Radio România Internațional

Tag: Haga

  • Primul român judecător la Curtea Internațională de Justiție

    Primul român judecător la Curtea Internațională de Justiție

    Fostul ministru român de externe Bogdan Aurescu a
    fost ales judecător la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga. Desemnarea
    s-a făcut prin vot la sediul din New York al Organizaţiei Naţiunilor Unite,
    unde actualul consilier prezidenţial pe probleme de politică externă al
    preşedintelui României, Klaus Iohannis, l-a devansat pe candidatul propus de
    Federaţia Rusă. Aurescu a obţinut 117 voturi în Adunarea Generală a ONU, față
    de doar 77 de voturi care s-au îndreptat către contracandidatul din Rusia, iar
    în Consiliul de Securitate a adunat 9 din cele 15 voturi disponibile. Bogdan
    Aurescu devine astfel primul român care obţine o asemenea funcţie.


    Preşedintele
    Klaus Iohannis a catalogat decizia Naţiunilor Unite drept o victorie
    pentru România şi pentru primatul dreptului internațional. Într-o postare
    pe reţeaua X, fostă Twitter, Iohannis a punctat că alegerea reflectă
    angajamentul puternic al României pentru ordinea internațională bazată pe
    reguli.


    Succesul obţinut la ONU reprezintă o victorie a diplomaţiei de la
    Bucureşti, a transmis şi Ministerul român de Externe. Instituţia arată că
    România a susţinut în mod constant activitatea Curţii Internaţionale de
    Justiţie, atât prin implicarea în proceduri jurisdicţionale şi consultative,
    cât şi prin promovarea unor iniţiative menite să încurajeze statele să recurgă
    la jurisdicţia Curţii pentru soluţionarea oricăror diferende.


    Desemnarea lui
    Bogdan Aurescu la Curtea Internaţională de Justiţie, proces în care, pentru
    prima dată în istorie, niciun avocat rus nu a fost ales, a provocat o reacţie
    şi la Kiev. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că
    Organizaţia Naţiunilor Unite a început să se cureţe de influenţa Rusiei şi că
    lumea vede cine distruge dreptul internaţional în loc să-l protejeze.


    Bogdan
    Aurescu este membru al Comisiei de Drept Internațional a ONU și co-președinte
    al Grupului de Studiu privind creșterea nivelului mărilor și oceanelor în
    relație cu dreptul internațional. Începând din septembrie 2004, a fost Agentul
    României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, poziţie din care a coordonat
    activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina privind
    Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat la 3 februarie 2009 cu
    câștigarea a 9700 km² de platou
    continental și zonă economică exclusivă. Totodată, între 2010 şi 2011 a fost
    negociator-şef pentru România al Acordului româno-american privind apărarea
    antirachetă şi al Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru
    Secolul 21 dintre România şi SUA.


    Pentru postul de judecător la Curtea
    Internaţională de Justiţie, Aurescu a fost nominalizat de Olanda, Italia,
    Bulgaria, Estonia, Letonia, Peru, Polonia, Portugalia, Suedia și Noua Zeelandă.
    Înfiinţată în 1945, în baza Cartei ONU, prestigioasa Curte este alcătuită din
    15 judecători permanenţi, aleşi pentru 9 ani pe criterii menite să asigure
    reprezentarea principalelor forme de civilizaţie şi de sisteme juridice din lume.



  • Bogdan Aurescu, ales judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU

    Bogdan Aurescu, ales judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU

    Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe, a fost ales judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU, fiind primul român care primește această funcție, informează MInisterul român al Afacerilor Externe (MAE).

    Potrivit aceleiaşi surse, Aurescu a obținut majoritatea absolută a voturilor atât în Adunarea Generală a ONU, cât și în Consiliul de Securitate al ONU, la New York, conform dispozițiilor care guvernează alegerea judecătorilor la CIJ.

    Alegerea pentru prima dată în această funcție a unui cetățean român reflectă recunoașterea profesionalismului și a expertizei prof. dr. Bogdan Aurescu în domeniul dreptului internațional. România a susținut în mod constant activitatea CIJ, atât prin implicarea în proceduri jurisdicționale și consultative, cât și prin promovarea unor inițiative menite să încurajeze statele să recurgă la jurisdicția CIJ în scopul soluționării diferendelor, precum Declarația privind promovarea jurisdicției Curții Internaționale de Justiție, spune comunicatul MAE.

