Radio România Internațional

Tag: guvernul Orban

  • Rectificarea bugetară în Parlament

    Rectificarea bugetară în Parlament

    În Parlamentul de la Bucureșți urmează o săptămâna tensionată, dominată de dezbaterea proiectului de rectificare bugetară adoptat de Guvern. Documentul a fost modificat în comisiile de specialitate de majoritatea PSD, din opoziție, în sensul creşterii semnificative a cheltuielilor. Liberalii de la guvernare avertizează că vor sesiza Curtea Constituţională, dar până atunci spun că vor încerca, prin negocieri cu celelalte partide, să obțină sprijinul necesar blocării amendamentelor social-democraților. Aceștia din urmă domină în mod normal Parlamentul, dar o serie de aleși au plecat din partid, așa că votul este imprevizibil.



    Cea mai importantă modificare se referă la abrogarea articolului care prevede creșterea pensiilor cu doar 14% de la 1 septembrie. Dacă forma adoptată în comisii ar trece şi de votul parlamentarilor, pensiile ar trebui majorate cu 40%, potrivit legislaţiei în vigoare. Comisiile au eliminat și amendamentul Guvernului prin care era amânată pentru anul viitor creşterea salariilor cadrelor didactice. Şi în acest caz, dacă plenul reunit da un vot favorabil, majorarea ar trebui să între în vigoare de la 1 septembrie. Altă modificare vizează plafonarea împrumuturilor României de la 44 la 40% până la finalul anului.



    Premierul Ludovic Orban a avertizat că susţinerea bugetară a propunerilor PSD este imposibilă: “Ceea ce s-a întâmplat în Comisia de buget-finanţe reprezintă o crimă împotriva economiei româneşti şi riscă să conducă România spre incapacitate de plată, spre faliment. Ne vom bate în plenul camerelor reunite, astfel încât să retrimitem, spre Comisia de buget-finanţe, raportul. Sunt convins că, printr-o mobilizare exemplară a celorlalte formaţiuni politice, vom reuşi acest lucru.”


    El a explicat că propunerile social-democraților ar provoca un surplus de cheltuieli de 6,3% din PIB, anul acesta plus anul viitor, care este de nesuportat. Vom folosi toate instrumentele constituţionale şi legale pe care le avem la dispoziţie, inclusiv o nouă rectificare, a subliniat șeful guvernului.



    Și USR avertizează că PSD aruncă în haos bugetul României prin modificările aduse la rectificarea bugetară. Pe de altă parte, social-democrații, din opoziție, vor să adopte în regim de urgenţă un alt proiect legislativ privind acordarea unui stimulent financiar pentru cadrele didactice, motivat de deschiderea școlilor în condiții de pandemie. Marcel Ciolacu, preşedintele PSD: “În acest moment profesorii sunt în linia întâi, la fel ca şi medicii. E vorba de un stimulent identic ca la medici, de 500 de euro. Proiectul de lege va fi preluat în ziua de marţi la Camera Deputaţilor şi va trece prin votul final, rămânând să fie trimis către promulgare.” Social-democraţii susțin că toate sumele pentru proiectele lor se pot regăsi în măsuri pe care guvernul le poate lua în viitor.

  • Fără vot asupra moțiunii de cenzură

    Fără vot asupra moțiunii de cenzură

    Deznodământ anticipat de multă lume, moţiunea de cenzură introdusă de social-democraţi contra guvernului monocolor PNL a fost un balon de săpun, care s-a spart la şedinţa de luni după-amiază a Parlamentului, unde nici măcar nu s-a întrunit cvorumul. Iniţiatorii acuză Executivul că şi-a pierdut credibilitatea prin modul în care a gestionat pandemia, că a prăbuşit economia şi nivelul de trai al românilor şi că a devalizat bugetul de stat sub paravanul crizei, aşa cum ar reieşi dintr-un raport recent al Curţii de Conturi. În replică, liberalii şi patronul lor politic, preşedintele Klaus Iohannis, au calificat drept iresponsabilă încercarea stângii de a lăsa ţara fără un guvern cu prerogative depline în plină criză sanitară.



    Pentru ca moţiunea să treacă şi Cabinetul condus de Ludovic Orban să pice, erau necesare 233 de voturi, adică jumătate plus unu din totalul senatorilor şi deputaţilor. După ore de aşteptare şi după repetate încercări de a umple sala, autorii moţiunii s-au resemnat: n-au răspuns prezent decât 226 de parlamentari. PNL şi partenerii săi, USR şi PMP, precizaseră din timp că boicotează şedinţa. UDMR a anunţat că asistă la dezbateri, dar că nu votează. Iar PSD şi aliaţii săi tradiţionali ori conjuncturali, Pro România şi ALDE, au fost obligaţi să constate că nu mai pot conta nici măcar pe conştiinciozitatea propriilor parlamentari.



    Câţiva social-democraţi au invocat probleme de sănătate şi n-au venit la şedinţa unde ar fi urmat să voteze moţiunea. Învestit, chiar luna aceasta, ca şef plenipotenţiar al partidului, pe care-l conducea interimar din toamna trecută, preşedintele PSD al Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a ameninţat pe holuri cu excluderea absenţilor. Oamenii săi rămân cel mai numeros grup parlamentar, dar efectivele acestuia s-au subţiat continuu.



    Prefaţat de alegerile locale de pe 27 septembrie, scrutinul legislativ de peste trei luni ar putea, potrivit sondajelor privind intenţiile de vot, să înjumătaţescă numărul senatorilor şi deputaţilor PSD. Aşa că, speculează comentatorii, mulţi dintre cei care ştiu că nu se vor mai regăsi pe locuri eligibile deja nu mai răspund la comenzi.



    De cealaltă parte a baricadei, PNL îşi păstrează guvernul, dar ponderea sa parlamentară, de numai circa 22 de procente, ridică semne de întrebare asupra legitimităţii acestuia. De altfel, la începutul anului, Guvernul Orban a şi fost demis prin moţiune de cenzură şi reinstalat, la scurtă vreme după aceea, inclusiv cu voturile stângii, pentru a gestiona criza provocată de pandemie. Toate convulsiile de pe scena politică indică, potrivit analiştilor, necesitatea primenirii şi resetării urgente a Senatului şi Camerei Deputaţilor, odată cu apropiatele alegeri legislative. Fiindcă, deşi definit drept instituţie fundamentală a democraţiei, Parlamentul se bucură, în ochii românilor, de o rată de încredere de numai zece procente.

