţionarii companiilor pentru încălcarea unor prevederi legale, în paralel cu remedierea problemelor descoperite, în vreme ce proaspătul titular de la Fonduri Europene are ca principală misiune atragerea, anul acesta, a 5,2 miliarde de euro, ca obiectiv asumat al Guvernului.

  • Lupta împotriva corupţiei trebuie continuată

    Lupta împotriva corupţiei trebuie continuată

    România #REZISTĂ, este concluzia presei din ţară,
    dar şi a celor mai importante publicaţii internaţionale, după mai bine de două
    săptămâni de proteste, care au strâns peste sute de mii de oameni. Numai
    duminica trecută, în Piaţa Victoriei din Bucureşti s-au strâns zeci de mii de
    oameni, iar mulţi internauţi şi-au schimbat şi poza de profil de pe Facebook,
    afişând acelaşi mesaj. La
    mai puţin de o lună de la învestitură, Guvernul român condus de PSD a generat o
    mişcare de contestare populară fără precedent de la căderea comunismului, în
    1989    , aminteşte AFP. Albastru, galben, roşu: zeci de mii de manifestanţi au
    format duminică, la Bucureşti, un drapel românesc imens, luminat de telefoanele
    mobile, pentru a cere demisia Guvernului pe care îl acuză de subminarea luptei
    anticorupţie    , scrie aceeaşi agenţie, care a realizat şi un material în
    Piaţa Victoriei din Bucureşti.


    Analistul Cristian Pârvulescu este de părere că indignarea românescă are un nou început: Indignarea românească părea să se stingă după Colectiv, părea ca elementele care îi dădeau coerenţă să fi slăbit. Dar
    erorile făcute atât de repede de Guvernul Grindeanu şi de majoritatea PSD ALDE
    au generat un balon de oxigen. Cu siguranţă, este vorba de un nou actor pe care
    partidele clasice trebuie să-l ia în considerare. Nu se poate guverna cu
    600.000 de oameni în stradă, iar ideea aceasta de secol XIX, că Parlamentul
    poate face totul, este cât se poate de periculoasă. Parlamentul este o instituţie
    importantă, dar democraţia nu se reduce la Parlament. Câtă vreme Guvernul nu
    este dispus să accepte pluralitatea opiniilor în societate, mişcările de
    protest vor continua.


    Scriitoarea Nora Iuga s-a
    alăturat din primul moment protestelor din Piaţa Victoriei: De când preşedintele PSD
    Liviu Dragnea a intrat în scenă şi a produs toată situaţia în care ne aflăm
    acum, mi-am dat seama că am intrat într-o fundătură foarte periculoasă. Dar
    minunat este că în felul acesta a înviat
    un spirit de libertate, de dreptate, de civilizaţie pe care tineretul în
    special, dar nu numai tineretul, şi oameni mai vârstnici din acestă ţară, îl
    aduc în faţa întregii lumi, nu numai în
    faţa noastră, care încetasem să credem că mai avem asemenea calităţi. Sunt fericită
    să descopăr o societate românescă în care îmi pierdusem încrederea, o societate
    civilă după care îmi dau seama că noi tânjim de la Revoluţie încoace. O
    societate care în anii comunismului părea să fi murit definitiv, dar iată ce
    fenomen extraordinar se întâmplă astăzi. Oamenii din ţară sunt deja un nucleu
    în creştere continuă a societăţii civile şi acest lucru este extraordinar.



