Radio România Internațional

Tag: guvernul PNL

  • Guvernul îşi asumă răspunderea pe buget

    Guvernul îşi asumă răspunderea pe buget

    Guvernul de la Bucureşti îşi va angaja, luni, răspunderea în Parlament în vederea adoptării proiectului de buget pe 2020 — o premieră în România. Premierul Ludovic Orban a anunţat că guvernul îşi va asuma răspunderea pe Legea bugetului de stat, Legea asigurărilor sociale de stat şi pe modificarea Ordonanţei de Urgenţă 114. Până luni, snatorii şi deputaţii pot depune amendamente, iar şeful executivului a anunţat că vor fi acceptate cele care ar îmbunătăţi bugetul pe anul viitor.



    La rândul său, ministrul finanţelor, Florin Cîţu, a declarat că bugetul pentru sănătate va creşte, la fel şi salariile din educaţie. Şi bugetul asigurărilor sociale de stat va creşte anul viitor cu peste 23 la sută faţă de anul acesta. Pensiile vor fi, şi ele, majorate, potrivit legii. Pensia minimă, însă, va fi anul viitor la nivelul celei din acest an, după cum precizează ministrul muncii şi solidarităţii sociale, Violeta Alexandru:



    ‘Aprecierea noastră a fost că în raport cu presiunea asupra bugetului pe 2020, cuantumul trebuie să rămână acelaşi; vorbim de 704 lei. Este vorba despre pensiile celor care nu au cotizat în sistemul de pensii. Principiul pe care îl aplicăm în ceea ce priveşte sumele prevăzute pentru pensie, aşa cum cunoaşteţi, se axează pe contributivitate.’



    Al treilea proiect de lege pentru care executivul vrea să-şi angajeze răspunderea în Parlament elimină majoritatea articolelor din Ordonanţa 114 şi prevede măsuri fiscale pe baza cărora a fost alcătuit bugetul pe anul viitor. Şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, declară că şi în domeniul energiei au fost eliminate prevederile din Ordonanţa 114.



    Ionel Dancă: ‘Aceste prevederi legate de taxarea cu 2% din cifra de afaceri a companiilor energetice şi plafonarea preţului pentru producătorii de gaze şi pentru furnizorii de energie electrică la 68 de lei pe megawatt oră au fost abrogate. Au fost introduse prevederi tranzitorii pentru liberalizarea pieţei de gaze şi de energie electrică – până la 31 decembrie 2020 pentru piaţa de energie electrică şi până la 1 iulie pentru piaţa de gaze naturale.’



    Totodată, au fost îngheţate indemnizaţiile pentru funcţiile de demnitate publică la nivelul actual, la fel şi indemnizaţiile pentru hrană şi merit, nu se mai cumulează pensia cu salariul de la stat, iar sporul pentru condiţiile periculoase sau vătămătoare va fi de 25% din salariul minim pe economie.



    PSD, cel mai mare partid parlamentar, aflat în opoziție, a calificat drept foarte proastă o eventuală angajare a răspunderii guvernului pe buget. Mai mult, social-democraţii au ameninţat cu contestarea documentului la Curtea Constituţională, dacă acesta va ocoli dezbaterile şi votul în Parlament. Proiectul de buget pe anul viitor este construit pe o creştere economică de 4,1%, un deficit bugetar de aproape 3,6 procente şi o rată medie a inflaţiei de peste 3,1%.

  • Moţiune împotriva ministrului de finanţe

    Moţiune împotriva ministrului de finanţe

    Senatorii români au adoptat, cu o diferenţă de trei voturi, moţiunea simplă depusă de Partidul Social Democrat împotriva ministrului finanţelor, liberalul Florin Cîţu. Voturile împotriva moţiunii au venit de la PNL, USR, UDMR şi de la senatorii neafiliaţi, în timp ce în favoarea moţiunii simple s-au pronunţat senatorii PSD. Iniţiatorii moţiunii i-au reproşat acestuia că în urma declaraţiilor hazardate pe care le-a făcut la începutul mandatului său, cursul monedei naţionale a scăzut în raport cu euro şi dolarul american, ceea ce a atras preţuri şi rate mai mari pentru români.



    Florin Cîţu susţine că demersul social-democraţilor, aflaţi la putere până în octombrie, este unul politic şi nu demisionează decât dacă PNL îi cere acest lucru. El a adăugat că fostul ministru PSD, Eugen Teodorovici, ştia de la începutul anului că deficitul bugetar va creşte la 4% fără măsuri suplimentare.



    Florin Cîţu: ‘Moţiunea nu este despre mine şi nu are legătură cu mine, reprezintă un demers politic făcut care încearcă să mascheze situaţia economică reală a României. Semnatarii moţiunii ar fi dorit, în mod evident, ca eu să nu spun nimic despre dezastrul găsit de mine la Ministerul Finanţelor. Le spun atât lor, cât şi tuturor PSD-iştilor: Partidul Naţional Liberal a promis că va spune adevărul românilor cu orice preţ. Gata! S-a terminat şi nu mai merge. Perioada în care furaţi şi pe urmă eraţi bine-mersi s-a sfârşit’.



    Şi senatorul PNL Alina Gorghiu susţine că social-democraţii nu au motive reale pentru criticile lansate la adresa ministrului Finanţelor. La rândul său, senatorul PSD Ştefan Oprea i-a tras atenţia lui Florin Cîţu că promovează măsuri care duc deficitul bugetar la cifrele pe care acesta le vehicula când era în opoziţie.



    Ştefan Oprea: ‘Trebuie neapărat ca profeţia pe care aţi făcut-o de foarte multe ori isteric, atunci când vorbeaţi despre ceea ce face PSD la guvernare trebuie să se îndeplinească astăzi şi trebuie să găsiţi toate mijloacele ca cei 4,4% deficit să fie reali. Nu contează dacă nu mai colectăm în ultimele două luni, nu contează că am dat drumul la un desfrâu al cheltuielilor publice, contează doar profeţia dumneavoastră, aceea că vom avea 4,4% deficit’.



    Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, consideră că PNL nu a înţeles semnalul de alarmă pe care l-a primit atunci când Parlamentul nu i-a dat aviz lui Florin Câţu pentru a fi ministru. După adoptarea moţiunii, şeful executivului de la Bucureşti, Ludovic Orban, a declarat că nu renunţă la ministrul său de finanţe şi că PSD este ultimul partid îndreptăţit să critice şi să ceară demisii după dezastrul bugetar lăsat în urmă. Potrivit Constituţiei României, adoptarea unei moţiuni simple nu atrage după sine demiterea ministrului vizat.