În rubrica de astăzi vorbim despre două expresii pătrunse în limba română din limba greacă.
Tag: Haplea
-
In Memoriam Nicolae Constantin Batzaria (20.11.1874 – 21.01.1952)
Nicolae Constantin Batzaria (20.11.1874 — 21.01.1952)
Marli umoristu Nicolae Batzaria, easti faptu tu 20 di şcurtu, iara tu meslu brumar ăl’i si arupsi hirlu a banăl’ei tu ună hăpsani comunistă.
Nicolae Batzaria, s-featsi Cruşuva tu anlu 1874. Anvitsă prota la şcoala românească dit căsăbă ş-deapoa la Liceulu Românescu di Bituli. S-ngrăpsi la Facultăţli di Literi ş-Dreptu Bucureşti, ama trapsi mănă dila anveţu câ nu avea cu ţi s-bâneadzâ. Ahurhi lucurlu di tiniru: fu director ş-profesor la Scoala Românească di Cruşuva, profesor la Liceulu Românescu di Ianina, la Liceulu di Bituli, inspector şcolar ti Vilaetili Cosova ş-Sârună, ţi eara atumţea sum turţă.
Di itia că eara un bun politician şi ştea ghini ş-limba anturţească agiumsi senator di Istanbul tu anlu 1908 ş-ministru a Lucrărlor Publiţi tu anlu 1912 tu Guvernul a Gion’ilor Turţă. La anlu 1913, simnă di partea ali chivernisi anturtească Tratatlu di Irin’i di Londra. Dupu protlu polim mondial vini s-băneadză tu Românie iu u mbărţătă cariera di publicistu şi scriitor.
Năs băgă thimel’iulu la multi revisti ş-gazeti armâneşţă şi colaboră ş-la multi alti. Scoasi n’Sărună prota gazetă armânească “Deşteptarea” tu anlu 1908. Publică avdzătili “Părăvulii” prota tu revistili armâneşti a chirolui. Tachi Papahagi ăl’i scoasi ”Părăvuliili” tu volum tu anlu 1935, tu colecţia “Biblioteca Naţionala a Aromânilor”, ţi năsu u ndridzea, dupa ţi avea tipusită născănti di aesti paravulii nica dit 1922 tu cunuscuta a lui “Antologie Aromânească”.
Ama ţi suntu aesti “părăvulii”? Născănti isturii şcurti ti arădeari, ngrăpsiti tu stihuri, cari pirmitusescu cu mari hazi fapti dit bana-a armân’ilor di văr kiro ş-tu cari autorlu ş-arădi di căsurli a armân’ilor: alăvdari, scljnciami, pirifanji, glărimi, ş-alti ahtări. Di altă parti ama, avem ş-altă soie di părvulii, tu cari humoristul a nostru scoati tu migdani itsrăl’ia a armânlui andicra di atsel’i cu cari băneadză deadun: arbineşi, turţă, ghifţă, greţ, văryari etc. Nu suntu alăsati nanăparti niţi mul’ierli cu născănti di huili a lor, născănţă prefţă nu para tin’isits ş-mulţă, mulţă alţă. Cum eali suntu multu pi chefea a armân’ilor cunuscura ună mari arăspăndeari tu comunităţli armâneşti, iu urdinară ma multu pi cali orala , căţe maş puţăn kiro armân’ili putură s’nveaţă la şcoală ti scriitorl’i a lor.
Nicolae Batzaria ngrăpsi ş-proză, ma multu pi româneaşti, ama ş-pi armâneaşti: schiţi, isturii ţi armasiră arăspânditi tu gazetili româneşti ţi li cumândusi, ică la cari ngrăpsi. Ari scriată ş-literatură ti ficiuriţ ş-cumăndusi revistili româneşti “Dimineaţa copiilor”, şi ”Universul copiilor” iu simnă cu pseudonimlu Moş Nae, cum ş-cu pseudonimi cum Ali Baba, Dinu Pivnicieru, N.Macedoneanu. Easti părintili a personajlui Haplea, soie bună cu Păcală, ică Nastradin Hogea.
Proza şcurtă, isturiili ică romanili ngrăpsiti pi româneaşti suntu interesanti maxus tră lumea ş-bana balcanică ţi li zuyrăpseaşti cu mari măsturlaki.
