Tag: hăbări

  • Tuti azboiurli interni și externi ali companie aeriană românească TAROM s’dizvărtea, adză tahina, simfunu cu programărli

    Tuti azboiurli interni și externi ali companie aeriană românească TAROM s’dizvărtea, adză tahina, simfunu cu programărli

    Tuti azboiurli interni și externi ali companie aerieană românească TAROM s’dizvărtea, adză tahina, simfunu cu programărli, după ţi, cu ună dzuuă ma ninti, ma multi cursi eara anulati, a deapoa, 30 ditu aţelli 150 di piloţ ali companie să spusiră indisponibili di itii medicali.

     

    Uidisitu cu hăbărisearea-a Sindicatlui a Piloţiloru di Linie, eara zborlu, neise, di un protestu ligat di condiţiile di lucru şi tiñiili di cafi mesu, cata cum şi di managementulu lugursitu multu slabu. Zñiili agiumsiră la 2,5 miliuñi di euro. Tru aestu kiro, cumăndusearea TAROM și reprezentanțăllii a personalui navigantu agiumsiră la un acordu tu ligătură cu tiñiili di cathi mesu.

     

    TAROM căftă llirtari, a pasagerlor a llei ti disconfortulu adusu și deadi asiguripseri că faţi gaereţ ta s’ñicureadză impactul pi cari aestă catastisi lu avu tu planurli a lor di călătorie. Ti alti niifharistuseri suţiali tru România, cama pi largu, după hăbări.

     

    Autoru: Roxana Vasile

    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

     

  • Emisiunea armâneascâ ditu 12.03.2024

    Emisiunea armâneascâ ditu 12.03.2024

    foto: Radio Romania Internazionale
    foto: Radio Romania Internazionale
  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională


    Vizită — Prima Doamnă a SUA, Jill Bidin, va s’facă ună avizită tru România și Slovacia, tru kirolu 5-9 mai. Nicukira a prezidintului Joe Bidin va s’adună tru 6 mai cu militari americani di la baza aeriană Mihail Kogălniceanu (sud-estul României), după cari va s’nkisească calea ti București, iu va s’adună cu oficiali guvernamentali români, cu membri a ambasadăllei SUA, cu lucrători umanitari și profesori cari lucreadză cu cilimeanilli arifugaţ ucraineni. Uidisitu cu ună diclarații ditu biroulu Primăllei Doamnă aleaptă di Reuters, dumănică, marcată tru Statele Unite ca Dzuua a Dadăllei, Jill Bidin va s’adună cu mame și cilimani ucraineni cari vidzură zori şi fudziră ditu casi di itia a invaziillei ali Rusie tru Ucraina. Vizita ali Jill Bidin easti aţelu ditu soni semnu di agiutoru di partea aoficialilor americani di arangu analtu tră Ucraina și viţinii amllei cari îlli agiută pe arifugaţlli ucraineni. Numirulu a arifugaţlor ucraineni easti tru aist kiro di aproximativ 5,5 milioane, simfunu cu ţifrili ONU.



    Energie — Miniștrilli energiillei ditu UE s’adună di urgență adză, di itia că blocul caftă modalități ta s’da apandisi la caftarea a prezidintului rus Vladimir Putin ca țările europene s’păltească gazul tru moneda rusă. Săptămâna tricută, Rusia dănăsi livrările di gaz cătră Polonia și Bulgaria, după ţi ateali dauă state membre UE nu vrură s-plătească gazul tru ruble. Uidisitu cu agențiili di presă, miniștrii europeni va s’acaţă tu isapi băgarea preayalea ayalea a unei interdicții a importurilor di petrol ditu Rusia, iar până la bitisita a anlui UE va s’tragă mănă acutotalui di la petrolu rusesc. Nu s’loară apofasi finale tru aest sens și poate s’aibă nica opoziție ditu partea născăntoru state membre.



