Radio România Internațional

Tag: guvernul PSD-ALDE

  • Jurnal românesc – 06.12.2018

    Jurnal românesc – 06.12.2018

    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a participat, alături de premierul Viorica Dăncilă și de membrii Executivului, la reuniunea cu reprezentanţii Comisiei Europene, în marja preluării de către România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Vizita de lucru a prevăzut întâlniri cu președintele Comisiei, Jean Claude Juncker, cu membrii Colegiului Comisarilor și cu secretarul general al Consiliului UE, Jeppe Tranhlom – Mikkelsen. Ministrul Natalia Intorero a declarat că “preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene este o premieră istorică pentru România, un moment unic și o provocare”.


    “Credem cu tărie în proiectul nostru comun european, în valorile europene și în acțiunea comună (…) Uniunea Europeană este un proiect dedicat păcii, democrației, libertății, respectării valorilor, drepturilor omului şi asigurării bunăstării economice şi sociale pentru toți cetățenii săi, indiferent de granițe și indiferent de locul unde au ales să lucreze şi să studieze. Avem un număr foarte mare de români care trăiesc în alte ţări din spațiul comunitar și, împreună cu alte state care au o diaspora importantă, dorim să găsim soluții și măsuri cât mai bune pentru a veni în sprijinul lor”, a declarat ministrul Natalia-Elena Intotero.



    Institutul pentru Drepturile Omului din Germania a denunţat faptul că muncitorii străini sunt adesea “exploataţi de către angajatorii lor”, nu au contracte de muncă, sunt subremuneraţi şi obligaţi să facă ore suplimentare neplătite, transmite AFP. Străinii, printre care sirieni şi irakieni primiţi în 2015, dar şi români, bulgari sau latino-americani, sunt victime ale unei “grave exploatări” în munca lor, atenţionează institutul în raportul anual prezentat Parlamentului german. Unii patroni nu ezită să le plătească străinilor salarii mult inferioare celui minim în Germania, care este în prezent de 8,84 de euro brut pe oră.


    Astfel de situaţii sunt frecvente în domeniul construcţiilor, al întreprinderilor pentru procesarea cărnii, al companiilor de curăţenie sau în sectorul HORECA, precizează institutul. De asemena, raportul indică faptul că angajatorii nu le plătesc acestor muncitori nici contribuţii sociale. “Aceste persoane nu au practic nicio posibilitate de a-şi revendica salariile la tribunal”, atrage atentia Institutul pentru Drepturile Omului. Pentru a remedia situaţia, raportul preconizează inclusiv posibilitatea de a intenta procese colective.



    Ministerul Afacerilor Interne afirmă că şi-a asumat drept priorităţi pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, interval în care România deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, consolidarea securităţii interne a Uniunii, gestionarea frontierelor externe, migraţia şi combaterea radicalizării on-line. România susţine întărirea rolului Frontex, pentru gestionarea migraţiei şi securizarea frontierelor externe şi anunţă că va trata cu prioritate combaterea conţinutului terorist din mediul on-line prin dezvoltarea principiului “community policing”, menit să uşureze relaţionarea dintre forţele de ordine şi comunităţile de expaţi din statele Uniunii Europene. “România deţine o expertiză notabilă în acest domeniu, poliţiştii români desfăşurând misiuni la nivel operativ în state precum Italia, Spania, Franţa sau Bulgaria”, precizează Ministerul de Interne.



    Angajatorii din Spaţiul Economic European pun la dispoziţia românilor, prin intermediul reţelei EURES România, 2.173 locuri de muncă, cele mai multe în Spania (804), Germania (465), Marea Britanie (340) şi Danemarca (200). În mare parte, job-urile oferite sunt în agricultură şi în curierat. Persoanele interesate pot obţine mai multe informaţii pe site-ul www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din zona de reşedinţă, unde pot primi asistenţă din partea consilierului EURES.

  • Remaniere amânată

    Remaniere amânată

    Nu va mai exista nicio schimbare de miniştri în această săptămână, iar noua propunere de remaniere a PSD va fi analizată după sărbătorile dedicate Centenarului Marii Uniri şi Zilei Naţionale de 1 Decembrie. Anunţul a fost făcut de preşedintele Klaus Iohannis, care şi-a argumentat decizia amintind că sărbătorile naţionale trebuie respectate aşa cum se cuvine.



    Declaraţia survine la doar câteva zile după ce şeful statului a acceptat şase dintre cele opt propuneri făcute de social-democraţi pentru diverse portofolii remaniate în cabinetul Viorica Dăncilă, respingând nominalizarea Liei Olguţa Vasilescu pentru Transporturi şi pe cea a lui Ilan Laufer la Ministerul Dezvoltării Regionale. Cei doi sunt nepotriviţi, a declarat fără altă explicaţie Klaus Iohannis.



    Respingerea a generat o reacţie la cald vehementă din partea lui Laufer, evreu român, care l-a acuzat pe Klaus Iohannis, despre care a precizat ca este etnic german, de “un nou act de antisemitism”. În replică, preşedintele, susţinut şi de comunitatea evreiască, a condamnat ferm folosirea unor teme deosebit de sensibile în scop politic, subliniind că referinţele la antisemitism şi nazism în disputa politică sunt iresponsabile şi denotă grave carenţe de educaţie, cultură, diplomaţie şi istorie.



    PSD a revenit cu propunerea ca Lia Olguţa Vasilescu, care a asigurat până acum portofoliul Muncii, să preia Ministerul Dezvoltării Regionale, iar Mircea Drăghici, trezorierul partidului, să meargă la Transporturi. Potrivit preşedintelui, aşa nu se poate guverna. Este imposibil să schimbi miniştri toată ziua, bună ziua. Cum să ne imaginăm că poate să funcţioneze un guvern cu două remanieri într-o săptămână? Eu nu sunt de acord să contribui la o astfel de guvernare, care seamănă mai degrabă cu un carusel. Guvernul este complet, nu are decât să lucreze”, a declarat şeful statului.