  • Creșterea în etape a alocațiilor – respinsă

    Creșterea în etape a alocațiilor – respinsă

    Camera Deputaţilor de la București a respins, în calitate de for decizional, ordonanţa de urgenţă a guvernului privind majorarea graduală a alocaţiilor pentru copii. Astfel, rămâne în vigoare legea care obligă executivul să dubleze indemnizațiile, așa cum prevede un act normativ adoptat de Parlament anul trecut, iar proiectul de lege votat în Camera Deputaţilor merge la promulgare. Indemnizațiile trebuiau sa crească, încă de la 1 martie anul acesta, de la 150 la 300 lei, respectiv de la 300 la 600 lei pentru copiii cu dizabilităţi, dar guvernul a amânat termenul de aplicare, argumentând lipsa banilor.



    Seful statului, Klaus Iohannis, a afirmat că executivul a făcut tot ce a putut ca să mărească alocaţiile cu resurse bugetare micşorate de efectele economice ale pandemiei de COVID-19. El consideră că respingerea de către PSD a majorării alocaţiilor este o acţiune populistă:


    “Abordarea pesedistă de a respinge pe bandă rulantă astfel de ordonanţe mi se pare de un populist grosolan, ca să nu folosesc alt termen. Ei ştiu la fel de bine ca şi guvernul că banii nu sunt. Suntem în criză economică, avem probleme generate de epidemie, ba de pandemie, fiindcă nu suntem singuri şi ne influenţează şi evoluţiile din alte ţări.”



    Alocaţiile vor fi dublate, dar acest lucru se va întâmpla pe etape, iar parlamentarii care votează legi populiste ar trebui să mai doneze din venituri să existe la buget mai mulţi bani pentru a dubla alocaţiile, a declarat, la rândul său, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, la un post privat de televiziune. Acesta a adăugat că legea care dublează alocaţiile în 2020 este neconstituţională, deoarece a fost votată în Parlament fără să existe o sursă de finanţare. “Chiar în situaţia în care ne

    aflăm astăzi, când trecem printr-o criză economică globală, în situaţia în care economia a fost închisă două luni pentru a-i ţine pe români sănătoşi, în care veniturile la buget au scăzut, am găsit resurse de a creşte alocaţiile cu 20%”, a mai spus Florin Cîţu.



    Dezbaterile generale din plenul Camerei Deputaților au fost precedate de o solicitare a PNL (la guvernare), de a retrimite la comisie proiectul ordonanţei de urgenţă. Cererea nu a avut succes la vot şi a fost urmată de acuzaţii de populism şi corupţie lansate de la Tribuna Parlamentului. Liderul deputaţilor liberali, Florin Roman, a acuzat PSD de joc politic în prag de alegeri locale şi a atras atenţia că majorarea alocaţiilor trebuie făcută în aşa fel încât să nu afecteze bugetul statului.



    Din cealaltă tabără, social-democraţii au respins învinuirile şi au solicitat guvernului să găsească bani necesari pentru creşterea indemnizaţiei. Parlamentarii USR s-au abţinut de la vot, iar PMP şi UDMR au votat pentru dublarea alocaţiilor, solicitând guvernului să nu facă economii pentru cei 3,6 milioane de copii.

  • Starea de alertă în România va fi prelungită

    Starea de alertă în România va fi prelungită

    Starea de alertă în România va fi prelungită cu 30 de zile, a anunțat, miercuri, președintele Klaus Iohannis. Nu vor fi impuse noi restricții, dar nici nu vor exista noi măsuri de relaxare.


    În aceste condiţii, în care nu doar că nu scade numărul bolnavilor, dar şi creşte, este evident că starea de alertă va fi prelungită pentru 30 de zile. (…) Se vor păstra doar restricţiile care sunt acum în vigoare., a spus şeful statului.


    Miercuri peste 600 de persoane au fost detectate cu COVID-19, a amintit șeful statului, și a făcut apel la români să respecte normele.

    Este foarte mult şi în acest context, dragi români, vreau să vă spun trei lucruri: protejaţi-vă, protejaţi-vă şi protejaţi şi pe alţii. Purtatul măştii, păstrarea distanţei sunt metode sigure pentru a opri răspândirea acestei epidemii. Respectaţi normele.



    Iohannis a spus că nu vor fi luate măsuri care inhibă economia.

    Guvernul are în pregătire şi o să prezinte la momentul oportun noi şi noi acte normative şi hotărâri care pun în practică Programul de revigorare economică ce a fost prezentat. Revigorarea economică este extrem de importantă după această perioadă complicată prin care am trecut.



    Vineri şi sâmbătă, președintele României va participa la reuniunea Consiliului European, unde se va discuta despre revigorarea economică.

    Este foarte important ca România să obţină o sumă cât mai consistentă pentru revigorarea economiei, pentru asta mă voi lupta acolo, împreună cu mine toată echipa României, a afirmat Klaus Iohannis.


    Declarațiile au fost făcute de președintele Iohannis la finalul ședinței privind măsurile de gestionare a epidemiei COVID-19, pe care a avut-o cu premierul Ludovic Orban, viceprim-ministrul Raluca Turcan, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.


    Starea de alertă expiră pe 16 iulie.

    Prelungirea stării de alertă se ia prin hotărâre de guvern, asupra căreia Parlamentul nu poate să-și mai dea acordul sau să o modifice.

  • Sistemul medical în vreme de pandemie

    Sistemul medical în vreme de pandemie

    În iarna lui 2019, Guvernul liberal de la București condus de Ludovic Orban își asuma răspunderea pentru Legea bugetului de stat pe anul în curs. Spre nemulțumirea vocal exprimată a multora, Sănătatea primea, în 2020, cu aproape 23% mai puțin faţă de 2019, adică aproximativ 11,5 miliarde de lei. Unul dintre cele mai mici bugete din Uniunea Europeană alocate acestui sector.



    În plus, în luna februarie, același Guvern liberal adopta o ordonanță de urgență vehement contestată de o parte a societății civile, care permitea pacienților să acceseze serviciile medicale prestate de furnizori privați în același regim cu cele prestate de unitățile publice. Cu alte cuvinte, se instituia același regim de decontare a serviciilor medicale pentru unitățile publice și private.



    Ce a urmat? Epidemia de coronavirus a ajuns și în România, îmbolnăvirile se înmulțesc pe zi ce trece, iar spitalele private au făcut un pas înapoi, lăsând greul în seama celor publice, subfinanțate. Este motivul pentru care, forțat de împrejurări, Executivul lui Ludovic Orban a luat în calcul, acum, o rectificare bugetară extraordinară, permisă de starea de urgenţă, pentru a acorda mai mulţi bani sistemului medical.



    Potrivit preşedintelui Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, în două-trei săptămâni, poate chiar mai devreme, pe măsură ce va creşte capacitatea de diagnostic, România va ajunge să înregistreze cel puţin 1.000 de cazuri pe zi de infecţii cu noul coronavirus. În opinia sa, pandemia ar putea dura aproximativ doi ani, adică până va fi realizat un vaccin, însă până la vară va apărea un medicament pentru tratarea noului tip de coronavirus. În aceste condiții, măsurile de distanţare socială trebuie respectate până în momentul în care se va reuşi stabilizarea numărului de cazuri înregistrate zilnic.