    CIJ, cu sediul la Haga, este principalul organ judiciar al Organizației Națiunilor Unite, fiind cea mai prestigioasă și respectată instanță internațională. Toți membrii ONU sunt părți la Statutul Curții. CIJ fost înființată în 1945, în baza Cartei ONU. CIJ este alcătuită din 15 judecători permanenți, aleși pe termen de 9 ani, cu posibilitatea de a fi realeși.

  • Ministrul Vasile Dîncu participă la deschiderea Jocurilor Invictus – Haga

    Ministrul Vasile Dîncu participă la deschiderea Jocurilor Invictus – Haga

    Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, participă sâmbătă şi duminică, alături de lotul Armatei României, la festivităţile de deschidere a Jocurilor Invictus organizate anul acesta la Haga, în Regatul Ţărilor de Jos.

    Pentru militarii români, ediţia din acest an, desfăşurată în perioada 16 – 22 aprilie, reprezintă cea de-a treia participare, după jocurile organizate la Toronto (2017) şi Sydney (2018). Competiţia sportivă internaţională susţine recuperarea fizică şi psihică a militarilor răniţi în operaţiuni militare, informează MApN.

    Echipa care va reprezenta Armata României va fi formată din 20 de militari răniţi, care vor concura la şapte discipline sportive: şase individuale (tir cu arcul, atletism, rowing, powerlifting, ciclism şi înot) şi una de echipă (volei din poziţia şezând).

    Jocurile Invictus susţin o perspectivă de respect şi empatie faţă de sacrificiul şi traumele militarilor răniţi, a căror implicare în activităţi sportive interne şi internaţionale este o oportunitate de reintegrare socială şi de redare a încrederii în forţele proprii, elemente atât de necesare în refacerea fizică şi psihică. Ca proiect de reprezentare naţională, ‘Invictus România’ îşi propune să atragă implicarea şi sprijinul cetăţenilor, organizaţiilor guvernamentale şi non-guvernamentale sau a altor instituţii care doresc să contribuie, pe bază de voluntariat, la succesul acestei iniţiative, precizează sursa citată.

  • Jurnal românesc – 27.08.2020

    Jurnal românesc – 27.08.2020

    Autorităţile din Belgia au inclus România în zona roşie de risc
    epiodemiologic. Ministerul Afacerilor Externe transmite că, începând din 26
    august, cei care vin din ţara noastră trebuie să intre în autoizolare şi, după
    sosire, să efectueze un test pentru depistarea infecţiei cu SARS-CoV2. Oamenii
    sunt rugaţi să contacteze medicul curant, respectiv un medic de familie, care
    să dispună testarea, ce va fi asigurată de autorităţile belgiene. Totodată, MAE
    reaminteşte că, începând cu 1 august, toate persoanele care sosesc în Regat
    sunt obligate să completeze cu 48 de ore anterior intrării pe teritoriul
    belgian formularul Passenger Locator Form, care poate fi accesat online la adresa
    travel.info-coronavirus.be. Persoanele care călătoresc pe alte rute decât
    aeriană sau navală şi care rămân pe teritoriul Belgiei maximum 48 de ore,
    precum şi cele a căror călătorie în afara Belgiei nu depăşeşte 48 de ore sunt
    exceptate de la măsura completării formularului. Cetăţenii români pot solicita
    asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Bruxelles
    +32 023 47 53 38, +32 023 45 00 40 şi +32 023 44 16 58. Pentru situaţii de
    urgenţă există linia telefonică specială a misiunii diplomatice +32 023 44 08
    54. MAE recomandă şi consultarea paginilor de internet mae.ro, bruxelles.mae.ro
    şi diplomatie.belgium.be.




    Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a afirmat
    că unii politicieni de la Chișinău utilizează limba drept instrument și
    armă politică. Prezent la Academia de Vară a cadrelor didactice din
    Republica Moldova, România și din comunitățile românești din Serbia, Ucraina,
    Albania, Macedonia și Ungaria, diplomatul a declarat că atâta vreme cât
    subiectul limbii va fi abordat din perspectivă politică, este foarte clar
    că relația dintre România și Republica Moldova nu va fi normală. Pe
    31 august ce vom sărbători? În România avem Ziua Limbii Române, iar în
    Republica Moldova – Ziua Limbii Noastre. Limba noastră care uneori se numește
    limbă de stat, în Constituția Republicii Moldova se numește moldovenească, iar
    în Declarația de Independență – limba română. Și asta în pofida faptului că
    avem o decizie a Curții Constituționale, instanța supremă într-un stat, care
    spune că Declarația de Independență și Constituția formează același bloc
    constituțional comun, a spus ambasadorul. El a subliniat că, în acest
    context, Guvernul de la București va avea mai degrabă abordări precaute
    față de autoritățile din Republica Moldova. Prezent la manifestare,
    ministrul Educației de la Chișinău, istoricul Igor Șarov, a afirmat că
    lecțiile istoriei nu trebuie uitate şi a amintit de represiunile
    asupra populației Basarabiei ce au urmat semnării la 23 august 1939 a pactului
    Ribbentrop-Molotov. Totodată, oficialul a apreciat ajutorul substanțial pe care
    România l-a oferit sistemului educațional din stânga Prutului, inclusiv miile
    de burse acordate anual tinerilor basarabeni.




    Ambasada României la Haga a găzduit o primă întâlnire cu
    reprezentanți ai comunității românești din Olanda care a avut ca temă votul în
    străinătate și organizarea alegerilor parlamentare programate în această
    toamnă. A fost prezentat cadrul juridic în vigoare pentru organizarea
    scrutinului legislativ, cu accent pe modalitățile practice de exprimare a
    votului pentru românii cu reședința sau domiciliul în afara României. Având în
    vedere considerentele de sănătate publică, prioritare în această perioadă,
    românii din Olanda care doresc să voteze la viitoarele alegeri legislative au
    fost sfătuiţi să se înscrie pentru votul prin corespondență pe portalul
    votstrainatate.ro. Ambasada le-a transmis participanţilor că votul prin
    corespondenţă este o modalitate sigură, simplă și eficientă de exprimare a
    voinţei electorale în timp de pandemie. Membrii misiunii diplomatice şi
    reprezentanţii comunităţii româneşti au convenit să continue cooperarea în ce
    privește pregătirea organizării alegerilor și în privința informării cât mai
    ample, cu precădere prin intermediul platformelor online.




    Teatrul Național Vasile Alecsandri din Iași participă,
    în perioada 27-30 august, la Festivalul Internațional TRANS/MISIUNI – Estul
    Artei de la Rzeszów, în Polonia. La această a doua ediţie a manifestării,
    România este țară invitată alături de Lituania și Bulgaria. Tema aleasă anul
    acesta este iubirea. Trupa ieșeană participă cu spectacolul Când
    fericirea se află în trecut, în regia lui Radu Ghilaș, după textul
    scriitorului italian Furio Bordon. În cadrul festivalului, României îi va fi
    dedicată ziua de 30 august. În afară de spectacolul amintit, în program mai
    sunt incluse vernisajul expoziției de fotografie Cel mai vechi teatru -
    cel mai nou complex teatral din România, dedicată Teatrului din Iași,
    precum și spectacolul muzical Sunet și culoare, interpretat de
    pianista Diana Roman și violonistul Ioan Ursulescu. De asemenea, Sebastian
    Rațiu va desena în sunetele muzicii, pe un șavalet de mari dimensiuni, o
    mânăstire din regiunea Moldovei. Prezenţa românească la festival este sprijinită de Institutul Cultural
    Român de la Varşovia.

  • Olanda recoamdă ”ferm” autoizolarea celor care vin din România

    Olanda recoamdă ”ferm” autoizolarea celor care vin din România

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că cetățenilor care se deplasează din România în Olanda le este recomandată ferm auto-izolarea la domiciliu pentru o perioadă de 14 zile din momentul intrării pe teritoriul Regatului Țărilor de Jos, potrivit informaţiilor oficiale comunicate joi de către autorităţile olandeze Ambasadei României la Haga,

    Potrivit Ministerului olandez al Sănătății, Bunăstării și Sportului, toți pasagerii cu vârsta peste 13 ani care pleacă, sosesc sau tranzitează aeroporturile din Regatul Țărilor de Jos, indiferent de țara din care sau spre care călătoresc, au obligația de a completa o declarație de sănătate pe propria răspundere. Personalul din cadrul aeroportului va efectua verificări aleatorii ale pasagerilor, solicitând prezentarea declarației completate și semnate.