    Ucraina — Tru Ucraina, cama di 100 di civili, mlleri și cilimani, fură evacuați ditu combinatul sidirurgic Azovstal ditu Mariupol. Născănţă di elli suntu aștiptaț s’agiungă adză Zaporoje, un căsăbă controlat di forțele ucrainene, diclară prezidintulu ucrainean Volodimir Zelenski. ONU și Cruţea Aroşe cilăstăsiră tru operațiunea di evacuare, cari ahurhi sâmbătă dimneață. Cu tute aeastea, sute di civili sunt nică tru buncărele a fabricăllei. Pe ningă civili, suntu şi aţelli ditu soni askirladz ucraineni armași tru Mariupol, căsăbă tru mari parti aspartu tru aţelli doi meşi di atacuri rusești. Uidisitu cu CNN, după botisearea a operațiunillei di evacuare, forțili aruse ahurhiră diznău bombardamentele contra ali centrală. Bombardamentul dusi ma largu tru zona căsăbălui Harkov, doilu ca mărime ditu Ucraina, ama tru idyea regiune forțele ucrainene putură s’rianăkisească patru hori. Di altă parte, Serviciul di Informații ucrainean dimăndă că neutralizat ună parei di investigație și sabotaj rusă cari cari vrea tra s’fură ună rachetă Stinger tra s’surpă un avion di pasageri pisupra ali Rusie ică a Belarusului, tra s’aruc căbatea dipoa pi Ucraina. Informația fu confirmată di un consilier a prezidintului Zelensky, cari adăvgă că tru Statul Major al Armată Ucrainene fu aflatu un spion arus. Kievlu easti până tora izvurlu golu a aluştoru hăbări tu aestă noimă.



    Atacul cibernetic — Un atacă cibernetică zñiipsi, aseară, site-ul a nai ma important aeroport ditu România, București Otopeni. Ma amănatu, site-ul agiumsi diznău operațional. Serviciul di Telecomunicații Speciale a, ñilli di ahtări atacuri lansate pe site-urile a nascantoru instituții importante ditu România di pareia pro-rus Killnet. Pareia atacă, tut aşi, site-uri web ale instituțiilor di stat ditu Moldova viţnă și ditu statili ali UE și NATO. Ca apandisi la atacurile a hackerilor ruși, pareia Anonymous România dimanda că atacă şi ambudyiusi site-ul a sistemului unificat di achiziții publiţi ditu Rusia, cari nu lucră kiro di dauă dzăli.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Covid — 958 di năi cazuri di infecție cu SARS-CoV-2 fură nregistrate tru 24 săhăţ ditu soni tru România, ama şi 17 di morţă, dimăndă dumănică Grupul di Comunicare Strategică. Experții tru sănătate spun că 5-ea dalgă di pandemie va s’agiunge tru România tru protili săptămâni ditu 2022 și estimeadză că poati s’hibă agiumtu unu pragu di 25.000 di infecții ndzuuă. Premierlu Nicolae Ciucă spusi că nomlu mutrinda băgarea tu lucru a ași-număsitului certificat veardi COVID poate s’hibă adopta i tu ună ședință extraordinară a parlamentului, i pritu apofasi di guvern. Di la debutlu a pandemiillei, tru România fură nregistrate cama di 1,8 milioane di cazuri di COVID-19, iara aproapea 60.000 di persoane diagnosticate cu noul coronavirus muriră. Țara ari a daua nai ma scădzută rată di vaccinare ditu ateali 27 di state membre UE, după Bulgaria. Ma puțăn di 7,9 milioane di români fură vaccinaț integral, dimi niheama cama multu di 40% ditu populația eligibilă. Aproximativ dauă miliuñi ditu arada a loru fură vaccinaț cu ași-număsita doză di rapel.






    Finanțe — Ti yinaru 2022, Ministerlu a Finanțelor ditu România planifică împărmuturi di la bănţăli comerciale tru valoari di 4,4 miliardi lei, ditu care 300 milioane lei pritu emisiunea di obligațiuni di trezorerie cu discount și 4,1 miliardi lei prin dzati emisiuni di obligațiuni di stat. La aestea poati să s’adavgă și suma di 615 milioane di lei, pritu sesiuni suplimentare di oferte necompetitive, aferente a licitațiilor di obligațiuni. Suma totală di 5,015 miliardi lei (cama di un miliard di euro) va s’hibă ufilisită ti refinanțarea a borgillei publică și ti finanțarea a dificitlui bugetlui di stat.