    În egală măsură – adăugăm noi – este nevoie îngrijiri medicale de calitate. Or, cadrele medicale din România sunt, cel puțin în acest moment, departe de a le putea oferi. Medicii afirmă că își pun în pericol viețile zi de zi. Cel puțin pentru moment, în spitalele românești nu sunt suficiente echipamente de protecție, iar cele existente nu sunt eficiente.



    Este emblematic cazul Spitalului Județean din Suceava. Jumătate din românii care au murit, până joi dimineață, din cauza coronavirusului au fost pacienți internați în acest spital. Totodată, din cele circa 100 de cadre medicale infectate în toată țara, peste 80 sunt din Suceava – medici, asistente medicale și infirmieri. Unitatea medicală a fost închisă pentru dezinfectare, managerul ei a fost demis și a fost declanşată o anchetă penală. Pe lista unităţilor medicale contaminate figurează și Spitalele Gerota și Obregia din București, Spitalul Judeţean din Galaţi sau Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva.



    Chiar și așa, în paralel, autoritățile române fac demersuri de a se aproviziona cu materialele necesare combaterii epidemiei de coronavirus. Astfel, statul român a achiziționat 100 de mii de combinezoane de protecţie prin Oficiul Naţional de Achiziţii Centralizate. Acestea au fost aduse din Coreea de Sud cu o aeronavă C-17 Globe Master III a NATO. Tot din Coreea de Sud, România va primi, în total, 2 milioane de teste pentru coronavirus. Nu în ultimul rând, cum clorul este cea mai sigură soluție pentru dezinfectare, combinatul Chimcomplex din Râmnicu Vâlcea și-a modificat liniile de producție pentru a putea produce, în regim prioritar, hipoclorit de sodiu.

  • Noul guvern Orban a fost învestit

    Noul guvern Orban a fost învestit

    Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat sâmbătă decretul pentru numirea Guvernului. Cabinetul Ludivic Orban a primit, sâmbătă, votul de învestitură în Parlamentul de la Bucureşti, cu 286 voturi pentru”, 23 de voturi împotrivă” și o abținere. Noul guvern are aceeaşi componenţă ca cel demis pe 5 februarie prin moţiune de cenzură.



    Votul demnitarilor s-a desfășurat printr-o procedură specială. Accesul presei a fost restricționat, iar în clădire s-a realizat pe un traseu dezinfectat și marcat vizibil. Parlamentarii au intrat, pe rând, într-o sală în care se aflau urna și bilele, la rândul lor dezinfectate.



    Și audierea miniștrilor s-a realizat în condiții excepționale și într-un ritm foarte alert. S-a format o singură comisie, iar membrii acesteia au purtat măști și mănuși chirurgicale. Miniștri autoizolați au fost audiați prin videoconferință, doar patru fiind prezenți în fața comisiei.



    Mai mulți membri ai cabinetului, inclusiv premierul Orban, sunt autoizolați, începând de vineri, după ce a fost confirmat primul caz de infectare cu COVID-19 printre parlamentarii din România. Este vorba de senatorul PNL Vergil Chițac care a participat la întâlniri cu colegii liberali din executiv și legislativ, înainte de a fi diagnosticat.

  • Jurnal românesc – 07.02.2020

    Jurnal românesc – 07.02.2020

    Prim-ministrul demis Ludovic Orban a fost desemnat de preşedintele
    Klaus Iohannis să formeze un nou guvern. Iohannis s-a pronunţat totodată în
    favoarea alegerilor parlamentare anticipate, despre care a spus că reprezintă
    prima sa opţiune. Întoarcerea la electorat este soluţia corectă, a
    declarat preşedintele după ce s-a consultat cu partidele şi formaţiunile
    parlamentare. Partidul Naţional Liberal, a cărui propunere pe premier a fost
    chiar Ludovic Orban, a transmis că decizia preşedintelui reprezintă încă un pas
    pentru declanşarea alegerilor anticipate. Uniunea Salvaţi România, care l-a
    propus la şefia guvernului pe fostul premier tehnocrat Dacian Cioloş, a
    transmis că nu va vota pentru învestirea unui nou executiv condus de Ludovic
    Orban şi că va forţa anticipatele. Social-democraţii şi Pro România l-au propus
    pe rectorul SNSPA Remus Pricopie pentru a forma viitorul guvern. Liderul PSD
    Marcel Ciolacu a declarat că, prin desemnarea lui Orban, preşedintele Iohannis
    a ales o variantă de criză politică prelungită, iar şeful Pro
    România, Victor Ponta, a apreciat că propunerea preşedintelui este o
    chestiune neserioasă.

    ALDE şi minorităţile naţionale altele decât cea
    maghiară au anunţat că nu sunt de acord cu ideea alegerilor anticipate, iar
    Partidul Mişcarea Populară, că nu va vota învestirea unui nou cabinet Orban. Nu
    în ultimul rând, UDMR a transmis că nu susţine alegerile anticipate sau vreun
    alt guvern social-democrat. Executivul liberal a fost demis miercuri de
    Parlamentul României prin moţiune de cenzură. Odată nominalizat, Ludovic Orban
    are la dispoziţie 10 zile pentru a cere votul de încredere al Legislativului.




    Ultramaratonistul Tiberiu Uşeriu a terminat pe locul al doilea cursa
    Yukon Arctic Ultra desfăşurată în nord-vestul Canadei. Românul a parcurs cei
    peste 490 de kilometri în 7 zile şi 33 de minute şi a sosit al doilea după elveţianul
    Fabian Imfeld. Din cei 21 de sportivi care au luat startul la 30 ianuarie, doar
    cei doi au reuşit să ajungă la final. Uşeriu, în vârstă de 45 de ani, este la a
    doua participare la competiţia de anduranţă din Canada, după ce anul trecut a
    fost nevoit să abandoneze din cauza unor probleme de sănătate. Bistriţeanul mai
    are în palmares câştigarea, de trei ori consecutiv, a ultramaratonului 6633
    Arctic Ultra, desfăşurat în zona Cercului Polar. El participă la competiţii
    extreme pentru a promova traseul Via Transilvanica, un drum care uneşte România
    pe o distanţă de 1.000 de km de la sud-vest la nord-est.




    Ministrul interimar al Muncii, Violeta Alexandru, a declarat că se
    va implica personal pentru reducerea duratei de peste un an în stabilirea
    pensiilor internaţionale pentru români. Ea a afirmat că sunt persoane care,
    după ce au lucrat atât în România cât şi în străinătate, aşteaptă prea mult până
    primesc decizia de pensionare. Pe lângă discuţiile din ţară, voi merge
    personal să discut cu omologii mei din ţările în care sunt comunităţi mari de
    români, a spus ministrul. Ea a precizat că la toate sediile instituţiilor
    din coordonarea ministerului Muncii vor fi afişate informaţii despre importanţa
    asigurării condiţiilor legale de muncă, deoarece sunt români care pleacă să
    lucreze peste hotare fără să se informeze corespunzător. Violeta Alexandru a
    precizat că problemele legate de pensiile internaţionale au fost ignorate şi că,
    dacă va fi nevoie, va implica şi Inspecţia Muncii din România în acţiuni
    comune. Potrivit estimărilor Departamentului pentru Românii de
    Pretutindeni, aproximativ 5,6 milioane de conaţionali trăiesc în afara
    graniţelor ţării.