    PSD este deja la al treilea guvern în nici doi ani. Au fost schimbate enorm de multe persoane pe poziţiile de ministru – sunt 70 de politicieni care au fost sau sunt acum miniştri în aceste guverne, a mai spus Klaus Iohannis, potrivit căruia, soluţia corectă pentru România ar fi fost şi este înlocuirea întregului Guvern, care, în opinia sa, a creat foarte multe probleme ţării. Premierul Viorica Dăncilă declarase anterior, că remanierea este menită să îmbunătăţească prestaţia echipei guvernamentale, inclusiv în perspectiva preluării de către România, la 1 ianuarie 2019, a preşedinţiei rotative a Consiliului UE.

  • PNL pregăteşte o moţiune de cenzură

    PNL pregăteşte o moţiune de cenzură

    Partidul Naţional Liberal este decis să dea jos Guvernul de
    coaliţie PSD-ALDE de la Bucureşti. A umplut paharul nemulţumirilor
    recenta modificare, prin ordonanţă de urgenţă, a Codului fiscal: este vorba, între
    altele, de trecerea plăţii tuturor contribuţiilor sociale în sarcina
    angajaţilor şi de reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%. Contestate de
    patronate, sindicate şi o parte a societăţii civile, măsurile sunt aprig
    criticate de opoziţia parlamentară de dreapta al cărei vârf de lance sunt
    liberalii.

    După discuţiile avute până acum, PNL a primit susţinerea colegilor
    lor din Uniunea Salvaţi România, cele
    două formaţiuni anunţând că vor iniţia împreună moţiunea de cenzură. Liberalii
    au discutat, de asemenea, cu reprezentanţii Uniunii Democrate a Maghiarilor din
    România. Una peste alta, cel puţin deocamdată, liderul deputaţilor PNL, Raluca
    Turcan, părea mulţumită: Am discutat cu USR-ul, care şi-a asumat ferm
    susţinerea acestei moţiuni de cenzură. Cu UDMR-ul am discutat foarte aplicat şi
    a fost o satisfacţie că am purtat o discuţie temeinică pe aspecte care ţin de
    guvernare, ceea ce e un lucru benefic, inclusiv pentru viitorul activităţii
    parlamentare. Eu am încredere că tot ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în
    guvernare şi în PSD va face ca tot mai mulţi membri ai Parlamentului să
    privească cu alţi ochi această moţiune de cenzură.

    Deşi nu vorbiseră, încă,
    cu liberalii, parlamentarii Partidului Mişcarea Populară, ai fostului
    preşedinte de dreapta al ţării Traian Băsescu, au anunţat, şi ei, că vor
    sprijini demersul menit să ducă la căderea Guvernului condus de Mihai Tudose,
    dar sunt de părere că PNL ar trebui să vină şi cu o alternativă pentru funcţia
    de premier.

    Lipsa unei alternative şi a unor contra-măsuri liberale sunt invocate şi de Victor Ponta,
    în trecut social-democrat, în prezent lider al parlamentarilor neafiliaţi, membri ai
    formaţiunii Pro România, care declară: Nu votăm moţiunea, chiar n-am înţeles de
    ce o fac. S-a mai schimbat un guvern şi ce s-a întâmplat? Acelaşi lucru. Se mai
    schimbă un guvern. Care e soluţia PNL-ului? PNL face ceva ca să zică că face
    ceva, dar nu se întâmplă nimic în realitate.

    Dacă vor să aibă succes,
    liberalii trebuie să convingă cât mai mulţi parlamentari, inclusiv ai puterii,
    să se pronunţe în favoarea moţiunii de cenzură. De aceea, pe lângă negocierile
    fireşti cu partidele din opoziţie, fiecare parlamentar liberal va încerca să
    convingă un coleg din coaliţia de guvernare să susţină demersul. Dar cum,
    politic, nimic nu e sigur, PNL mizează şi pe alte variante – vrea să organizeze
    campanii de informare a cetăţenilor la nivel naţional, precum şi mitinguri în
    Bucureşti şi în ţară. Totodată, a sesizat Avocatul Poporului, în vederea contestării la
    Curtea Constituţională a reformei fiscale promovate de Executiv.

  • Prima rectificare bugetară în 2017

    Prima rectificare bugetară în 2017

    Pe fondul îngrijorărilor cu privire la starea reală a
    finanţelor, exprimate de experţi şi de opoziţie, cabinetul de stânga de la
    Bucureşti a aprobat prima rectificare bugetară din acest an. Una menită, parcă,
    să spulbere temerile legate de eventuale turbulenţe bugetare. Ministrul
    Finanţelor, Ionuţ Mişa, a precizat că este vorba despre o rectificare pozitivă
    şi a explicat de ce: Creşterea economică de 5,8%, înregistrată pe
    semestrul I, a condus la revizuirea pozitivă a creşterii economice pe anul 2017
    de la 5,2%, avută în vedere la elaborarea bugetului la începutul anului 2017,
    la 5,6%. În aceste condiţii, Guvernul realizează o rectificare bugetară
    pozitivă cu încadrarea în deficitul de 2,96% din PIB.

    S-au alocat bani
    în plus mai ales pentru creşterea salariilor, în timp ce tăierile au fost
    operate, în principal, din sumele alocate proiectelor cu finanţare europeană.
    Ministrul Ionuţ Mişa: Menţionez că diminuările au fost operate în
    principal din sumele aferente proiectelor cu finanţare din fonduri europene,
    acest lucru fiind motivat de aprobarea cu întârziere a bugetului de stat pe
    anul 2017, întârzierea procedurilor de achiziţie, ceea ce a condus la un grad
    redus al execuţiei bugetare pe primele opt luni ale acestui an.