    Scriitorul Radu Vancu este de părere că, pe lângă
    câştigurile pragmatice -retragerea Ordonanţei de Urgenţă 13 şi demisia ministrului
    Justiţiei Florin Iordache – o mare realizare a serilor consecutive de proteste
    este cultura protestului pe care România şi-a dezvoltat-o. O cultură a
    protestului rezultată atât din numărul imens al oamenilor din stradă, dar şi
    din valorile comune pe care le împărtăşesc cei care au participat la proteste,
    chiar dacă aveau opţiuni politice diferite. Radu Vancu: Sunt în
    stradă şi votanţi de stânga, şi votanţi de dreapta, şi oameni neutri din punct
    de vedere politic, şi oameni care nu au votat, dar care militează pentru
    aceleaşi valori. Pentru prima dată în România, după mai bine de două decenii,
    au existat nişte valori care au unit o mulţime dincolo de faliile politice şi
    acesta este un mare câştig, faptul că am putut fi solidari din nou, pentru că
    solidaritatea la noi se pierduse. Şi cel de-al doilea câştig moral important
    este cel legat de felul în care este văzută România în acest moment în lume. Nu
    doar articolele din presa franceză, engleză, americană, germană, italiană,
    articolele laudative despre noi sunt marele câştig, ci mai ales comentariile de
    pe forumurile acestor publicaţii, în care România este văzută ca un exemplu de
    democraţie, ca un exportator de democraţie.



    Răzvan Martin dela ActiveWatch consideră că
    protestele masive din aceste săptămâni demonstrează că lupta anticorupţie este
    pe agenda cetăţenilor şi că oamenii reacţionează dacă există riscul unui regres
    după ce în ultimii ani s-au făcut progrese semnificative în combaterea
    corupţiei:
    Cred că acesta este cel mai mare câştig, faptul că societatea începe să
    reacţioneze. Că cetăţenii îşi descoperă puterea, că indivizii devin cetăţeni,
    că cetăţenii reuşesc să se organizeze în comunităţi şi să-şi conştientizeze
    puterea, să-şi dea seama că împreună pot spune nu. Eu cred că aceste mişcări au
    început să se nască, să se coaguleze, să se structutreze încă din 2011, 2012.
    Atunci nu au avut atâta ecou pentru că protestele erau mai mici şi pe probleme
    care poate nu erau atât de vizibile în agenda publică. Cum spuneam, muşchiul
    civic a fost exersat şi s-a încordat de-a lungul unei perioade mai lungi. Acum
    îşi arată puterea.



    Un mare câştig
    al acestor zile este, în opinia criticului literar Luminiţa Corneanu, faptul că
    oamenii din stradă şi-au făcut auzită vocea şi că perseverenţa lor i-a obligat
    pe cei din Guvern la o reacţie: Ceea ce mi se pare cel mai important, poate mai important decât
    câştigurile concrete pe termen scurt, este faptul că ne-am redescoperit, am
    redescoperit încrederea în noi, în mecanismele primare ale democraţiei,
    raportul dintre alegători şi aleşi, între cetăţeni şi cei delegaţi să conducă
    cetatea. Imaginile cu protestatarii din Bucureşti care au făcut înconjurul
    lumii ne-au umplut inimile de mândrie şi de încredere, iar România şi cetăţenii
    români sunt daţi de exemplu Americii şi Marii Britanii despre cum se face.
    Aşa ceva nu ni s-a mai întâmplat până acum şi de aceea consider că este foarte
    important, am aflat noi înşine cât suntem de puternici şi cât de important este
    să fim împreună şi să ne facem vocea auzită.



    Actorul Tudor Aaron Istodor. Unul din sutele de
    mii care au ales să #reziste: Cred că s-a reconturat o
    voce, o voce a străzii. Eu nu mă consider manipulat, nu aparţin nici unui
    partid politici, nu ţin nici cu unii, nici cu alţii, dar când am constatat că
    se întâmplă ceva greşit, că este vorba de un abuz, am simţit nevoia să ies în
    stradă ca orice cetăţean. Aşa că am fost acolo plus unu, şi cred că a fost
    important că am fost atâţia care am sesizat că ceva este greşit şi că ceva
    trebuie îndreptat. Şi iată că lucrurile au fost deja îndreptate, deci cred că a
    fost un câştig.