    Mai mult de 150.000 de persoane au fost prezente la cele peste 250
    de evenimente organizate de Institutul Cultural Român în cadrul Festivalului
    Europalia România, care s-a desfăşurat în perioada 2 octombrie 2019 – 2
    februarie 2020. Manifestările, din domeniul artelor vizuale, muzicii,
    cinematografiei, literaturii şi artelor spectacolului au avut loc în Bruxelles,
    Gent, Bruge, Leuven, Liege, Luxemburg, Amsterdam, Aachen şi Lille. Capul de
    afiş al participării româneşti la festival, expoziţia Brâncuşi.
    Sublimarea formei, care a fost deschisă la Palatul BOZAR din Bruxelles, a
    înregistrat în ultima zi un record de vizitatori – 2.500 de persoane, iar în
    total 116.000 de oameni au admirat creaţiile marelui sculptor. Organizat o dată
    la doi ani în Belgia, Franţa, Olanda, Luxemburg, Germania şi Marea Britanie,
    Festivalul Europalia a avut România ca ţară invitată de onoare la această a
    27-a ediţie.




    Reprezentanții mediului asociativ românesc din Ucraina le-au trimis
    președintelui, premierului şi șefului Parlamentului de la Kiev o cerere de anulare
    a prevederilor legale care lichidează drepturile istorice la învățământ
    în limba maternă, transmite Agenția BucPress. Semnatarii cer să fie
    introduse amendamente în Legea Educației, Legea Despre funcționarea
    limbii ucrainene ca limbă de stat şi în Legea Despre învățământul
    secundar, acte normative despre care spun că reprezintă o lovitură
    distrugătoare asupra învățământului, culturii, presei, identității și
    spiritualității comunității românești din Ucraina. Ei solicită stoparea a ceea
    ce numesc procesele de asimilare intensificată care au ca scop schimbarea
    componenței etnice a populației din teritoriile în care locuiesc în mod
    tradițional românii. Aproximativ 410.000 de români trăiesc
    în Ucraina, concentraţi în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa.



  • Isăki după cădearea-a Guvernului

    Isăki după cădearea-a Guvernului

    Cătugursitu di adversarl’i a lui politiţ ti furn’ia că vru ta s’alãxească nomurli electorali căţe ş-loară borgi s’apufusească, dimi fără debatu tru Parlamentu, cu maşi năndoi meşi ninti di scrutinlu ti locali, premierlu liberalu Ludovic Orban cădzu, n’iercuri, dinintea a moţiunil’ei di cenzură băgată contra a cabinetlui a lui. Trei mesi ţănu mandatlu aluştui executiv, ţi easti paturlu di la alidzerli parlamentari dit 2016 şi protlu monohromaticu.



    Social-democrațl’ii ditu opoziție (PSD), tsi avea fută la puteari până tu inşita a meslui sumedru, anlu ţi tricu, cându fură surpaţ tut pritu moţiuni di cenzură, feaţiră tora suţată cu ProRomânia, partia cumăndusită di aţel di ma ninti premieru PSD Victor Ponta, şi, andrupăţ di UDMR, adunară nica ş-ma multi voturi andicra di ţi lă eara duri tra să-lu surpă guvernul Orban.



    Scupolu a gaeretil’ei nu easti ici unu ti niacăţari tu isapi – numirlu di tururi tu cari s’hibă ţănuti alidzerli locali. Tora, easti pruvidzut maşi un golu tur di scrutinu, catastisi luguristă că lă agiută a partiiloru mări, ditu arada-a aluştoru şi PSD. Acă easti tru scădeari vărtoasă dinintea a bănătorloru, PSD ma largu ari nai cama mulţă parlamentari şi nai multi dimarhii. Tru aestă catandisi, a loru nu lă agiută ici alăxearea, dimi turnarea ti ţănearea dauă tururi, ti cari liberal’ii ş-loară borgi s-apufusească, ama nu cu debatu parlamentaru.



    PNL, cari, andicra di anlu 2016 agiumsi, tu numiru, diplo cu aţel’i ţi lu ndrupăscu – iuva cătă 47%, uidisitu cu sondajili di opinie/ căftarea-a minduităl’ei tu lao – ari, tu arada-a lui, multi dimarhii, ghini ma spunu că dauă tururi bagă tu minti/ yilipseaşti ună ifculie ţi poati s’da ma multă legitimitati. Cădearea-a guvernului dişcl’idi, tu idyiul kiro, calea ti alidzerli ninti di kiro/ anticipatili — ţi li voru emu liberal’ii, emu prezidentul Klaus Iohannis, ţi easti cu minduearea că aesti suntu goala şi nai tin’isită cearei ti cratu.



    Calea pruvidzută di Constituție easti, ama, ndilicată. Planlu cu cilâstâserli tra s’adară un nău guvernu lipseaşti s’cadă di dauă ori ti un vade di 60 di dzăli ninti că prezidentul s-l’ia apofasi ti aspărdzearea a Parlamentului. Isapea ţi iasi tu videală “agiută emu a PNL, emu a PSD, ditu lenu turlii di furn’ii”, lugurseaşti politologlu Cristian Pîrvulescu. Tru minduita aluştui, “PSD lugursi că aleadzi anamisa di dauă lucre arali — alidzearea a dimarhiloru tru dauă tururi di scrutin i alidzerli ninti di kiro – şi aleapsi alidzerli ninti di kiro di itia că, E, ahurhinda cu aestă moţiuni di cenzură s’dişcl’idu căl’iurli ti alidzerli ninti di kiro“.



    Aestă isapi easti bună emu ti PNL emu ti PSD şi UDMR, neise yini cu aestă minduită şi analistul Radu Magdit. “Tra liberali scupolu parlamentaru ti cama di 35 tru sută ari căbili ta s-hibă băgatu tu practico, a deapoa ti social-dimocraţ şi maghiari easti cl’eaia ti tănearea-a alidzerloru locali tru un turu“, spuni Magdit. Nica spuni năsu că “rezultatlu, anaparti di alumta politică maşi cu minarea a budzăloru, caftă şi păzărăpseri salami dinăpoia a pirdelui/ i a uşiloru ncl’isi. Nu’ari s-amintă maşi treilu actor, simfunu cu sondajili/ căftarea-a minduităl’ei tu lao, dimecu USR PLUS”.