    Informații cu privire la noua măsură, precum și declarația menționată anterior sunt disponibile la următoarele linkuri:

    https://www.government.nl/documents/publications/2020/07/07/information-for-passengers-flying-to-and-from-the-netherlands

    și

    https://www.nederlandwereldwijd.nl/documenten/vragen-en-antwoorden/reisadvies-roemenie


    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Haga + 31 70 354 15 80; + 31 70 322 86 12 și + 31 70 331 99 80, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice + 31 651 596 107.

    MAE recomandă consultarea paginilor de internet http://www.mae.ro/node/51932, http://haga.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro și www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.

  • Regatul Ţărilor de Jos – Proteste ale fermierilor

    Regatul Ţărilor de Jos – Proteste ale fermierilor

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Regatul Ţărilor de Jos că, pe parcursul săptămânii 14 – 20 octombrie2019, vor avea loc proteste ale fermierilor olandezi. Miercuri, 16 octombrie 2019 și joi, 17 octombrie 2019, se vor desfășura acțiuni de anvergură și în Haga. La 16 octombrie 2019, protestatarii se vor deplasa din localitatea Bilthoven către Haga (Binnenhof), fiind estimată sosirea protestatarilor în jurul orei 12:00. La data de 17 octombrie 2019, protestatarii vor fi în Haga unde se vor deplasa, cu tractoare, la diferite ministere. Cel mai probabil, va fi afectată circulația rutieră și pietonală din capitala olandeză.

    Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Haga: +31(0)703541580; +31(0)703228612; +31(0)703319980, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Regatul Ţărilor de Jos: +31(0)622823300 și telefonul de urgenţă al secţiei consulare: +31(0)651596107.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://haga.mae.ro, www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.

  • Regatul Țărilor de Jos – Cod galben de vânt puternic

    Regatul Țărilor de Jos – Cod galben de vânt puternic

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Regatul Țărilor de Jos că Institutul Regal olandez de Meteorologie a emis un cod galben de vânt puternic și furtună pentru vineri, 21 septembrie 2018.

    Sunt posibile rafale puternice de vânt de 80-85 km/oră pe întreg teritoriului țării, cu excepţia Provinciei Limburg. În zona Mării Wadden, rafalele puternice de vânt, de până la 95 km/oră, pot continua până în cursul serii.

    Compania de zbor KLM a anunţat anularea unui număr de aproximativ 100 de zboruri, spre şi dinspre destinaţii europene, iar Aeroportul Schiphol din Amsterdam avertizează că, din cauza vântului puternic, multe zboruri pot fi operate cu întârzieri sau pot fi anulate. Pentru informaţii actualizate, serviciul aeroportuar Schiphol recomandă călătorilor să verifice site-ul: https://www.schiphol.nl/en/messages/delays-and-cancellations-due-to-storm-this-friday-september-21st, ori să contacteze compania care asigură zborul.

    Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Haga: +31703541580, +31703228612 și +31703319980, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. Români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Regatul Țărilor de jos: +31651596107.

    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet: http://haga.mae.ro/, http://meteoalarm.eu, www.mae.ro. Cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs) care oferă informaţii și sfaturi de călătorie

  • România şi jurisdicţia internaţională

    România şi jurisdicţia internaţională

    Vot final în Senatul de la Bucureşti asupra proiectului de lege prin care România acceptă jurisdicţia obligatorie a Curţii Intenaţionale de Justiţie – principalul organ judiciar al ONU şi una dintre cele mai prestigioase, importante şi respectate instanţe internaţionale, înfiinţată în urmă cu 70 de ani. Până anul trecut, 70 de state au recunoscut jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie, între acestea, 21 de state membre ale Uniunii Europene, cărora li se alătură acum şi România.



    Proiectul de lege demonstrează că România îşi întemeiază conduita în relaţiile internaţionale pe respectarea strictă a dreptului, a apreciat în plenul Senatului, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, cel care în urmă cu şase ani obţinea la Haga câştig de cauză în procesul dintre Bucureşti şi Kiev pentru delimitarea platoului continental al Mării Negre: Într-un mediu internaţional atât de dificil cum este cel de astăzi, soluţionarea paşnică a diferendelor prin mijloace jurisdicţionale este un scop pe care România trebuie să îl urmărească în mod constant.”