  • Guvernul Grindeanu trece de prima moţiune de cenzură

    Guvernul Grindeanu trece de prima moţiune de cenzură

    Tentativa opoziţiei de dreapta de la
    Bucureşti de a demite Guvernul PSD – ALDE a eşuat. Iniţiată de PNL şi USR şi
    sprijinită de PMP, moţiunea intitulată Guvernul
    Grindeanu – Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul în România    ,
    nu a întrunit, după cum era de aşteptat, majoritatea voturilor parlamentarilor.
    Aşadar, la putin peste o lună de la învestire, Executivul a trecut fără
    probleme de prima moţiune de cenzură, al cărei text a conţinut critici la
    adresa coaliţiei de guvernare. Aceasta este acuzată că a adoptat, noaptea, pe
    furiş, ordonanţa care modifica Codurile penale, pentru a-i scăpa de probleme
    penale pe politicienii cu probleme.

    Românii nu vor graţierea şi salvarea
    politicienilor corupţi. Legiferarea în folos propriu nu este o soluţie pentru
    România, pentru că nu face decât să slăbească statul de drept şi să ne
    slabească ca naţiune,     se arăta în textul moţiunii de cenzură.

    De altfel, ordonanţa privind modificarea Codurilor
    penale a starnit un uriaş val de nemulţumire în întreaga ţară şi, zile la rând,
    oamenii au ieşit în stradă pentru a cere abrogarea măsurii, dar şi demisia
    Guvernului. Lor li s-au alăturat şi românii din diaspora.

    La presiunea străzii,
    Guvernul a anuntat ca renunţă, pentru moment, la
    modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Moţiunea de cenzură
    a reprezentat o sancţiune politică la adresa executivului, a precizat, după
    vot, preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan:     Parlamentul se poate recredibiliza. Eu cred că trebuie să învăţăm
    ceva din mesajul străzii, din protestele de stradă. Cred că trebuie să existe o
    responsabilitate politică pentru uriaşa fraudă de încredere şi pentru ordonanţa
    ruşinoasă. Faptul că a fost abrogată arată că s-a greşit şi cineva trebuie să
    răspundă.

    Tot din opoziţie, preşedintele USR, Nicuşor Dan, a afirmat, de la
    tribuna Parlamentului, că Guvernul şi-a pierdut încrederea, întrucât a pus
    interesele şefului de partid în faţa intereselor ţării. El a susţinut că nu
    Guvernul a iniţiat ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codurilor Penale,
    ci preşedintele PSD, Liviu Dragnea, cu probleme în justiţie, a solicitat
    emiterea documentului.

    La rândul său, premierul Sorin Grindeanu a declarat că a
    înţeles emoţia şi supărarea pe care ordonanţa privind modificarea Codurilor
    penale le-a generat, iar deciziile pe domenii sensibile, precum cel fiscal sau
    justiţia, vor fi luate, în viitor, prin dialog şi în mod transparent. Sorin
    Grindeanu: Nu voi mai accepta nicio iniţiativă
    de acest gen în guvern. Este nevoie de mai multă dezbatere, de mai mult dialog,
    de mai multe opinii avizate pe aceste subiecte care pot trezi emoţii puternice
    în societate. Vă promit că de azi înainte acest guvern va fi exclusiv unul al
    dialoglui şi al consultării publice pe marile subiecte care privesc întreaga
    societate    .

    Şi liderul social democraţilor, Liviu Dragnea, a spus că
    moţiunea atacă o problemă în faţa căreia Guvernul Grindeanu s-a repliat,
    înţelegând mesajul oamenilor din stradă.