    Autoru: Corina Cristea


    Apriduţearea: Taşcu Lala




  • Reacţii după căderea Guvernului

    Reacţii după căderea Guvernului

    Criticat de adversarii săi politici pentru că a încercat să modifice legile
    electorale prin asumarea răspunderii, deci fără dezbatere în Parlament, cu doar
    câteva luni înainte de scrutinul pentru locale, premierul liberal Ludovic Orban
    a căzut, miercuri, testul moţiunii de cenzură iniţiate împotriva cabinetului
    său. Trei luni a durat mandatul acestui executiv, al patrulea de la alegerile
    parlamentare din 2016 şi primul monocolor.


    Social-democrații din opoziție (PSD), aflaţi la putere până la
    sfârşitul lunii octombrie anul trecut, când au fost înlăturaţi tot prin moţiune
    de cenzură, au făcut acum front comun cu ProRomânia, formaţiunea condusă de
    fostul premier PSD Victor Ponta, şi, susţinuţi de UDMR, au adunat chiar mai
    multe voturi decât erau suficiente pentru a debarca guvernul Orban.


    Miza
    demersului nu este deloc una de neglijat – numărul de tururi în care să fie
    organizate alegerile locale. Acum, este prevăzut un singur tur, situaţie
    considerată favorizantă pentru partidele mari, între care se numără şi PSD.
    Deşi în scădere puternică de popularitate, PSD continuă să aibă cei mai mulţi
    parlamentari şi cele mai multe primării. În această situaţie, ei ar fi
    principalii defavorizaţi de revenirea la două tururi, pentru care liberalii
    şi-au asumat răspunderea.


    PNL, care, comparativ cu anul 2016 şi-a dublat
    numărul susţinătorilor – undeva spre 47%, potrivit sondajelor de opinie – are,
    la rândul său, multe primării, dar spun că două tururi reprezintă o variantă
    care ar conferi mai multă legitimitate. Căderea guvernului deschide, în acelaşi
    timp, calea spre anticipate – dorite de liberali, dar şi de preşedintele Klaus
    Iohannis, în opinia căruia acestea reprezintă cea mai corectă soluţie
    pentru ţară.


    Procedura
    prevăzută de Constituție este, însă, complexă. Încercările de a forma un nou
    guvern ar trebui să eșueze de două ori în termen de 60 de zile înainte ca
    președintele să poată dizolva Parlamentul. Rezultatul
    convine şi PNL, şi PSD, din raţiuni diferite, apreciază politologul Cristian
    Pîrvulescu. În opinia acestuia, PSD a considerat că are de ales între două
    rele – alegerea primarilor în două tururi de scrutin sau alegerile anticipate -
    şi a preferat alegerile anticipate pentru că, da, începând cu această moţiune
    de cenzură se deschid condiţii pentru alegeri anticipate.


    Rezultatul actual
    este bun şi pentru PNL şi pentru PSD şi UDMR, este de părere şi analistul Radu
    Magdin. Pentru liberali miza parlamentară la peste 35 la sută va fi foarte
    probabil realizată, iar pentru social-democraţi şi maghiari e cheia păstrării
    alegerilor locale într-un tur, spune Magdin. El mai spune că rezultatul,
    dincolo de mimarea bătăliei politice, denotă şi negocieri serioase de culise.
    Dezavantajat este doar al treilea actor, conform sondajelor, USR PLUS.

  • Guvernul, între moţiune şi ordonanţe

    Guvernul, între moţiune şi ordonanţe

    La
    trei luni de la învestire, Cabinetul naţional-liberal condus de Ludovic Orban
    îşi joacă, astăzi, supravieţuirea, la votul asupra moţiunii de cenzură introduse
    de PSD şi UDMR.


    Şeful interimar al social-democraţilor, Marcel Ciolacu, se
    declară convins că moţiunea va fi adoptată de senatori şi deputaţi. Sunt
    necesare minimum 233 de voturi favorabile, adică jumătate plus unu din numărul
    total al aleşilor, iar textul moţiunii a fost semnat de numai 208 parlamentari
    PSD şi UDMR.


    Sub titlul ‘Guvernul Orban/PNL -
    privatizarea democraţiei româneşti’    ,     aceştia acuză
    Guvernul de încălcarea principiilor democratice, prin angajarea răspunderii pentru
    alegerea primarilor în două tururi de scrutin, cu doar câteva luni înaintea
    localelor. Echipa Orban ar trebui demisă de urgenţă, fiindcă a     încălcat
    deciziile Curţii Constituţionale şi recomandările instituţiilor europene, din
    raţiuni politice şi nu în interesul cetăţenilor – mai acuză stânga.


    Susţinuţi
    de partenerii lor din USR sau PMP, liberalii insistă că revenirea la alegerea
    primarilor în două tururi le conferă acestora un plus de legitimitate şi
    reprezentativitate şi e dorită de 80% dintre români.

    Premierul
    Ludovic Orban spune că moţiunea de cenzură nu va trece de Parlament fiindcă,
    potrivit evaluărilor sale, nu există numărul suficient de senatori şi deputaţi
    care să susţină demersul. Cabinetul e pregătit, însă, şi pentru scenariul
    înfrângerii la votul de azi. Aşa că, noaptea trecută, a adoptat un set de
    ordonanţe de urgenţă, pe care care un guvern demis, cu prerogative restrânse,
    nu le-ar mai putea promova. Una dintre acestea introduce reguli noi pentru
    posibile alegeri parlamentare anticipate, reduce termenul de convocare a
    scrutinului de la 90 la 45 de zile, reglementează votul pe liste suplimentare
    la nivel naţional şi votul timp de trei zile în străinătate.     Numărul parlamentarilor
    care îi vor reprezenta pe tot mai numeroşii românii din diaspora se dublează şi
    ajunge la 12.


    Comentatorii spun că dreapta, deja favorită netă în sondajele privind
    intenţiile de vot la parlamentare, îşi maximizează, astfel, şansele. Fiindcă
    diaspora e consecvent ostilă PSD, mai ales după ce, prin organizarea
    defectuoasă, guvernele de stânga au împiedicat-o să voteze normal în anii
    trecuţi.


    Căderea Guvernului Orban ar fi şi un prim
    pas spre declanşarea de alegeri legislative anticipate, aşa cum doresc PNL şi
    USR, precum şi preşedintele Klaus Iohannis, în condiţiile în care     scrutinul la termen e
    programat în toamnă. Pentru convocarea acestora, Parlamentul ar trebui
    să respingă două propuneri de premier desemnat.


    Analiştii spun că resetarea
    Legislativului e necesară, pentru că actuala configuraţie, cu PSD la circa 40%
    şi PNL la numai 22 de procente, nu mai reflectă opţiunile din prezent ale
    electoratului.