    Vor fi suplimentate bugetele
    administraţiilor locale, pentru plata cadrelor didactice din învăţământul
    preuniversitar şi a însoţitorilor persoanelor cu handicap, precum şi pentru
    finanţarea programelor din şcoli. Şi Ministerul Sănătăţii va primi mai mulţi
    bani pentru plata personalului medical, la fel şi Ministerul de Interne, pentru
    a asigura drepturile salariale şi pensiile poliţiştilor. Agricultura va
    beneficia, la rândul ei, de bani în plus. Există, însă, şi ministere perdante:
    Ministerul Dezvoltării Regionale, cel al Transporturilor şi ministerul
    Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Din opoziţie, USR ceruse Guvernului soluţii de
    rectificare bugetară care să aşeze cheltuielile statului pe baze economice
    reale. Formaţiunea susţine că guvernarea PSD-ALDE manipulează cifrele bugetului
    de stat pentru a prezenta o rectificare bugetară pozitivă, în care veniturile
    şi cheltuielile statului sunt în creştere. În realitate – acuză USR – veniturile
    şi cheltuielile bugetare scad, reflectând situaţia dezastruoasă a finanţelor
    publice.

    Şi Consiliul Fiscal – organism guvernamental ce are rolul de a
    consilia autorităţile în vederea asigurării unui buget sănătos – spune că a
    identificat în cazul rectificării elemente de natură să sugereze
    vulnerabilizarea finanţelor publice pe termen mediu şi recomandă Guvernului
    elaborarea urgentă a unui plan de măsuri.

    Creşterea economică peste aşteptări
    nu a fost de natură să asigure convergenţa veniturilor fiscale încasate cu
    ţintele programate, iar evaluările iniţiale asupra necesarului suplimentar de
    cheltuieli curente au fost depăşite substanţial în execuţia bugetară, consideră
    Consiliul Fiscal.

  • Modificări în guvernul de la Bucureşti

    Modificări în guvernul de la Bucureşti

    Abia învestit, la sfârşitul lui iunie, Guvernul PSD-ALDE de la Bucureşti
    a fost, deja, spus unei prime mici remanieri. Fost ministru al Economiei, Mihai
    Fifor preia portofoliul Apărării, iar deputatul Gheorghe Şimon vine în locul
    lui la Economie. Liderii social-democraţi spun că responsabilitatea de care a
    dat dovadă Fifor în acţiunile întreprinse ca ministru al Economiei a fost
    principalul criteriu în nominalizarea sa pentru Apărare. Noul şi, deopotrivă,
    vechiul ministru consideră, la rându-i, că e recomandat de experienţa dobândită
    în privinţa programelor de înzestrare a armatei, în urma unei colaborări foarte
    bune între cele două ministere.

    Mihai Fifor: Sunt familiarizat cu problemele
    care sunt acolo şi eu sper să trecem la treabă şi să ducem la bun sfârşit ceea
    ce ne-am propus, ca prioritate înzestrarea Armatei Române în parteneriat cu
    Ministerul Economiei, cu industria de apărare românească, industrie care
    performează şi trebuie să fie principalul furnizor pentru armata română.

    Tot experienţa, ca vicepreşedinte al Comisiei pentru politică economică,
    reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor, este, spun şefii lui de partid,
    argumentul pentru învestirea lui Şimon la Economie. Gheorghe Şimon: Strict
    pe Ministerul Economiei, discutăm că avem în lucru legea minelor, avem în lucru
    legea apelor minerale, avem în lucru redevenţele.

    Tot la capitolul
    experienţă, presa de la Bucureşti nu-şi refuză plăcerea de a nota că Şimon este acţionar majoritar la o fabrică din judeţul de
    baştină, Maramureş, odinioară cotată drept foarte modernă, dar
    ajunsă acum în procedură de faliment. Mult mai numerose sunt speculaţiile
    privind schimbarea de la Apărare.     Din opoziţie, preşedintele PNL,
    Ludovic Orban, a acuzat Guvernul ca nu ar dori să-şi onoreze angajamentul de a
    aloca 2% din PIB pentru înzestrarea Armatei.

    Fostul ministru, Adrian Ţuţuianu,
    a demisionat acum o săptămână, după ce premierul Mihai Tudose i-a reproşat
    comunicarea deficitară pe tema plăţii soldelor şi salariilor militarilor şi
    civililor din Armată. Ministerul Apărării anunţase că angajaţii îşi vor primi
    luna aceasta doar soldele şi salariile, fără norma de hrană şi fără a fi virate
    la bugetul de stat contribuţiile la asigurări şi impozitul pe venit. Anunţul
    MapN a fost infirmat atât de premier, cât şi de ministerul de Finanţe, care au
    afirmat că nu sunt dificultăţi în ceea ce priveşte plata drepturilor
    salariale.

    Unii comentatori politici văd în demisia lui Ţuţuianu o reglare de
    conturi în interiorul PSD, unde s-ar fi conturat doi poli de putere, unul în
    jurul premierului, iar celălalt în jurul preşedintelui Liviu Dragnea. Analiştii
    economici, în schimb, se tem că neînţelegerea de la MapN e un simptom al
    penuriei reale de fonduri şi că, în pofida unei creşteri economice record,
    Guvernul nu va putea onora promisiunile foarte generoase cu care PSD a câştigat
    alegerile.

  • Premierul Grindeanu, în faţa Parlamentului

    Premierul Grindeanu, în faţa Parlamentului


    Opoziţia liberală din Parlamentul României a cerut primului ministru social-democrat, Sorin Grindeanu, explicaţii în legătură cu două ordonanţe de urgenţă, care alocă autorităţilor locale 30 de miliarde de lei din bani publici pentru dezvoltare, dar fără plafon de cheltuieli şi sancţiuni. În opinia PNL, ar fi vorba despre un abuz, care ar conduce la dependenţa responsabilor locali de semnătura ministrului dezvoltării regionale.



    Preşedintele PNL, Raluca Turcan: Ce altceva decât o clară invitaţie la jaf reprezintă suspendarea pe un an, prin Ordonanţa 9, a unor articole deosebit de importante din legea finanţelor publice, articole care puneau bariere cheltuielilor abuzive, necontrolate? În viziunea guvernului Grindeanu, Parlamentul nu mai trebuie să ştie modul în care se acordă şi se derulează creditele de angajament. 30 de miliarde de lei trebuie să meargă în puşculiţa câtorva lideri ai majorităţii (PSD – ALDE) într-un secret absolut. Punctul de vedere al liberalilor a fost susţinut şi de reprezentanţii USR.