  • Jurnal românesc – 08.02.2017 UPDATE

    Jurnal românesc – 08.02.2017 UPDATE

    Prima moţiune de cenzură iniţiată de PNL şi USR, în opoziţie, împotriva
    actualului Guvern de coaliţie PSD-ALDE a fost respinsă miercuri de Parlament. S-au
    înregistrat 161 de voturi ‘pentru’ şi 8 ‘împotrivă’. Pentru a fi adoptată
    moţiunea ar fi trebuit să întrunească cel puţin 233 de voturi pentru.PSD, ALDE şi UDMR s-au abţinut de la vot. Moţiunea, intitulată Guvernul
    Grindeanu – Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul în România, a fost depusă săptămâna trecută. Semantarii moţiunii îi solicitau premierului să îşi asume eroarea
    de a fi adoptat ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codurilor penale şi a
    unui proiect de lege privind graţierea. Tot miercuri, Curtea Constituţională a
    stabilit că nu există conflict juridic de natură constituţională între puterile
    statului în urma adoptării OUG privind modificarea Codurilor penale. Curtea a
    ajuns la această concluzie dupa ce a discutat cererile preşedintelui Klaus
    Iohannis şi şefei Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena.
    Anterior, Guvernul abrogase ordonanţa şi anunţase că renunţă, pentru moment, la
    modificarea Codurilor Penale. Intre timp protestele împotriva guvernului
    Grindeanu continuă si, miercuri pentru a noua zi consecutiv, la Bucureşti, în
    mai multe oraşe din ţară şi în străinătate, pe fondul modificărilor din
    domeniul legislaţiei penale. În paralel, la Palatul Cotroceni a avut loc,
    miercuri, pentru a patra zi la rând, o manifestaţie împotriva preşedintelui
    Klaus Iohannis.




    Cei 500 de militari ai Forţelor
    terestre ale Statelor Unite dislocate în Europa, plecaţi luni din Polonia spre
    România se vor instala, zilele acestea, la Baza aeriană Mihail
    Kogălniceanu din judeţul Constanţa. Potrivit unui comunicat al
    Ministerului Apărării Naţionale, ei vor efectua exerciţii de tragere la Centrul
    de instruire de la Smârdan, din judeţul Tulcea. De asemenea, militarii
    americani vor participa la exerciţiile multinaţionale planificate pentru acest
    an, alături de militari români din subunităţi de tancuri şi infanterie
    mecanizată.




    Preşedintele Republicii Moldova, socialistul pro-rus Igor
    Dodon, a discutat, marţi, la Bruxelles, cu adjunctul secretarului general al
    NATO, Rose Gottemoeller. El a cerut Alianţei să nu se grăbească cu deschiderea
    unui birou NATO la Chişinău, care, în opinia sa, creează impedimente în
    negocierile privind regiunea separatistă rusofonă Transnistria. Preşedintele
    Dodon a solicitat, totodată, asigurări că Alianţa va respecta neutralitatea
    permanentă a Republicii Moldova. Oficialul NATO a replicat că viitoarea
    reprezentanţă nu este o bază militară, ci o misiune diplomatică cerută de
    Guvernul Moldovei pentru sprijinirea reformelor. Rose Gottemoeller a subliniat
    că fiecare naţiune are dreptul să-şi aleagă propriile alianţe sau să nu se
    alieze cu nimeni, dar a atras atenţia că neutralitatea nu înseamnă izolare.
    Transnistria e ieşit, de facto, de sub controlul autorităţilor de la Chişinău
    în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu
    intervenţia trupelor ruse de partea separatiştilor. Deşi Rusia s-a angajat
    să-şi retragă trupele încă din 1999, acestea se află şi acum acolo.




    Zonele şi atracţiile turistice din România vor fi prezentate
    publicului american şi reprezentanţilor mass-media din cel mai populat stat
    american, California, la expoziţiile pentru turism dinseria ‘Travel and Adventure Show’. Potrivit Ministerului Turismului, acestea sunt
    programate în perioada 10-12 februarie la San Francisco,
    respectiv 17-19 februarie la Los
    Angeles..La standul românesc vor avea loc pe
    perioada expoziţiilorspectacole de divertisment, prezentări şi demonstraţii
    culinare, iar copii şi tinerii vor putea să viziteze zona ‘mini-zoo’ (animale
    exotice), să facă exerciţii de alpinism/căţărare. Potrivit Ministerului
    Turismului, America de Nord reprezintă principala piaţă turistică
    extra-europeană a României, iar Statele Unite ale Americii sunt a cincea sursă
    de turişti internaţionali care ne vizitează ţara.