  • România înainte de moţiune

    România înainte de moţiune

    Sesiunea ordinară a Parlamentului României a început abrupt, cu citirea moţiunii de cenzură depuse de PSD şi UDMR împotriva cabinetului PNL condus de şeful liberal Ludovic Orban. Gestul opoziţiei este urmarea asumării răspunderii executivului pentru modificarea legislaţiei electorale în sensul revenirii, începând cu scrutinul local din vară, la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Semnatarii moţiunii de cenzură spun că executivul trebuie demis de urgenţă, deoarece prin modificarea legislaţiei electorale în prag de alegeri se încalcă deciziile Curţii Constituţionale şi recomandările instituţiilor europene.



    Raţiunile PNL sunt pur politice şi nu au legătură cu interesele cetăţenilor, acuză iniţiatorii moţiunii. De partea lor, liberalii invocă argumentul unei mai solide reprezentativităţi şi legitimităţi pentru primarii care ar trece prin filtrul a două tururi de scrutin. Astfel, chiar dacă se produce în an electoral, revenirea la două tururi poate fi considerată o îmbunătăţire a legislaţiei electorale, deci nu ar contraveni – consideră PNL – recomandărilor europene în materie.



    Pentru ca moţiunea PSD şi UDMR să fie adoptată sunt necesare minimum 233 de voturi favorabile. Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, e sigur de ele. Mai mult, spune că social-democraţii vor propune un nume de premier din afara partidului în cazul debarcării executivului liberal.



    Marcel Ciolacu: Sunt singur că acum avem voturile necesare. Am avut o discuţie foarte aplicată împreună cu colegii mei din ţară şi din Parlament şi, totuşi, se pare că vom veni cu o propunere de prim-ministru din afara partidului. Eu nu o să votez niciodată vreun guvern PNL şi nu o să recomand, cât timp sunt preşedinte interimar la acest partid, să voteze vreodată pe Orban prim-ministru.



    Premierul Ludovic Orban este, totuşi, încrezător că PSD şi UDMR vor eşua în tentativa de demitere a cabinetului Ludovic Orban: Parlamentarii Partidului Naţional Liberal să fie prezenţi în plen şi să voteze la vedere împotriva moţiunii de cenzură. Am mandatat conducerile grupurilor parlamentare să poarte negocieri cu toate grupurile partenere, cu parlamentari individual, pentru a convinge aceşti parlamentari că este extrem de benefică pentru România ca sistemul de alegere al primarilor în două tururi să fie adoptat şi, ca atare, să nu voteze în favoarea moţiunii de cenzură.



    Dacă, la început, depunerea moţiunii era privită ca un demers mai mult simbolic, pentru că PSD nu şi-ar dori, de fapt, să apese pe trăgaciul anticipatelor, percepţia s-a schimbat. Riscul ca demiterea cabinetului Orban să ducă la alegeri înainte de termen – avantajoase pentru PNL – se menţine, însă PSD şi-a făcut calculele şi a înteles că e vital să-şi conserve dominaţia din teritoriu, cea care i-a asigurat atâtea victorii electorale. Iar pentru aceasta, este obligat să blocheze, cu orice chip, revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Într-un an cu alegeri locale şi legislative, jocul politic este dur şi deschis oricărui rezultat

  • Jurnal românesc – 20.01.2020

    Jurnal românesc – 20.01.2020

    Preşedintele Klaus Iohannis se va deplasa pe 21 ianuarie în Israel, unde participă la al 5-lea Forum mondial pentru memoria Holocaustului, care are loc la Ierusalim pe 23 ianuarie, transmite corespondentul Radio România în Israel. La invitaţia preşedintelui statului evreu, Reuven Rivlin, Iohannis va marca, alături de zeci de lideri din întreaga lume, 75 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz-Birkenau şi Ziua Internaţională a Comemorării Holocaustului. Preşedintele României va lua parte la evenimentul intitulat “Amintirea Holocaustului – Combaterea antisemitismului”, organizat de Fundaţia Mondială pentru Holocaust, în colaborare cu Yad Vashem – Memorialul Victimelor Holocaustului. Ceremoniile vor culmina cu aprinderea unei torţe în memoria victimelor Holocaustului de către doi supravieţuitori, Rose Moskowitz din Statele Unite şi Colette Avital, originară din România. La manifestări şi-au anunţat paticiparea 40 de lideri modiali, între care prinţul Charles al Marii Britanii, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, al Italiei, Sergio Mattarella, preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, şi cel al Rusiei, Vladimir Putin.



    Locotenentul Alexandra Vîrlan din cadrul Forțelor Aeriene Române a fost premiată de compania americană Raytheon pentru rezultatele obținute la cursurile absolvite la United States Army Air Defense Artillery School, din cadrul Fort Sill, în Oklahoma Statele Unite ale Americii. Alexandra Vîrlan a fost șefă de promoție a cursului de instruire pentru sistemul de rachete anti-balistice Patriot. Românca, originară din Buzău, și-a început cariera militară de la 14 ani, la Colegiul Național Militar “Mihai Viteazul” din Alba Iulia şi a absolvit, în 2014, ca șefă de promoție, Academia Forțelor Aeriene “Henri Coandă” din Brașov. Ea va unul dintre operatorii celor 7 platforme Patriot cu care ţara noastră s-a aganjat în 2017 să se doteze. Forțele Aeriene Române transmit că România va achiziţiona cel mai recent model Patriot, un sistem avansat de apărare de tip sol-aer împotriva avioanelor sau rachetelor de croazieră sau balistice. 16 ţări utilizează, în prezent, rachetele Patriot, între care SUA, Germania, Japonia, Israel, Arabia Saudită şi Coreea de Sud.



    Premierul Ludovic Orban a declarat că sumele necesare creşterii pensiilor sunt prevăzute în buget, însă majorarea va depinde de cum evoluează economia. Şeful Guvernului a precizat că, deşi legea prevede creşterea cu 40% a pensiilor din septembrie, procentul care va fi primit în plus de pensionari va depinde şi de încasările bugetare. “Dacă reuşim să asigurăm un trend economic solid, o creştere economică consolidată, să relansăm investiţiile, să îmbunătăţim colectarea se poate realiza lucrul respectiv”, a spus Orban. În ceea ce priveşte dublarea alocaţiilor pentru copii, prim-ministrul a afirmat că liberalii îşi doresc creşterea acestora, dar nu este sigură dublarea lor. Orban a spus că majorarea alocaţiilor generează o cheltuială suplimentară la buget de 6,3 miliarde de lei pe an şi a fost o răzbunare a social-democraţilor pe guvernarea PNL, iar creşterea pensiilor ar necesita în plus 16 miliarde de lei până la sfârşitul anului şi 50 de miliarde în 2021. În replică, opoziţia apreciază că Executivul liberal a avut timp suficient să elaboreze un buget inclusiv şi consideră că politicile de austeritate în domeniul pensiilor, salariilor şi alocaţiilor pentru copii reprezintă un atac la siguranţa cetăţenilor.