    În răspunsul său, premierul Sorin Grindeanu a explicat că cele 30 de miliarde de lei reprezintă rezultatul solicitărilor de proiecte venite din partea primarilor, inclusiv ai PNL. Şeful executivului a atras atenţia că peste 60% din gospodăriile din mediul rural nu au baie sau grup sanitar în interiorul locuinţelor, iar accesul la educaţie şi sănătate este deficitar. Sorin Grindeanu a făcut apel la grupurile parlamentare ca, indiferent de culoarea politică, să susţină proiectele de modernizare a României.



    Sorin Grindeanu: Suntem datori să le asigurăm tuturor cetăţenilor acestei ţări accesul la un pachet minim de servicii comunitare. Peste 9.500 de obiective de investiţii vor fi finanţate prin acest program în următorii patru ani, fie că vorbim de lucrări de apă, canalizare, frumuri, iluminat public sau infrastructură şcolară şi medicală. Spun cât se poate de clar: dacă va greşi cineva şi va face altceva cu banii destinaţi investiţiilor, atunci, cu siguranţă, va răspunde în faţa legii. Am avut în această perioadă ocazia să mă întâlnesc cu foarte mulţi primari, un lucru e cert: s-au săturat să facă potecă la Bucureşti în căutare de finanţare pentru proiectele lor.



    Tot din tabăra Puterii, deputatul ALDE, Varujan Vosganian, a amintit că, potrivit unui raport al Băncii Mondiale, ar fi necesari 150 de miliarde de lei pentru asigurarea unui pachet minim de confort rural. Cele două ordonanţe au trecut, deja, de Senat şi intră în procedură parlamentară la Camera Deputaţilor, care are vot decizional.


  • Noi proteste împotriva guvernului Grindeanu

    Noi proteste împotriva guvernului Grindeanu

    UPDATE Peste 2.500 de persoane au venit, duminică seara, în Piața Victoriei, scandând împotriva Guvernului. În jurul orei 21,00, manifestanții au realizat steagul UE din hârtii colorate pe care le-au luminat cu ajutorul telefoanelor mobile. A fost cea de-a 27-a zi de la debutul protestelor în fața sediului Guvernului. Manifestanții au cerut din nou demisia Guvernului. Ei aveau pancarte cu mesaje, precum “Demisia”, “Zi de zi, aici vom fi”, “Ultima soluție: o revoluție!”. Unii dintre protestatari au venit cu vuvuzele, alții cu steaguri. Cei mai mulți fluturau tricolorul, însă au fost și manifestanți care aveau drapelul UE sau pe cel al SUA.



    Aproximativ două mii de persoane, în total, au protestat duminică seara în mai multe municipii din țară împotriva Guvernului Grindeanu și a PSD, cei mai mulți manifestanți fiind prezenți în Cluj-Napoca, Timișoara și Sibiu.



    Circa o mie de oameni s-au adunat în Piața Unirii din Cluj-Napoca, duminică seara, pentru a protesta împotriva Guvernului și au format, cu ajutorul unor coli albastre și a unor coli cu stele galbene, steagul Uniunii Europene.



    La Timișoara au protestat circa 400 de persoane. Protestele din Timișoara se vor transforma într-o platformă de discuții civice în spațiul deschis din Piața Sfântul Gheorghe din municipiu, unde vor fi dezbătute marile probleme ale corupției, pe teme, în fiecare duminică, de la ora 18,00, au anunțat organizatorii protestului din Piața Victoriei.



    Peste 400 de oameni au participat, duminică seara, la protestul autorizat care a avut loc în centrul istoric al municipiului Sibiu, potrivit unor estimări oficiale.



    Peste 200 de persoane s-au adunat duminică seara în fața Prefecturii Brașov, într-o “manifestație festivă pentru a sărbători victoria cetățenilor în lupta cu OUG 13, considerată de mulți o încercare de legalizare a corupției”, potrivit organizatorilor acțiunii de protest.



    Aproximativ 60 de persoane au reluat, duminică seara, manifestația pe platoul din fața clădirii Prefecturii Constanța, mesajele protestatarilor fiind îndreptate atât împotriva Executivului, cât și împotriva liderilor coaliției guvernamentale.



    ———————————



    Peste 5.000 de persoane, conform estimărilor, se află din nou în Piața Victoriei din București unde protestează împotriva guvernului Grindeanu, la aproape patru săptămâni de la adoptarea OUG nr. 13/2017. Protestatarii au format un nou steag, de această dată drapelul Uniuniii Europene. Manifestanții cer demisia guvernului Grindeanu și scandează împotriva lui Liviu Dragnea și lui Călin Popescu-Tăriceanu, președinții celor două partide aflate la guvernare.



    Proteste împotriva Guvernului au loc și la Cluj, Timișoara, Brașov, Sibiu, Constanța și în alte orașe din țară.



    Reamintim că preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat legile prin care Camera Deputaţilor, for decizional, a respins ordonanţă guvernamentală de urgenţă de moficare a Codurilor penale (OUG nr. 13/2017), respectiv a aprobat-o pe cea care o abrogă, OUG nr. 14/2017.

  • Despre anticorupţie, la Bruxelles

    Despre anticorupţie, la Bruxelles

    Guvernul PSD — ALDE, instalat în România după alegerile din decembrie, va continua lupta împotriva corupţiei, iar modificările la Codul Penal, necesare pentru a-l pune în acord deplin cu deciziile Curţii Constituţionale, vor fi făcute doar în Parlament. Este ceea ce a promis premierul Sorin Grindeanu la întâlnirea de la Bruxelles cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Discuţiile lămuritoare deveniseră obligatorii după ce Comisia Europeană a dezavuat tentativa cabinetului Grindeanu de a modifica prin ordonanţă de urgenţă legislaţia penală, relaxând-o în ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu şi alimentând suspiciunea că măsura ar fi fost dedicată politicienilor ce au probleme cu legea.