Nai ma cunuscută ş-vrută operă al Nicolae Batzaria armâni opera “Paravuliili” iu iasi tu videală nai ma ghini harea-a lui ş-cu cari amintă un loc di mari tin’ie tu literatura armânească.
Prota versiuni pi româneaşti a “părvuliilor” u deadi Hristu Cândroveanu tu Antologhia “Un veac de poezie aromână” ti işi Bucureşti tu anlu 1985.
Multu bun cunuscător a limbăl’ei armânească şi a suflitlui armâneascu, Nicolae Batrzaria yilipseaşti lumea armânească ntreagă, şi nu l’i-ascăpă ici ţiva dit peză, arăslu şi şicăili a l’ei. Aşi cum angrăpseaşti Nick Balamaci pi frăndza di internetu iu zburasti ti Nicolae Batzaria “ună cultură ţi nu poati să-şi arădă di ea işişi nu poati să s-alăxească ş-ună cultură cari nu poati să s-alăxească nu poati s-armână tu bană tu aestă lumi ayun’iusită. Nicolae Batzaria easti un scriitor cari feaţi pidimo ta s-ascapă di la kireari veacl’ia a noastră adeti adrănda şicăi cu ea”.
La pţăn kiro după ţi comuniştil’i u loară putearea tu Românie, fu ncl’isu că eara contra a lor. Muri tu ahapsi la 20 di brumar 1953, după ună bană di lucru niacumtinată ş-di alăgari prit tută Peninsula Balcanică ti fara armânească.
Tu anlu 1971 işi Bucureşti ună ploaci cu poezii armâneşti, pi cari Matilda Caragiu Marioteanu, academician, u spuni părvulia “Vor s-mărită moaşili”.
Eitura “Cartea Aromâna” dişcl’isi şingirlu a tipuserlor tu anlu 1989, cu “Paravuliili” al Nicolae Batzaria, ca ună pricunuşteari a popularitatil’ei a aiştor.
Tu an’il’i 2003 ş-2004 işiră Bucureşti dauă CD-uri tu cari actorlu ş-reghizorlu Toma Enache spuni cu mari hazi nai ma cunuscutili dit aesti părăvulii.
Cărțâ tipusiti:
Nicolae Batzaria – Haplea tu București Nicolae Batzaria – Pârvulii Nicolae Batzaria, Const. Noe – Importanța a armânʹilor trâ România Nicolae Batzaria — Pirmituseri di malămă Turchia a junilor turţâ: di-tu lumea-a islamlui, București, Editura Ancora, Alcalay și Calafeteanu, Spovedanii de cadâne, nuvele din viața turcească, s.d., 1921; Turcoaicele, Iași, Viața Românească, 1921; Colina îndrăgostiților; schițe și nuvele din viața orientală, București, Viața Românească, 1923; Anecdote, București, Editura Societății Cultural Naționale Apostol Margarit, 1935; Genoveva de Brabant, Sibiu, Imago, 1993; Din lumea Islamului, București, Profile Publişing, 2003.
Ma nghios vruts ascultători vă dâm s-avdzâts:
KITA LA BASEARICA di Nicolae Batzaria
Spune Kita ş-iara spuni,
Iar fărtaţľi de-anvârliga,
Teşi la stani, tuţ lu-ascultă,
Până nʹelu s-lâ si frigă.
Spuni Kita:O lo-ľi tat-su
Ţi nʹi-vidzură ocľii aseară,
Căndu neşu la băsearică
Ca s-aprindu ş-eu nă ţeară.
Ţe-ş-fu mare, bre, bisearica!
Nu sâ spuni câtă-i mari.
Ş-ţi s-vedz nuntru?Thamă,frate!
Iu s-mutreşti,mintea ţ-keare.
Ş-lumi! Lumi cătâ s-cafţâ,
Ş-cănda-i mută, văr nu greaşti.
Maş doi oaminʹi tut s-incaci.
Taţi un, alant zburaşti.
Oi fârtate!, antreb viţinlu.
Aţelʹi doiľi ţi s-vârghescu?
Ţi s-ţâ creapă! el nʹi-u toară,
Nu vedz oarbe? Psăltisescu!