    Primăria Municipiului Bucureşti “respinge ferm” informaţiile apărute în mass media referitoare la vizita oficială a viceprimarului general, Aurelian Bădulescu, la Chişinău, în perioada 13 – 15 ianuarie, în cadrul căreia ar fi fost semnat un protocol de colaborare cu Primăria capitalei Republicii Moldova. Autorităţile de la Bucureşti precizează că viceprimarul General “nu a semnat un astfel de protocol şi nici nu a avut mandat de la Primarul General, Gabriela Firea, să semneze un protocol de colaborare sau să reînnoiască protocolul semnat în anul 1999, când primar general al Bucureştiului era Viorel Lis”. Primăria Municipiului Bucureşti precizează că scopul vizitei a fost unul cultural, membrii delegaţiei participând la manifestările organizate cu prilejul împlinirii a 170 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu.



    Muzicianul Dan Andrei Aldea, lider al formaţiei Sfinx în anii 70, a încetat din viaţă, a anunţat cantautorul Nicu Alifantis. Născut la 9 martie 1950, la Bucureşti, Dan Andrei Aldea a fost solist, compozitor, aranjor şi poliinstrumentist. A cântat la chitară, vioară, claviaturi, flaut, muzicuţă sau chitară bas. În 1981, s-a stabilit în străinătate, mai întâi în Belgia, apoi în Germania, unde a activat ca muzician într-un studio de înregistrări. A scris muzica pentru spectacolele “Suferinţele tânărului W”, de Goethe, “Elisabeta I” şi “A douăsprezecea noapte” de Shakespeare, dar şi coloana sonoră pentru filmul “Nunta de piatră”, în regia lui Dan Pița şi Mircea Veroiu. Printre creaţiile sale se numără piese precum “Şir de cocori”, “Om bun”, “Din nou acasă” sau “Fetele albine”. Ca instrumentist şi compozitor a participat la înregistrarea unor discuri semnate de Mircea Vintilă, Vali Sterian, Anda Călugăreanu sau Dida Drăgan.

  • Bugetul pe asumarea răspunderii

    Bugetul pe asumarea răspunderii

    În urmă cu aproape două săptămâni, cabinetul liberal minoritar condus de Ludovic Orban îşi asuma răspunderea în Parlament pe trei pachete de legi. Este un instrument la îndemâna guvernului care permite depunerea de amendamente la proiectul de lege vizat de procedură, nu însă şi dezbaterea lui în legislativ. Toate forţele politice atrăgeau, atunci, atenţia că s-ar crea un precedent periculos dacă guvernul ar recurge, în premieră pentru democraţia postcomunistă, la o astfel de procedură şi în cazul bugetului de stat pe 2020. Executivul PNL a ignorat însă avertismentul şi şi-a asumat, luni, răspunderea asupra proiectului legii bugetului de stat pe anul viitor şi a celui de asigurări sociale.



    Premierul Ludovic Orban a invocat criza de timp, explicând că a ales această cale pentru că altfel nu ar fi putut adopta bugetul până la sfârşitul anului. E o procedură legiferată în Constituţie şi spre deosebire de ordonanţele de urgenţă are aspecte care o fac mai democratică, a spus Orban, reamintindu-le parlamentarilor că au la dispoziţie instrumentul moţiunii de cenzură dacă vor blocarea legii.



    Opoziţia de stânga nu va depune moţiune de cenzură, dar a sesizat Curtea Constituţională cu privire la posibila existenţă a unui conflict juridic între Guvern şi Parlament în legătură cu asumarea răspunderii pe buget. Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că nu există precedent în Europa ca un guvern democratic să vină cu un buget fără să fie dezbateri în Parlament. Chiar dacă nu vom reuşi să stopăm acest buget, cu certitudine, dacă decizia ne va fi favorabilă, vom preveni ca altcineva în viitor să facă acest lucru”, a spus Ciolacu.



    Curtea Constituţională a stabilit data de 10 ianuarie ca termen de transmitere a punctelor de vedere de la Guvern şi Parlament.



    Pe fond, nu este orice fel de buget, a subliniat şeful guvernului, potrivit căruia România are nevoie să dea un semnal ferm de corectare a dezechilibrelor economice de până acum. Bugetul se bazează pe o creştere economică de 4,1%, o rată a inflaţiei de 3,1% şi un curs mediu de schimb de 4,75 lei pentru un euro. Construim bugetul de stat pe date pe care le considerăm reale, apropiate estimărilor Comisiei Europene şi ale FMI, a precizat Orban. El a amintit că alcătuirea bugetului pe 2020 a trebuit să ia în considerare legi aflate în vigoare, precum legile pensiilor şi salarizării, care impun fonduri suplimentare.



    În acelaşi timp, cabinetul şi-a propus reducerea cheltuielilor de personal în favoarea investiţiilor, în special pentru infrastructură, în absenţa cărora România nu va reuşi o creştere economică solidă, a opinat Ludovic Orban. A fost şi motivul pentru care guvernul a acceptat unele amendamente la proiectul de buget. România — a conchis Orban — trebuie să dea un semnal ferm că porneşte lupta cu dezechilibrele economice şi că va readuce deficitul, în maxim trei ani, la parametrii stabiliţi în Tratatul UE, de 3%.

  • Retrospectiva săptămânii 15.12. – 21.12.2019

    Retrospectiva săptămânii 15.12. – 21.12.2019

    30 de ani de la revoluţia anticomunistă din decembrie 1989


    Românii marchează în aceste zile împlinirea a 30 de ani de la revoluţia anticomunistă izbucnită în decembrie 1989 în Timişoara (vest) şi care s-a extins apoi în toate oraşele ţării, culminând cu căderea regimului Nicolae Ceauşescu. România este singura ţară ex-comunistă în care trecerea la democraţie s-a făcut prin violenţă şi în care conducătorii vechiului regim au fost executaţi. Istoricul Constantin Corneanu, directorul ştiinţific al Institutului Revoluţiei Române, spune că întreaga Europă a aşteptat atunci schimbarea de regim din România (track): “Practic, a fost o imensă aşteptare şi a venit ca un răspuns la ceea ce spunea preşedintele francez de atunci, François Mitterrand. La 23 noiembrie 1989, în Parlamentul European, el spunea că “aşteptăm vocea poporului român”, pentru că toate celelalte popoare ieşiseră în stradă la Praga, la Varşovia, în Berlinul de Est, la Budapesta, la Sofia. Românii rămăseseră singurii şi, atunci, toată lumea se îndrepta cu ochii către noi, toată lumea a aşteptat să vadă ce se întâmplă şi cum se întâmplă la Bucureşti, dacă suntem în stare să facem ceva. Am reuşit să facem ceva, preţul a fost enorm.” Despre revoluţia din România s-a vorbit, din nou, în această săptămână în Parlamentul European. Legislativul european a adoptat cu o largă majoritate, o rezoluţie prin care aduce un omagiu victimelor revoluţiei române, precum şi familiilor lor. În document este subliniat faptul că sacrificiul lor a permis tranziţia României către democraţie, stat de drept, economie de piaţă, precum şi integrarea ulterioară a României în NATO şi în UE. Totodată, Parlamentul European solicită statului român să îşi intensifice eforturile pentru a afla adevărul privind evenimentele de acum 30 de ani. Împlinirea a trei decenii de la Revoluţie a fost marcată, în această săptămână, printr-o şedinţă festivă, şi în Parlamentul de la Bucureşti.