    Oficialul european a salutat abrogarea contestatei ordonanţe, văzută ca un pas spre revenirea pe traseul firesc al combaterii corupţiei. Un traseu care are ca punct terminus eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei, instituit de partenerii europeni după aderarea ţării la UE. Este bine, a subliniat Frans Timmermans, că Guvernul vrea să armonizeze legislaţia naţională cu normele Uniunii Europene şi să corecteze ceea ce Curtea Constituţională de la Bucureşti a catalogat ca neclar sau ilegal, numai că acest lucru trebuie făcut cu totală deschidere şi transparenţă.



    Lucrurile vor sta întocmai, a dat asigurări premierul Sorin Grindeanu: “Ne dorim în viitor, dacă vorbim despre reglementările din domeniul justiţiei, ca aceste lucruri să se întâmple în Parlament printr-o dezbatere cât mai largă care să implice instituţii din România, ONG-uri, parlamentari, binînţeles, astfel încât deciziile Curţii Constituţionale, care se referă la articole din Codul Penal şi cel de Procedură Penală să poată fi aprobate în Parlament”.



    Iar pentru a conferi credibilitate gesturilor viitoare ale cabinetului, Sorin Grindeanu ia în calcul nominalizarea la conducerea ministerului Justiţiei a unei persoane apolitice. Aceasta ar urma să-l înlocuiască pe social-democratul Florin Iordache, nevoit să demisioneze la câteva zile după ce ordonanţa de urgenţă care a provocat furtună pe scena publică a fost abrogată. Pe de altă parte, strada nu se mulţumeşte doar cu sacrificarea lui Iordache şi cere demisia întregului cabinet, afectat de un deficit major de încredere după episodul cu ordonanţa.



    Unul pe care PSD şi l-ar dori uitat cât mai rapid. În Parlament, preşedintele partidului şi al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, puternic criticat la rândul său, a anunţat că parlamentarii majorităţii vor vota o lege de respingere a ordonanţei 13, pentru a nu mai lăsa loc interpretărilor. Amintim că ordonanţa 13 a fost abrogata printr-o alta, aflată în proces de aprobare în legislativ, dar sunt voci care susţin că respingerea primeia este obligatorie pentru a-i înlatura efectele.

  • Noi proteste în România

    Noi proteste în România

    În Bucureşti şi în alte oraşe din România continuă protestele ample declanşate pe 31 ianuarie faţă de modul în care Guvernul PSD — ALDE a încercat să modifice legi importante care vizează infracţiunile de corupţie. Cabinetul Sorin Grindeanu, învestit în urmă cu o lună, a generat o puternică reacţie civică după ce a aprobat o ordonanţă de urgenţă, care ar fi dezincriminat mai multe fapte penale, inclusiv abuzul în serviciu, în anumite condiţii. Măsura a fost criticată la scară largă, atât în ţară, cât şi de aliaţii occidentali, şi a scos în stradă românii nemulţumiţi – cei mai mulţi în urmă cu o săptămâna, peste o jumătate de milion.



    În interesul unităţii sociale, potrivit premierului, guvernul a abrogat în cele din urmă ordonanţa. Însă, nici această decizie, nici demisia ministrului justiţiei, Florin Iordache, nu a liniştit apele, protestatarii cerând acum sancţionarea guvernului Grindeanu, în care spun că nu mai au încredere. Duminică seara, piaţa dn faţa sediului executivului a fost, din nou, plină, transformându-se în scena desfăşurării unui amplu tricolor uman format de cei circa 50 de mii de manifestanţi care au ridicat deasupra capetelor hârtii colorate în roşu, galben şi albastru, luminate cu telefoanele mobile. Înconjuraţi de mesaje luminoase antiguvernamentale proiectate pe clădirile din zonă, manifestanţii au cerut demisia executivului, afişând pancarte cu mesajul “Rezist” şi scandând “Vrem să muncim, nu să vă păzim”.



    Zeci de mii de persoane au protestat şi în alte oraşe mari din România – în Cluj, Sibiu, Timişoara, Braşov, Constanţa şi Iaşi, dar şi în oraşe mai mici, precum Galaţi sau Oradea. Manifestaţii împotriva guvernului Grindeanu au avut loc şi în câteva oraşe europene. În Italia, românii au protestat la Roma, Milano şi Torino, iar în Spania în faţa Ambasadei de la Madrid, purtând steaguri şi strigând lozinci împotriva corupţiei şi a PSD. Sub deviza Vrem un guvern curat”, la Haga a avut loc un nou marş de protest, al şaselea în ultimele două săptămâni, care s-a încheiat în faţa Ambasadei României. O delegaţie a protestatarilor a înmânat o petiţie ambasadoarei României în Olanda, în document românii cerând un guvern curat, transparent şi responsabil.



    Pe de altă parte, proteste, de mai mică amploare, au loc de o săptămână şi în faţa palatului prezidenţial din Bucureşti. Mii de susţinători pro-guvernamentali îi reproşează preşedintelui Klaus Iohannis că nu şi-ar exercita rolul de mediator şi că ar instiga la dezbinare prin atitudinea sa. Săptămâna trecută, şeful statului, care s-a alăturat pentru scurt timp protestatarilor antiordonanţă, a mers în Parlament, unde a cerut executivului să guverneze transparent, predictibil, dând dovadă de responsabilitate, iar Legislativul, dominat de PSD, să legifereze pentru populaţie, nu pentru un grup de politicieni cu probleme penale.


  • Ministrul Justiţiei a demisionat

    Ministrul Justiţiei a demisionat

    UPDATE: Ana Birchall a fost propusă ca interimar la Ministerul Justiției, după demisia lui Florin Iordache. “Premierul Sorin Mihai Grindeanu a transmis astăzi președintelui României, Klaus Werner Iohannis, propunerea de nominalizare a ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, ministru interimar al Justiției”, se arată într-un comunicat al Guvernului României.