Ş-ia ,di naparti di uşi
Iasi un cu barba mari,
Ş-nişti stranʹi, cum nu-i vârnu.
S-lu-afli noaptea, ľeai lăhtarea.
Ţăni-n mănâ un ca cloput
Ş-tut asună ş-fudzi ndreptu.
Căti şapti…tutâ lumea
Bagâ mănʹili tut pri keptu.
Tuţ s-aplecă,s-trag din cali,
Nu-ari un s-ľi sta dininte.
Dzăcu:Sâ s-aproaki maşi di mini
Ş-am s-lu-adar eu s-ţănă minti.
Nu-nʹi ľeau ocľi iu si-duţi,
Căndu ia-ľea ninga mini.
Ţi-u mâc pânea, ţi-nʹi dzâc Kita,
Si-mi-asparim eu di tini?
Mut cârligu, nu-ľi dau oară,
Ş-pân si şuţă s-mi mutrească,
U mâcă , si-ľi facâ ghini,
Ună -n cap picurărească.
Ţe ţâ s-pari?, ľi-u-am atumţea,
Nu-aflaşi om si-ľi hibâ frică.
Ţăni minti: unui Kita,
Ţi cu dinţii ti disică.
El zgileaşti, iar alanţâ
S-sâlâghescu tuţ pri mini.
Vrea s-mi-acaţâ s-nʹi-umflâ kealea,
Nu vrea s-iasâ lucrul ghini.
Fuga Kita, fac atumţea,
Ş-pân s-dzăţi ţinţi ies dit hoară.
Fu ca zori pân loai dzeana,
A s-mi acaţă ei nafoară.
Dip kirută dusi ţeara.
Vream s-nʹi-agiutâ la furari
Ma, nu-ndreapsim, ved, cu ayiľi,
Eľi câfta, vahi, cama mari.
Ore, frate, ţi s-ľi-u dzâţim?
Nu-i trâ fugă di la oi.
Va s-ľi-ai lucrili curati
La biseariţi nu-i di noi.
RRI — Secţia Armâneascâ
Rubrica ndreaptă di: Taşcu Lala
Tags
Mos Nae
-
Nicolae Batzaria
Marli umoristu Nicolae Batzaria, easti faptu tu 20 di şcurtu, iara tu meslu brumar ăl’i si arupsi hirlu a banăl’ei tu ună hăpsani comunistă.
Nicolae Batzaria, s-featsi Cruşuva tu anlu 1874. Anvitsa prota la scoala româneasca dit casaba s-dapoia la Liceulu românescu di Bituli. S-ngrapsi la facultatli di Literi s-Dreptu Bucuresti, ama alasa învetlu ca nu avea cu ti s-baneadza. Ahurhi lucrul di tinir: fu director s-profesor la scoala româneasca di Crusuva, profesor la liceulu românescu di Ianina, la liceulu di Bituli, inspector scolar ti vilaetili Cosova s-Saruna, ti eara atumtea sum turta.
Di itia ca eara un bun politician s-u stea ghini s-limba anturteasca agiumsi senator di Istanbul tu anlu 1908 s-ministru a lucrarlor publiti tu anlu 1912 tu guvernul a Gion’ilor Turta. La anlu 1913, simna di partea ali chivernisi anturteasca Tratatlu di Irini di Londra. Dupu protlu polim mondial vini s-baneadza tu Românie iu u mbratata cariera di publicistu si scriitor.
Nas baga thimel’iu la multi revisti s-gazeti armânesti si colabora s-la multi alti. Scoasi nSaruna prota gazeta armâneasca “Desteptarea” tu anlu 1908. Publica avdzatili “Paravulii” prota tu revistili armânesti a chirolui. Tachi Papahagi al’i scoasi ”Paravuliili” tu volum tu 1935 , tu colectia “Biblioteca Nationala a Aromânilor”, ti nas u ndridzea, dupa ti avea tipusita nascanti di aesti paravulii nica dit 1922 tu cunuscuta a lui “Antologie Aromâneasca”.