    Creastirea tiñiiloru di cafi mesu — Di la 1 di yinaru, tinia di cafi mesu minimă brută tru România criscu la 2.550 lei (circa 510 euro), punctul di pensie la 1.586 lei (320 euro), iar alocația socială minimă criscu la 1.000 lei (200 euro). ). Alocațiile ti cilimeañilli cu ilikia anamisa di 2 și 18 ani criscură și eale la 243 di lei (circa 49 di euro), și la 600 di lei (circa 120 di euro) ti cilimeanilli di până la doi ani i până la trei ani tru cazlu a cilimeañiloru sicaţ. Cu tuti aestea, nivelu a accizelor ti aproapea tute categoriile di produse – benzină, motorină, biră, yin și biuturi spirtoase – easti tru creaștiri, goala excepție hiinda ti țigări. Ti aţelli aproximativ 3,7 milioane di consumatori cari nica nu adrară un contractu di piață liberă, tarifele la energie electrică crescu cu 50 până la 90%, andicra di furnizor, ama oamiñilli nu va s’păltească tora facturi majorate, căţe aestea fură plafonate și va s’hibă compensate di la bugetul di stat până la 31 di marţu 2022. Analiștii fac timbihi că cristerile di pensii și tiñii di cafi mesu nu va s’hibă resimțite di populație, ca serti, căţe aesti crișteri vin tru contextul a cristerlor di păhadz, cari va s’hibă şi di aoa şi nclo.






    Energie – Experțăllii români tru energie s’așteaptă ca Compania Națională di Gaze Naturale Romgaz să simneadză, tru aestă primăveară, contractul di priloare a acțiunilor operatorului american ExxonMobil tru perimetrul Neptune Diep al Amarea Lae, care poati s’asigura independența energetică a României ti mulță ani. Perimetrul Neptune Diep ditu Amarea Lae are nai ma mare rezervă di gaz aflată până tora tru largul a litoralului românesc, care easti estimată la cama di 80 di miliardi di metri cubi și avânda un potențial incert di până la 200 di miliardi. Avânda tu videală că adză consumlu a României easti di până la 12 miliardi di metri cubi tru an, aestu perimetru easti echivalentul a consumului național ti nai ma pțăn optu ani. Simfunu cu planurli inițiale, unăoară cu ahurhearea a opearațiunilor, Neptun Diep poati s’da dauă miliardi di metri cubi di gaze tru primlu an, duri ca România s’hibă independentă di importuri. Producția va crească anual la șase miliardi, după care va să scădă unăoară cu bitisearea preayalea ayalea a cantitatillei di gaz tru ahândusimi. Acţionarii Romgaz, companie ţi easti a statlui român, vulusiră aestă priloare şi ase compania va s’agiungă partener isa, tru cadrul a proiectului Neptun Diep, cu ună altă companie ţănută parţial di statul român, Petrom. Dupu alăxearea aștiptată a nomlui offshore, explorarea a gazilor tru perimetrul Neptune Diep poati s’ahurhească tru 2026-2027.





    Autoru: Udălu a hăbărlor

    Armânipsearia: Taşcu Lala





  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Covid-19 Ro – București, Comitetlu Național tră Situații di Urgență apufusi că cetățeñilli români ică cetățenii ditu UE și Elveția, cari yinu ditu văsiliili sud-africane, iu alănci naua, nica ma contagioasă lumaki a năului coronavirus, va s’hibă tru carantină , acă suntu ică nu suntu vaccinaț. Elli pot s’hibă silighiţ ditu carantină după 10 dzăli cara rezultatlu a testului Covid easti negativ. Autoritățli actualizară, tutunăoară, lista a văsiliiloru/teritoriilor cu risc epidimiologic mari, cari acaţă tu isapi tora și Botswana, Eswatini, Lesotho, Mozambic, Namibia, Africa di Sud și Zimbabwe. Intrarea pi teritoriul ali Românie a xeñloru extracomunitari ţi agiungu ditu statili adusi aminti fu curmată. Di altă parte, 1.727 di cazuri năi di COVID-19 fură raportate tru 24 săhăţ ditu soni tru România și 180 di decese, ditu cari 19 fură nregistrate ninntie di perioada di referință. Maş patru giudeți sunt nica tru scenariul aroșu. Rata di incidituță a COVID-19 faptă isapi ti unu kiro di 14 di dzăli tră București scădzu la 2,26 cazuri la ñillea di bănători. Tru aţea ţi mutreaşti campania di vaccinare, ditu ahurhita a aliştei, tru andreu, aproapea 7,35 miliuñi di oamiñi fură vaccinaţ integral.