    —–



    Florin Iordache şi-a anunțat demisia din funcția de ministru al Justiţiei. “De când am venit la Ministerul Justiției mi-am propus și am efectuat toate demersurile legale pentru a remedia o serie de probleme existente și destul de sensibile. Toate inițiativele asumate sunt legale și constituționale. Proiectele propuse s-au aflat în dezbatere publică organizată de Ministerul Justiției, iar acum sunt în dezbatere parlamentară. Cu toate acestea, pentru opinia publică nu a fost suficient, drept pentru care am hotărât să îmi înaintez demisia din funcția de ministrul al Justiției“, a anunţat Iordache, joi după-amiază, la finalul şedinţei de guvern.



    Demisia lui Florin Iordache vine după mai bine de două săptămâni de proteste masive împotriva ordonanţei de urgenţă de modificare a Codurilor penale, adoptată iar apoi abrogată de guvern. Ordonanţa a adus critici atât din partea instutuţiilor juridice, cât şi de la partenerii României din UE şi NATO.



    Tot joi, Curtea Constituţională (CCR) a respins sesizarea Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, privind ordonanţa de urgenţă de modificare a Codurilor penale. Preşedintele CCR, Valer Dorneanu a declarat că sesizarea a devenit inadmisbiliă deoarece ordonanţa nu mai există, fiind abrogată de guvern prin OUG nr 14.

  • Guvernul Grindeanu trece de prima moţiune de cenzură

    Guvernul Grindeanu trece de prima moţiune de cenzură

    Tentativa opoziţiei de dreapta de la
    Bucureşti de a demite Guvernul PSD – ALDE a eşuat. Iniţiată de PNL şi USR şi
    sprijinită de PMP, moţiunea intitulată Guvernul
    Grindeanu – Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul în România    ,
    nu a întrunit, după cum era de aşteptat, majoritatea voturilor parlamentarilor.
    Aşadar, la putin peste o lună de la învestire, Executivul a trecut fără
    probleme de prima moţiune de cenzură, al cărei text a conţinut critici la
    adresa coaliţiei de guvernare. Aceasta este acuzată că a adoptat, noaptea, pe
    furiş, ordonanţa care modifica Codurile penale, pentru a-i scăpa de probleme
    penale pe politicienii cu probleme.

    Românii nu vor graţierea şi salvarea
    politicienilor corupţi. Legiferarea în folos propriu nu este o soluţie pentru
    România, pentru că nu face decât să slăbească statul de drept şi să ne
    slabească ca naţiune,     se arăta în textul moţiunii de cenzură.

    De altfel, ordonanţa privind modificarea Codurilor
    penale a starnit un uriaş val de nemulţumire în întreaga ţară şi, zile la rând,
    oamenii au ieşit în stradă pentru a cere abrogarea măsurii, dar şi demisia
    Guvernului. Lor li s-au alăturat şi românii din diaspora.

    La presiunea străzii,
    Guvernul a anuntat ca renunţă, pentru moment, la
    modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Moţiunea de cenzură
    a reprezentat o sancţiune politică la adresa executivului, a precizat, după
    vot, preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan:     Parlamentul se poate recredibiliza. Eu cred că trebuie să învăţăm
    ceva din mesajul străzii, din protestele de stradă. Cred că trebuie să existe o
    responsabilitate politică pentru uriaşa fraudă de încredere şi pentru ordonanţa
    ruşinoasă. Faptul că a fost abrogată arată că s-a greşit şi cineva trebuie să
    răspundă.

    Tot din opoziţie, preşedintele USR, Nicuşor Dan, a afirmat, de la
    tribuna Parlamentului, că Guvernul şi-a pierdut încrederea, întrucât a pus
    interesele şefului de partid în faţa intereselor ţării. El a susţinut că nu
    Guvernul a iniţiat ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codurilor Penale,
    ci preşedintele PSD, Liviu Dragnea, cu probleme în justiţie, a solicitat
    emiterea documentului.

    La rândul său, premierul Sorin Grindeanu a declarat că a
    înţeles emoţia şi supărarea pe care ordonanţa privind modificarea Codurilor
    penale le-a generat, iar deciziile pe domenii sensibile, precum cel fiscal sau
    justiţia, vor fi luate, în viitor, prin dialog şi în mod transparent. Sorin
    Grindeanu: Nu voi mai accepta nicio iniţiativă
    de acest gen în guvern. Este nevoie de mai multă dezbatere, de mai mult dialog,
    de mai multe opinii avizate pe aceste subiecte care pot trezi emoţii puternice
    în societate. Vă promit că de azi înainte acest guvern va fi exclusiv unul al
    dialoglui şi al consultării publice pe marile subiecte care privesc întreaga
    societate    .

    Şi liderul social democraţilor, Liviu Dragnea, a spus că
    moţiunea atacă o problemă în faţa căreia Guvernul Grindeanu s-a repliat,
    înţelegând mesajul oamenilor din stradă.

  • A opta zi de proteste în România

    A opta zi de proteste în România

    UPDATE: O nouă seară de proteste se încheie la București și în țară, cu peste 5.000 de români în fața Palatului Victoria. Mii de manifestați au strigat “Demisia”, “Rezist” și alte lozinici împotriva guvernului Grindeanu și a președintelui PSD, Liviu Dragnea, în Cluj, Sibiu, Timișoara, Iași și alte orașe din țară. La contramanifestația din fața Palatului Cotroceni au participat 2.000 de persoane, conform estimărilor, iar potestatarii au scandat împotriva președintelui Iohannis.


    —–


    Vremea s-a răcit considerabil, dar protestele împotriva OUG nr 13 și a guvernului Grindeanu continuă în București și în marile orașe din țară. În jurul orei 19.30, se aflau circa 3.000 de persoane în Piața Victoriei din București.


    La Palatul Cotroceni, se află circa 2.000 de manifestanți care cer demisia președintelui Iohannis. O parte dintre manifestanți au fost aduși cu autocare din judetul Dolj, conform mai multor publicații.



    Președintele Klaus Iohannis a vorbit, marți, în fața plenului Parlamentului despre situația tenisonată din România. Parlamentarii PSD-ALDE au ieșit din sală, nemulțumiți de criticile președintelui. Iohannis a cerut social-democraților să găsească o soluție pentru a rezolva criza, transparență și predictibilitate în deciziile Guvernului. De asemenea, șeful statului a subliniat că nu consideră ca ar trebui organizate alegeri anticipate.

  • Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului de la Bucureşti

    Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului de la Bucureşti

    Moţiunea de cenzură “Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul în România”, iniţiată de PNL şi USR şi susţinută de cei de la PMP, a fost citită, luni, în plenul Parlamentului. Opoziţia a introdus moţiunea după ce Executivul PSD-ALDE a adoptat, săptămîna trecută, o controversata ordonanţă prin care a încercat modificarea Codurilor penale. Cei 123 de senatori şi deputaţi, semnatari ai documentului, îi solicită premierului social-democrat Sorin Grindeanu să-şi asume eroarea de a adopta ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codurilor penale şi a proiectului de lege privind graţierea şi să demisioneze.



    “Admitem faptul că sunteţi în situaţia ingrată de a răspunde comenzilor venite pe linie de partid şi a trebuit să daţi curs solicitării directe a şefului dumneavoastră, domnul Liviu Dragnea, pentru a-l face scăpat de la o eventuală condamnare cu executare viitoare”, se mai arată în textul moţiunii. Iniţiatorii susţin că ”prin aceste acţiuni, îndepărtaţi investitorii de România, îndepărtaţi România de tot efortul făcut în ultimii 27 de ani pentru a căpăta statutul de ţară europeană!” Parlamentarii PNL şi USR spun că, sub masca respectării unor decizii ale unor instanţe interne sau internaţionale, Guvernul girat de domnii Dragnea şi Tăriceanu loveşte în ceea ce înseamnă siguranţa românilor şi interesele lor”.



    Ei subliniază că România are nevoie de un Guvern competent. La citirea moţiunii. preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a apreciat că gestul Executivului este fără precedent şi sfidător la adresa populaţiei. La rândul său, liderul USR, Nicuşor Dan, a spus că executivul îndepărtează România de zona civilizată şi dă liber la corupţie. În dezacord cu ordonanţa guvernului s-a situat şi UDMR. Moţiunea de cenzură a opoziţiei va fi dezbătută şi votată miercuri, în plenul reunit al Legislativului, însă pentru a demite guvernul este nevoie de minimum 233 de voturi, iar PSD şi partenerii săi de coaliţie se bucură de o largă majoritate.



    Executivul, aflat la putere doar de o lună, a respins, luni, apelurile la demisie. Liderul PSD, Liviu Dragnea, principala ţintă a mâniei protestatarilor, şi-a reiterat sprijinul pentru premierul Sorin Grindeanu. “Guvernul nu are niciun motiv să demisioneze, a fost ales în mod legitim”, a declarat Dragnea, care a adăugat că atâta vreme cât această stare de tensiune va continua, în România, nimeni nu are ceva de câştigat.



    Analiştii politici susţin că Executivul se confruntă acum cu o sarcină anevoioasă, de a recâştiga încrederea publică, pentru că şi după abrogarea ordonanţei protestele de stradă au continuat. Manifestanţii au scandat “Nu vă credem, nu cedăm”. Unii dintre ei au spus că vor protesta zi de zi, până când Parlamentul va confirma retragerea decretului, în timp ce alţii spun că doar demisia guvernului îi va satisface.

  • Protestele din România

    Protestele din România

    Românii sunt divizaţi! De o parte, sunt cei care au continuat să protesteze faţă de ordonanţa de urgenţă de modificare a codurilor Penal şi de Procedură Penală pe care Guvernul de coaliţie dominat de social-democraţi a adoptat-o pe 31 ianuarie. Sub presiunea străzii, Executivul a abrogat, la acest sfârşit de săptămână, actul normativ, însă protestele au continuat, intrând duminică în a şasea zi consecutiv. Sute de mii de persoane au luat parte la demonstraţiile organizate în toată ţara. Cei mai mulţi s-au adunat în Piaţa Victoriei din Bucureşti. Cum s-a lăsat seara, din ce în ce mai mulţi oameni au venit cu tobe, vuvuzele, steaguri şi pancarte în faţa sediului Guvernului.



    Odată ordonanţa abrogată, ei cer, acum, demisia actualului Cabinet condus de Sorin Grindeanu pentru felul cum a emis-o, adică — spun ei — seara târziu şi fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Cine are încredere în oamenii ăia? Nu mai putem! Sunt compromişi! // Abia au fost alegeri, dar şi-au bătut joc de noi şi de votul nostru. De aia am ieşit în stradă.”



    În ţară, cele mai mari prezenţe au fost la Cluj-Napoca şi Sibiu (centru), Timişoara (vest) şi Iaşi (nord-est). Proteste anti-guvernamentale au fost şi în diaspora la Sofia, Bruxelles, Paris, Londra, Amsterdam, Barcelona, Roma sau Madrid. La Budapesta, corespondentul Radio România a stat de vorbă cu unii din cei câţiva zeci de protestatari, în majoritate tineri: “E pe principiul până nu văd, nu cred şi, chiar dacă au publicat-o în Monitorul Oficial, nu înseamnă că, totuşi, nu o să facă alţi paşi ca să se întâmple ce vor ei. // Nu e suficient pentru mine că s-a abrogat ordonanţa în momentul de faţă, şi, ca restul lumii care înţelege deja procesul, vreau să schimbăm Guvernul.”



    De cealaltă parte, sunt susţinătorii Executivului. Aceştia vor ca votul din 11 decembrie, de la legislative, să fie respectat, iar Guvernul abia acum o lună învestit să fie lăsat să îşi facă treaba, în baza programului prezentat în campania electorală. Îi reproşează, în egală măsură, preşedintelui de dreapta Klaus Iohannis, constrâns — prin votul popular — la coabitare, felul în care a mediat între instituţiile statului în chestiunea ordonanţei. De aceea, mai multe mii de oameni s-au adunat duminică, în premieră, în faţa Palatului Cotroceni, sediul preşedinţiei, pentru a-şi arăta susţinerea pentru Guvernul Grindeanu şi pentru a cere demisia preşedintelui Klaus Iohannis.