Ama ti suntu aesti “paravulii”? Nascanti isturii scurti ti aradeari, ngrapsiti tu stihuri, cari parmatusescu cu mari hazi fapti dit bana a armân’ilor di var chiro s-tu cari autorlu s-aradi di cusururli a armân’ilor: alavdari, s-cljnciami, pirifanji, glarimi, s-alti ahtari. Di alta parti ama, avem s-alta soie di paravulii, tu cari humoristul a nostru scoati tu migdani itsral’ia a armânlui andicra di atsel’i cu cari baneadza deadun: arbinesi, turta, ghifta, gret, varyari etc. Nu suntu alasati nanaparti nitsi mul’ierli cu nascanti di huili a lor, nascanta prefta nu para tin’isits s- multa, multa alta. Cum eali suntu multu pi chefea a armân’ilor cunuscura una mari araspandeari tu comunitatli armâneasti, iu urdinara ma multu pi cali orala , cate mas putsan chiro armân’ili putura s-anveata la scoala ti scriitor’j a lor.
Nicolae Batzaria ngrapsi s-proza, ma multu pi româneasti, ama s-pi armâneasti: schitsi, isturii ti armasira arapânditi tu gazetili românesti ti li cumândusi, ica la cari ngrapsi. Ari scriata s-literatura ti ficiurit s-cumandusi revistili românesti “Dimineata copiilor”, s-”Universul copiilor” iu simna cu pseudonimul Mos Nae, cum s-cu pseudonimi cum Ali Baba, Dinu Pivnicieru, N.Macedoneanu. Easti parintili a personajlui Haplea, soie buna cu Pacala, ica Nastradin Hogea.
Proza scurta, isturiili ica romanili ngrapsiti pi româneasti suntu interesanti maxus tra lumea s-bana balcanica ti li zuyrapseasti cu mari masturlachi.
Nai ma cunuscuta s-vruta opera al Nicolae Batzaria armân “Paravuliili” iu iasi nai ma ghini harea a lui s-cu cari aminta un loc di mari tin’ie tu literatura armâneasca.
Prota versiuni pi româneasti a “paravuliilor” u deadi Hristu Cândroveanu tu antologhia “Un veac de poezie aromâna” ti isi Bucuresti tu anlu 1985.
Multu bun cunuscator a limbal’ei armâneasca s-a suflitlui armâneascu, Nicolae Batrzaria yilipseasti lumea armâneasca antreaga, fara sa-l’i ascapa tiva dit peza, araslu si sicaili a l’ei. Asi cum angrapseasti Nick Balamaci pi frandza di internet iu zburasti ti Nicolae Batzaria “una cultura ti nu poati sa-si arada di ea isisi nu poati sa s-alaxeasca s-una cultura cari nu poati sa s-alaxeasca nu poati s-armâna tu bana tu aesta lumi ayun’iusita. Nicolae Batzaria easti un scriitor cari feati pidimo s-u ascapa di la chireari veacl’ia a noastra adeti adranda sicai cu ea”.
La putan chiro dupa ti comunistil’i u loara putearea tu Românie, fu ancl’is ca eara contra a lor. Muri tu ahapsi tu 20 di brumar 1953, dupa una bana di lucru nicurmat s-di alagari prit tuta Peninsula Balcanica ti fara armâneasca.
Tu anlu 1971 isi Bucuresti un dhiscu cu poezii armânesti, pi cari Matilda Caragiu Marioteanu, academician, u spuni paravulia “Vor s-marita moasili”.
Eitura “Cartea aromâna” u dishcl’isi seria a tipuserlor a lj’i tu anlu 1989, cu “Paravuliili” al Nicolae Batzaria, ca una pricunusteari a popularitatil’i a aistor.
Tu anl’i 2003 ş-2004 isiră Bucuresti două CD-uri pi cari actorlu s-reghizorlu Toma Enache spuni cu mari hazi nai ma cunuscutili di aesti paravulii.
Sectia armaneasca
-
Nicolae Constantin Batzaria (20.11.1874 – 21.01.1952)
Nicolae Constantin Batzaria (20.11.1874 — 21.01.1952)
Marli umoristu Nicolae Batzaria, easti faptu tu 20 di şcurtu, iara tu meslu brumar ăl’i si arupsi hirlu a banăl’ei tu ună hăpsani comunistă.