    Lumea COVID — Organizația Mondială a Sănătatillei spusi ti naua variantă di coronavirus ditu Africa, număsită Omicron, că easti ună variantă di găilipseari”. Varianta ari un numiru mari di mutații/alăxeri poati nia s’hibă cama contagioasă andicra di varianta Delta. Tut ma multi stati apufusiră tra ş’ncllidă sinurli tră oamiñilli ditu Africa di Sud. Restricțiile fură dimăndati di SUA, Canada, Turcia, cum și di născănti state membre ale UE. Prezidentulu CE, Ursula von der Leyen, spusi că tuti statili membre, pritu coordonari, ti bunu va s’hibă tra s’ufilisească ași-num$sitlu Mecanismu di sigurlăki tra s’curmă azboiurli cătră văsiliili ditu Africa di Sud. Naua variantă fu detectată tru Europa.




    Plan di reziliență — Acordul di împărmut pritu Mecanismul di Recuperari și Reziliență anamisa di Comisia Europeană și România tră silighearea a unei protă tranșe, tru valoari di aproapea 15 di miliardi di euro, fu parafat viniri di năulu ministru di Finanțe, Adrian Câciu, dimăndă Ministerlu a Finanților, sâmbătă. Împrumutlu va s’hibă ufilisitu tră finanțarea a deficitlui a bugetlui di stat și tră refinanțarea a borgillei publiţi guvernamentale, pi thimellilu a hărgiloru bugetar fapti tră reformele pruvidzute tru Planlu Național di Recupearare și Reziliență (PNRR). Păradzlli va s’hibă daţ tru dzaţi tranșe, pi thimellilu a tiñisearillei di cătră partea română a țintilor pruvidzuti tru reformili și investițiile asociate împărmutului. Tutunăoară, Comisia Europeană va s’bagă la dispoziție ună prefinanțare di 13% ditu împărmut (circa 1,94 miliardi di euro), după intrarea tru lucru a Acordului. Tru cadrul a PNRR România s’hărseaşti di aproapea 29 di miliardi di euro, aproapea giumitati ditu păradz hiinda un grantu, alanţă syntu parti ditu un împrumut.



    Tenis — Echipa a Româniillei conduţi cu 2-0 echipa statlui Peru tru playoff-ul di calificari tră faza finală a Cupăllei Davis după ţi tenismenlu Marius Copil l-azvimsi sâmbătă la Cluj (nord-vest) pi Conner Huertas dil Pino cu 7-5, 6-2. , tru doilu meci di simplu al competițiillei. Tru primlu meci di simplu, Nicolae Frunză l-u azvimsi Nicolas Alvarez, tru 2 seturi, scor 6-2, 6-4. Meciul di dublu anamisa di Marius Copil / Horia Tecău și Sergio Galdos / Arklon Huertas dil Pino va s’ţănă dumănică. Dumănică va s’ţăñă și meciurli di simplu anamisa di Marius Copil – Nicolas Alvarez și Nicolae Frunză – Conner Huertas dil Pino. România și Peru s’andămusescu tră prima oară tru Cupa Davis.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID Ro — Autoritățli români dimăndară ñiercuri că aproapea 2.800 di persoani fură testati pozitiv tră SARS-COV-2 tru aesti ditu soni 24 di săhăţ tru tută România. Tutunăoară, era dimăndati 231 di decesi, ditu cari 36 nreghistrate ninte di intervalu di referință. București, rata di incidență cu isapea ti un kiro di 14 di dzăli scădzu la 2,87 cazuri la ñillea di bănători, după ţi, pi 22 di sumedru, avea agiumtă pi nai ma marea valoari di la ahurhita-a pandemiillei – 16,54. Ministrul interimar ali Sănătati, Attila Cseke, căftă a direcțiilor di sănătate publică ditu tută văsilia s’armână tru alertă, acă numirlu a infecțiilor cu SARS-CoV-2 easti tru scădeari. Tutunăoară, căftă ca ti unu kiro di ună stămână s’hibă adrati planuri tra s’ţănă keptu a unăllei previzibilă a 5-a dalgă a epidemiillei, spuni coordonatorlu a campaniillei di vaccinare COVID-19, colonelu Valeriu Gheorghiță, avânda tu videala criștearea a numirlui di cazuri năi tru multi văsilii europeani. Niercuri, Patriarhul a Băsearicăllei Ortodoxe Române, Daniel, confirmă că fu vaccinat contra a COVID-19. Poziția oficială a Băsearicăllii armâne idyea: cathi unu embistimenu lipseaşti să s’consultă cu yeaturlu di familie”, spusi el a reporterilor. Până tora, tru România, numirlu a persoanilor vaccinate complet năstricu 7,2 miliuñi.