    “Doresc să îmi respecte votul, să ne respecte pe toţi românii, să fie un preşedinte al tuturor românilor, să-şi iubească ţara aşa cum mi-o iubesc eu, din tot sufletul. // Ne apărăm votul democratic din 11 decembrie. Cei din faţa Palatului Victoria să plece acasă, pentru că ordonanţa s-a abrogat şi dacă nu pleacă ei acasă, nu vom pleca nici noi de aici. // Sunt aici pentru că vreau să îmi manifest dezaprobarea faţă de Iohannis, care este plătit să slujească interesul naţional şi nu interese meschine, personale sau de partid sau Dumnezeu ştie ce alte interese oculte.”



    Premierul Sorin Grindeanu a anunţat că nu îşi va da demisia la presiunea celor ieşiţi în stradă: “Ăsta este jocul democratic şi cred că trebuie să revenim cât se poate de urgent la aceste noţiuni. Modalitatea prin care un guvern poate fi dat jos este prin moţiune de cenzură, pentru că cealaltă, cea prin care mi-aş da eu demisia, nu e posibilă.” Primul-ministru a cerut Ministerului de Justiţie să înceapă urgent dezbateri publice cu partidele politice şi cu societatea civilă pe tema subiectelor din ordonanţa de urgenţă abia adoptată şi imediat, apoi, abrogată.



    Guvernul le consideră imperios necesare pentru punerea în acord a codurilor Penal şi de Procedură Penală cu decizii ale Curţii Constituţionale şi cu directive europene. Un proiect de lege rezultat în urma acestor dezbateri publice ar urma să fie trimis Parlamentului spre dezbatere. Între timp, Legislativul se pregăteşte de dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură “Guvernul Grindeanu – Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul în România”, depusă de partidele de opoziţie PNL şi USR.

  • UPDATE Duminica abrogării/ 500.000 de români în stradă

    UPDATE Duminica abrogării/ 500.000 de români în stradă

    UPDATE: Cel puțin 500.000 de români au protestat, duminică, în toată România, deși Guvernul a abrogat Ordonanța de Urgență care aduce modificări Codurilor penale. Manifestanții au cerut demisia Guvernului și a membrilor alianței PSD-ALDE care au susținut OUG nr 13. Cel puțin 250.000 de persoane s-au adunat în Piața Victoriei, în cel mai mare protest din România de la Revoluția din 1989. Metroul bucuruștean nu a făcut față afluxului de maifestanți, iar trenurile nu au mai oprit în stația Piața Victoriei, după ora 20.00. Proteste masive s-au înregistrat și în marile orașe din țară cu 45.000 de oameni la Cluj Napoca, 40.000 de oameni la Timişoara și 30.000 la Iaşi.




    UPDATE (21.30): Peste 120.000 de persoane se află în Piaţa Victoriei în această seară. Manifestanţii au aprins simultan ecranele telefoanelor, la ora 21:00, după care au intonat Imnul Naţional.




    UPDATE (18.40): Continuă cele două proteste din București, după ce Guvernul a abrogat OUG privind modificarea Codurilor penale. La această oră, circa 20.000 de persoane se află la protesul din Piața Victoriei, unde se desfășoară manifestația împotriva OUG nr 13. Numărul manifestanților este în continuă creștere. Circa 1.500 de persoane, în majoritate pesnionari, s-au adunat în fața Palatului Cotroceni, în semn de susținere pentru guvernul PSD-ALDE și cer demisia sau suspendarea președintelui Iohannis.



    UPDATE (17.20): Două proteste diferite au loc în București, duminică, după abrogarea OUG privind modificarea Codurilor penale. Circa 1.000 de persoane s-au adunat în fața Palatului Cotroceni, în semn de susținere pentru guvernul PSD-ALDE și cer demisia președintelui Iohannis. Între timp, crește numărul manifestanților din Piața Victoriei, manifestanții cerând și demisia celor vinovați de adoptarea OUG nr.13. Circa 5.000 de persoane se aflau în piață. la ora 17.00.



    UPDATE: Guvernul a publicat în Monitorul Oficial Ordonanța de urgență pentru abrogarea OUG privind modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală.



    Guvernul a abrogat, duminică, Ordonanța de Urgență nr. 13 care aduce modificări Codurilor penale, adoptată și publicată în Monitorul Oficial, în noaptea de marți spre miercuri. Executivul de la București s-a întrunit duminică într-o ședință pentru a abroga OUG care a scos în stradă sute de mii de români și a atras critici din partea partenerilor din Uniunea Europeană și NATO. Tot duminică, guvernul a aprobat un memorandum pentru desecretizarea stenogramelor din ședința guvernului din 31 ianuarie 2017, în care a fost adoptată OUG 13, dar și stenogramele unei ședințe a fostului cabinet condus de Dacian Cioloș.



    “Astăzi, în cadrul ședinței de Guvern s-a aprobat proiectul de Ordonanță de Urgență pentru abrogarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și al Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.


    De asemenea, în cadrul aceleiași ședințe a fost aprobat Memorandumul cu tema Aprobarea declasificării stenogramelor cuprinzând dezbaterile din şedinţele Guvernului desfăşurate la data de 18.05.2016 (extras) şi la data de 31.01.2017 (integral). Informațiile vor fi făcute publice astăzi pe site-ul Guvernului”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului României.



    Cel mai mare protest din ultimele săptămâni, la București



    Protestele continuă, duminică, în întreaga țară, iar la București este așteptată cea mare manifestație din ultimele săptămâni. Sute de studenți din țară au ajuns la București și protestează în fața Palatului Victoria, alături de alte mii de persoane.


    Peste 300 de mii de români au protestat și sâmbătă, în zeci de orașe din țară, dar și în marile capitale europene. La București, circa 170.000 de persoane au ieșit ieri, în Piața Victoriei, dar și la Palatul Parlamentului unde au format lanț uman.



    O contramanifestație are loc în fața Palatului Cotroceni din București unde s-au strâns aproximativ 200 de persoane, în majoritate pensionari, care scandează împotriva președintelui Iohannis.