    Guvernul Orban îşi va asuma răspunderea pentru proiectul de buget pe 2020


    Guvernul liberal Ludovic Orban a definitivat proiectul de buget pe anul viitor – construit pe o creştere economică de 4,1%, un deficit bugetar de aproape 3,6 procente şi o rată medie a inflaţiei de peste 3,1% – şi a decis să îşi asume, săptămâna viitoare, răspunderea pentru acesta în Parlament — o premieră pentru România. La scurt timp după decizia PNL şi nemulţumit de faptul că documentul va ocoli dezbaterile şi votul în legislativ, PSD – cel mai mare partid parlamentar, aflat in opoziție – a ameninţat cu contestarea la Curtea Constituţională. Angajarea răspunderii a fost aleasă, a precizat premierul, într-un interviu pentru Radio România, pentru că este singura metodă prin care bugetul de anul viitor poate să fie adoptat până la 31 decembrie. Ludovic Orban a dat asigurări, din nou, că salariile bugetarilor vor creşte anul viitor şi a prezentat câteva decizii prin care se vor face economii bugetare: Am îngheţat indemnizaţiile pentru demnitari. Am redus subvenţia pentru partidele politice cu 30%. Interzicem cumulul pensiei cu salariul în sectorul public. Bugetul asigurărilor sociale de stat va creşte anul viitor cu peste 23 la sută faţă de anul acesta. Pensiile vor fi, şi ele, majorate, potrivit legii, nu însă şi cele minime, ale celor care nu au cotizat în sistemul de pensii. Şi investiţiile în infrastructură vor creşte, a mai precizat premierul.



    Preşedintele Klaus Iohannis — bilanţ şi depunere de jurământ


    Preşedintele Klaus Iohannis şi-a făcut, joi, cu două zile înainte de a depune jurământul în Parlament pentru al doilea mandat, bilanţul primilor cinci ani în fruntea statului. Cel mai important obiectiv a fost menţinerea parcursului proeuropean şi democratic al României, în contextul în care ultimii cinci ani au fost provocări majore, dintre care cea mai gravă a fost pericolul ca ţara noastră să iasă de pe traiectoria occidentală, a declarat Klaus Iohannis. În plan intern, prioritatea a fost buna funcţionare a autorităţilor publice. Pe de altă parte, şeful statului a afirmat că “România Educată” reprezintă proiectul său de suflet, în contextul în care s-au pus astfel bazele unei strategii în acest domeniu. În plan economic, preşedintele a spus că a acţionat pentru stoparea derapajelor şi a avut un dialog constructiv cu mediul de afaceri.


    Sentinţe în dosarul Colectiv


    Tribunalul Bucureşti a dat, în această săptămână, primele sentinţe in dosarul Colectiv, privind incendiul devastator de acum patru ani dintr-un club bucureştean, în urma căruia 64 de persoane au murit şi mai multe au fost rănite. Fostul primar al sectorului unde a avut loc tragedia a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, vina având legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru Colectiv. Cei trei patroni ai clubului au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. Patronii firmei de artificii au fost condamnati la 12 ani şi 8 luni de închisoare, respectiv 3 ani şi 6 luni de închisoare, iar doi pirotehnişti la 9 ani şi 8 luni de închisoare, respectiv la 10 ani de închisoare. Doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti, care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor, au primit câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. Persoanele condamnate în acest dosar trebuie să plătească, în solidar cu Primăria şi ISU, şi daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro supravieţuitorilor şi familiilor care şi-au pierdut rudele. Decizia tribunalului nu este definitivă.

  • Sancţiuni în partidele de opoziţie

    Sancţiuni în partidele de opoziţie

    PSD
    a pierdut puterea şi a intrat fragilizat pe ultima turnantă a prezidenţialelor.
    Faptul că au existat parlamentari social-democraţi care au contribuit, prin
    votul lor, atât la demiterea propriului guvern cât şi la instalarea celui nou,
    liberal, deşi se expuneau riscului excluderii, vorbeşte de la sine despre
    starea de spirit din partid. Epurările care vor urma nu sunt menite să
    liniştească apele, iar o eventuală pierdere a competiţiei pentru funcţia
    supremă va acutiza problemele. Dar PSD a mai trecut prin astfel de frământări, unele
    mergând până la sciziuni, iar partidul a rezistat.


    Dificilă este şi situaţia în
    care se află cea mai nouă formaţiune de centru-stânga, Pro România, fondată -
    nota bene – de cei care au plecat din PSD din cauza manierei discreţionare în
    care a fost condus de fostul lider Liviu Dragnea, încarcerat din luna mai
    pentru corupţie.


    Formaţiunea fostului prim ministru Victor Ponta a votat
    moţiunea de cenzură împotriva cabinetului Viorica Dăncilă, ulterior, însă, a
    decis că nu va vota guvernul liberal, din considerente ideologice.     Totuşi,
    parlamentari din rândul Pro România, între care foştii miniştri Daniel
    Constantin şi Sorin Câmpeanu, au susţinut noul cabinet, invocând nevoia ca ţara
    să fie guvernată, ceea ce le-a atras sancţiuni severe. Pro România a decis ca
    deputaţii care au votat pentru învestirea Guvernului Orban să fie revocaţi din
    funcţiile de coordonatori judeţeni şi să li se retragă sprijinul politic pentru
    toate funcţiile pe care le deţin în cadrul Parlamentului.


    Integritatea morală
    este una dintre valorile pe care toţi membrii Pro România trebuie să şi le
    însuşească, iar decizia de sancţionare a celor şapte deputaţi e o consecinţă
    firească a pierderii încrederii cu care au fost învestiţi, a sunat motivaţia
    conducerii. Daniel Constantin a reacţionat anunţând că părăseşte partidul.


    Fostul
    premier Mihai Tudose, acum europarlamentar, i-a reproşat lui Ponta că
    sancţionează delictul de opinie şi i-a imputat puseul autoritarist, unul ce
    l-ar apropia stilistic de Liviu Dragnea. Tudose i-a sugerat lui Ponta să-şi
    asume eşecul negocierilor pe care le-a purtat în ultima perioadă şi să
    demisioneze de la conducerea formaţiunii.