    Lumea COVID — Vaccinarea obligatorie contra COVID-19 easti ună idhee cari s’hărseasti di unu andrupămintu larg tru arada a bănătorloru ghirmañi, să spuni tru unu sondaj publicat ñiercuri di YouGov, dimăndă DPA. Cunuscuta companie di cercetare și analiză di piață dimăndă că 69% ditu intervievaț suntu ti vaccinarea obligatorii și 23% contra. Ghirmania, cari s’ampuliseaşti cu ună recrudescență a numirlui di infecții, bagă unu şingiru di năi misuri anti-epidemie. Aşe, certificatlu veardi agiundzi s’hibă obligatoriu la loclu di lucru și tră ufilisearea a hălăţloru di transport. Pi ningă meatrili apufusiti la nivel federal, statili ghirmani bagă și alti restricții antiepidimiţi. Ti paradigmă, barurli și cluburli sunt ncllisi tru Bavaria, a deapoa cunuscutili pănăyiruri di Crăciun numata va s’ţănă anlu aestu. Tru Ghirmania, rata di vaccinari easti di 68%, una ditu nai ma scădzuti ditu Europa di Vestu. Problemi sunt și tru nordulu ali Italie, iu fură băgati restricții di urdinari tu kiro di noapti di itia că criscurăcabaia multu năili cazuri di coronavirus. Până tora, 84% ditu populația ali Italie feaţi nai maptănu dauă dozi di vaccin. Numirlu a cazurlor di COVID easti tru creaștire și tru Franța, iu premierlu Jean Castex fu testat pozitiv tră SARS-CoV-2. Tru Franța, 88% ditu populația eligibilă di 12 di ani ş-cama easti acutotalui vaccinată. Catandisea a sănătatillei easti ndilicată și tru Gărţie, iu presiunea tru spitalili cari yitripsscu paciențălli cu COVID easti mare. Guvernul elen spuni, ama, că nu are tru videală ună ambudyiuseari ghenerală, di itia că apofasea nu va s’hibă susțănută di economia a văsiliillei. Rata di vaccinare tru Gărţie năstricu 63%.