    Şi fostul ministru de externe, senatorul social-democrat Titus Corlăţean a amintit că proiectul de lege se înscrie într-o conduită constantă a României de promovare a unor modalităţi de reglementare a diferendelor internaţionale pe cale paşnică: Va fi nevoie conform practicii internaţionale şi intereselor specifice ale României ca după vot să încurajăm statele din regiune, care nu au recunoscut încă jurisdicţia obligatorie, să o facă.”



    Demersul ministerului de externe, cel care a iniţiat proiectul de lege, a fost lăudat şi de opoziţia din România. Liberalul Dorin Dobra: Salut revenirea istorică a tradiţiei politice externe româneşti la o filieră fundamentală, salut demersul Ministerului de Externe, onorant, nobil, transparent, aşa cum trebuie făcut.”



    Decizia luată la Bucureşti confirmă, o dată în plus, încrederea părţii române în capacitatea uneia dintre cele mai importante instanţe internaţionale de a pronunţa soluţii echitabile, fundamentate pe normele şi principiile de drept internaţional. În acelaşi timp, înlesneşte accesul la jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie, mai ales în raport cu state care au depus, la rândul lor, o declaraţie asemănătoare, permiţând soluţionarea paşnică şi echitabilă a unor eventuale diferende, într-un interval de timp rezonabil şi în deplină concordanţă cu dreptul internaţional.

  • Liberalizarea pieţei europene a muncii

    Actul din 2007, de aderare a Bulgariei si României la UE, a permis statelor membre să aplice dispoziţii tranzitorii privind accesul la piaţa muncii pentru lucrătorii români şi bulgari, pe o perioadă de maximum şapte ani. În baza acestor norme, noua state membre mentin, inca, restricţii care vor fi, însă, ridicate, de la 1 ianuarie 2014, cand piata europeana a muncii se va deschide total. Daca la Sofia si Bucuresti aceste masuri intra in logica drepturilor egale pentru toate tarile membre ale UE, nu putine sunt capitalele unde se manifesta neicredere si chiar teama fata de o posibila migratie masiva a fortei de munca dinspre estul Europei. Alaturi de Maria Britanie, Olanda este una dintre tarile unde se aud voci care solicita guvernului amanarea liberalizarii pietei muncii pentru romani si bulgari.



    Legat de aceasta tematica, ministrul roman al muncii, Mariana Campeanu, a avut, luni, la Haga, convorbiri cu omologul sau olandez, Lodewijk Asscher. La capatul dialogului, cei doi demnitari au declarat ca România si Olanda vor gasi împreuna solutii pentru a se asigura ca deschiderea pietei muncii pentru români nu va crea probleme. In Olanda, multi oficiali afirma ca românii si bulgarii sunt bineveniti, de la 1 ianuarie, dar exista si teama cetatenilor ca, dupa aceasta data, olandezii si-ar pierde locurile de munca în favoarea noilor veniti.



    Mariana Campeanu: “Probabil ca olandezii se gândesc ca or sa vina românii care sa accepte salarii mai mici si, astfel, locurile lor de munca sa fie luate de români. Dar nu asta e problema. Problema e cum de exista astfel de angajatori, care fac astfel de lucruri si care, de fapt, încalca legislatia. Noi aici trebuie sa actionam, pentru ca indiferent daca îl opresc pe român sau pe bulgar, o sa vina un croat, o sa vina un francez, o sa vina un german care poate o sa accepte acele conditii si atunci olandezul, oricum, ramâne fara un loc de munca. Daca vor sa-si apere locurile de munca, trebuie sa înteleaga ca absolut oricine munceste, de exemplu, în Olanda, trebuie sa aiba aceleasi drepturi.”



    La Bucuresti si la Haga, au conchis cei doi ministri, masurile de protectie a dreptului la munca trebuie sa se mute din sfera neincrederii spre cea a luptei impotriva unor abuzuri precum exploatarea lucratorilor, salarizarea sub minumul pe pe economie sau programul de lucru peste durata legala. In ultima instanta, respectand cu strictete legile interne, Olanda se angajeaza sa respecte si Tratatele internationale semnate, intre care Tratatul European, care cuprinde referiri clare la libera circulatie a fortei de munca.