    Dzuua Națională – București, Senatlu și Camera a Deputațlor s-andămusi tru ună andamusi di lucru comună solemnă, ahărdzită ti Dzălii Naționali a Româniillei cari va s’hibă yiurtusită la 1 di andreu. Prezidentulu a Camerăllei Deputațloru, Marcel Ciolacu, cundille că tută clasă politică avu borgea tra să u stabilizeadză văsilia tru perioada yinitoari și că prifañea și sinferurli politiţi lipseaşti s’hibă alăsati nanăparti. “Aestă sărbătoare năpoi nă aduţi aminti că avem borgea s’lucrămu deadunu. Easti borgea-a noastră andicra di populu român și di România”, spusi Ciolacu. Viţeprezidentulu a Senatului, Alina Gorghiu, cundille că 1 di Andreu nsimneadză unitate națională și tru idyiulu kiro devotament, responsabilitate, borgi și curayiu politic. Anamisa di oaspiţlli ali andamusi eara călisiţ membri a Guvernului, Patriarhul a Băsericăllei Ortodoxe Române, Arhiepiscoplu Romano-Catolic a Bucureștiului, Arhiepiscoplu a Băsericăllei Greco-Catoliţi, Primlu Rabin ali Românie, prezidenţălli a Curtillei Constituționale, Analta Curte di Casație și Justiție, Curtea di Conturi, guvernatorlu a băncăllei centrală cum și șeflli a misiunilor diplomatiţi și a reprezentanților internaționali acreditati București. Dzuua Națională ali Românie easti yiurtusită tru 1 di Andreu ditu 1990, după revoluția anticomunistă. La 1 di Andreu 1918, Adunarea Naţională di Alba Iulia (centru) adoptă rezoluţia ti făţeari ună cu România a provinţiilor istoriţi bănati di români.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu (30.10-5.11.2016)

    Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu (30.10-5.11.2016)

    Greva dit sănătate declarată paranom tru instanţă


    Tribunalul Bucureşti apufusi, gioi, că greva a angajaţlor dit spitalele româneşti de stat easte paranom. Apofasea nu easte definitivă, ama easte executorie. Ase, magistraţl’i deadira ndriptate a ministerlui tra Sănătati, cari reclama, ntra altile, faptul că demersul sindical nu ttin’isi condiţiile legale tra s-hiba declanşat conflictul di lucru. Lucratorl’I dit sănătati intrara tru grevă pi 31 di sumedru, tra tin’ii di cafi mes ma mari şi condiţii de lucru ma bune. Pe 1 di brumar protestul fu suspendat, după ti tru comisiile parlamentare fura avizate crişteri la tin’iili di cafi mes tra lucratorl’I dit sistem, iara sindicaliştii loara asiguripseri că amendamentili va s-hiba votati di plen, stămâna ti yini. Ministurlu a Lucurlui, Dragoş Pâslaru, feati timbihi că aesti cristeri tra tin’iili di cafi mes pot s-aduca zn’ie tra economia a vasiliil’ei.



    Guvernul cutugurseasti cristerli a tin’iilor di cafi mes şi eliminarea a nascantor taxi pripusi di Parlamentu


    Guvernul di Bucureşti lugurseasti că cristerli la tin’iili di cafi mes şi eliminarea a tailor cama di 100 di taxe, iniţiativi pripusi ica adoptate di Parlamentu, va s-aiba una mari zn;ie tra bugetlu di stat di anlu ti yini. Premierlu tehnocrat Dacian Cioloş spusi: “Cu tut ti s-vota tru aesta dit soni mesi, tra ndridzearea ali campanie electorala, aşi cum, ti amartie na adara di arada Parlamentul – ninti di alidzeri voteadză tru tuti direcţiile cristeri la tin’iili di cafi mes, fără isachi bugetari consistente – s-adunara anvarliga di 9 miliarde di lei dimec, cama di un procentu dit PIB.” Impactul bugetar a nomurlor cu n’iurizma electorala votati tru mesl’I dit soni poati s-agiunga, dimec, la 2 miliardi de euro, atea ti va s-dzaca că va s-giunga ili la criştearea a deficitului, ili la una n’icsurari a fondurlor alocate a investiţiilor. Ma multu, dezechilibrili anamisa di len turlii di categorii di bugetari va s-creasca tru yinitu. Ma s-treaca tru turlie vruta di Parlamentu, Guvernul va s-ataca la Curtea Constituţională nomlu tra tin’ia di cafi mes. Tru perspectiva a legislativilor dit 11 di andreu, marţa, deputaţl’i dit Comisiile andamusiti di buget-finanţe şi lucru amendara ordonanţa mutrindalui tin’iili di cafi mes dit sectorlu bugetar şi bagara nai categorii di personal dit Educaţie şi Sănătate care va s-harseasca di crişteri ica sporuri, aca tin’iili di cafi mes dit aestie domenii criscura, tru anlu dit soni, tru medie cu 30%. Aeste cristeri yin dupu scurtu chiro di anda deputaţl’i adoptara un proiectu di nom cari pruveadi eliminarea a cama di 100 di taxe nefiscale, inclusiv a atiloru radio-TV, cari asiguripsescu nai cama marea parte a finanţaril’ei tra posturli publice.



    Executivlu apufuseasti niveluri maximi la poliţili obligatorii RCA


    Apofasea di n’iercuri a Guvernului tra s-baga nascanti limite, tra un chiro di 6 mesi, a tarifelor la asigurările obligatorii RCA, a scoasi tu videala reacţii diferite andicra di interesele a diferitelor părţa. Uniunea Naţională a Societăţilor di Asigurare şi Reasigurare dit România (UNSAR) – asociaţie care aduna tuti firmele de asigurări – sesiza Comisia Europeană tu ligature cu ngl’itarea chiro di şase mesi a tarifilor tra poliţele RCA, spunandalui că măsura calcă printipiul a pazaril’ei libera, concurenţiala, pruvidzuta tru Constituţia ali Românie. Al’iumtrea, patronatele dit transporturile rutiere salutara misurle loaate di guvern. Ma multu, eale caftan a Parlamentului s-emită un nauo nom a asigurărilor tru atel’I şase mesi, până cându expiră ordonanţa a guvernului mutrindalui plafonarea a tarifilor RCA. Transportatorl’ii nica cafta ca yinitorlu nom s-asiguripseasca transparenţă totală tu ligature cu isapea a tarifilor tra tuti categoriile di autovehicule ti li au persoanele fizice şi juridice. Firmele di asigurări care va s-vinda poliţe pisti pahadzl’I maximi apufusiti di guvernu riscă amendza usturătoare. Naile reglementări tru domeniul a asigurărilor fura adoptate di guvernu după protestili organizate di transportatori. Aeşta reclamara ma multi ori arada tarifele exorbitanti pi cari era obligaţ s-li păltească, maxus tra camioane, şi cari sa scunkea cafi an.



    Pusputeari penală extinsă in rem tru dosarlu ali Revoluţie dit andreu 1989


    Tru România, la aproapea 27 di an’I di la cădearea a regimlui Ceauşescu, procurorl’i militari lardzira, n’iercuri, pusputearea penală in rem tru “dosarlu ali Revoluţie” pentru infracţiuni contra uminitatil’ei şi la faptili ti s-featira după 22 di andreu 1989. Procurorlu Marian Lazăr exighiseasti cari suntu furn’iili a aistei apofasi: Dit actili a dosarlui rezultă că, tra tanearea a putearil’ei, prit acţiunile dizvartiti şi meatrili ti s-loara, naua cumanduseari politică şi militară agiumta la puteari după data di 22 di andreu 1989 feati tra s-hiba vatamat, pligyuit prit tufichiseari, vătămarea a integritatil’ei fiziti şi psihiti, respectiv ixichea di libirtate a unui numir mari di persoane, fapte care s-aradapsescu tru arada a condiţiilor di tipicitate a infracţiunil’ei contra a umanităţii.”


    Incidentele armate fapti tru ateali dzali tru un numir mare di localităţ spuni ca s-lucra după un plan preapufusitu, care avea tru scupo priloarea a puteril’ei di cătra nail’i lideri şi legitimarea a aistor. Uidisitu cu un documentu a parchetlui militar di pi ningă Analta Curte de Casaţie şi Justiţie, cama di 1,200 di oamin’i murira tru evenimentele dit andreu 1989, 800 di el’i după 22 di andreu, dimi după cădearea a regimlui Ceaşescu. Fura cama di 5.000 di pliguiţ şi alti ndaua n’il’I di insi fura privat paranom di libertate şi greu tran’ipsit Ridiscl’iidearea a dosarlui ali Revoluţie – dosar cari adusi condamnări pi bandă la CEDO tra România — yini la ndoi mesi după ti procurorlu general interimar, Bogdan Licu, cafta discl’idearea diznau ali ancheta. Uidisitu cu Bogdan Licu, ceareaia di clasari a dosarlui, tru sumedru 2015, nu avu thimel’iu şi fu paranom, iara încadrarea juridică a faptilor fu alathusită.



    Armanipsearea: Tascu Lala