Nicolae Batzaria, s-featsi Cruşuva tu anlu 1874. Anvitsa prota la scoala româneasca dit casaba s-dapoia la Liceulu românescu di Bituli. S-ngrapsi la facultatli di Literi ş-Dreptu Bucureşti, ama alâsă înveţlu câ nu avea cu ţi s-bâneadzâ. Ahurhi lucrul di tinir: fu director ş-profesor la şcoala româneasca di Crusuva, profesor la liceulu românescu di Ianina, la liceulu di Bituli, inspector şcolar ti vilaetili Cosova şi-Sâruna, ţi eara atumţea sum turta.
Di itia ca eara un bun politician s-u stea ghini s-limba anturteasca agiumsi senator di Istanbul tu anlu 1908 s-ministru a lucrarlor publiti tu anlu 1912 tu guvernul a Gion’ilor Turta. La anlu 1913, simna di partea ali chivernisi anturteasca Tratatlu di Irini di Londra. Dupu protlu polim mondial vini s-baneadza tu Românie iu u mbratata cariera di publicistu si scriitor.
Nas baga thimel’iu la multi revisti s-gazeti armânesti si colabora s-la multi alti. Scoasi nSaruna prota gazeta armâneasca “Desteptarea” tu anlu 1908. Publica avdzatili “Paravulii” prota tu revistili armânesti a chirolui. Tachi Papahagi al’i scoasi ”Paravuliili” tu volum tu 1935 , tu colectia “Biblioteca Nationala a Aromânilor”, ti nas u ndridzea, dupa ti avea tipusita nascanti di aesti paravulii nica dit 1922 tu cunuscuta a lui “Antologie Aromâneasca”.
Ama ti suntu aesti “paravulii”? Nascanti isturii scurti ti aradeari, ngrapsiti tu stihuri, cari parmatusescu cu mari hazi fapti dit bana a armân’ilor di var chiro s-tu cari autorlu s-aradi di cusururli a armân’ilor: alavdari, s-cljnciami, pirifanji, glarimi, s-alti ahtari. Di alta parti ama, avem s-alta soie di paravulii, tu cari humoristul a nostru scoati tu migdani itsral’ia a armânlui andicra di atsel’i cu cari baneadza deadun: arbinesi, turta, ghifta, gret, varyari etc. Nu suntu alasati nanaparti nitsi mul’ierli cu nascanti di huili a lor, nascanta prefta nu para tin’isits s- multa, multa alta. Cum eali suntu multu pi chefea a armân’ilor cunuscura una mari araspandeari tu comunitatli armâneasti, iu urdinara ma multu pi cali orala , cate mas putsan chiro armân’ili putura s-anveata la scoala ti scriitor’j a lor.
Nicolae Batzaria ngrapsi s-proza, ma multu pi româneasti, ama s-pi armâneasti: schitsi, isturii ti armasira arapânditi tu gazetili românesti ti li cumândusi, ica la cari ngrapsi. Ari scriata s-literatura ti ficiurit s-cumandusi revistili românesti “Dimineata copiilor”, s-”Universul copiilor” iu simna cu pseudonimul Mos Nae, cum s-cu pseudonimi cum Ali Baba, Dinu Pivnicieru, N.Macedoneanu. Easti parintili a personajlui Haplea, soie buna cu Pacala, ica Nastradin Hogea.
Proza scurta, isturiili ica romanili ngrapsiti pi româneasti suntu interesanti maxus tra lumea s-bana balcanica ti li zuyrapseasti cu mari masturlachi.
Nai ma cunuscuta s-vruta opera al Nicolae Batzaria armân “Paravuliili” iu iasi nai ma ghini harea a lui s-cu cari aminta un loc di mari tin’ie tu literatura armâneasca.
Prota versiuni pi româneasti a “paravuliilor” u deadi Hristu Cândroveanu tu antologhia “Un veac de poezie aromâna” ti isi Bucuresti tu anlu 1985.
Multu bun cunuscator a limbal’ei armâneasca s-a suflitlui armâneascu, Nicolae Batrzaria yilipseasti lumea armâneasca antreaga, fara sa-l’i ascapa tiva dit peza, araslu si sicaili a l’ei. Asi cum angrapseasti Nick Balamaci pi frandza di internet iu zburasti ti Nicolae Batzaria “una cultura ti nu poati sa-si arada di ea isisi nu poati sa s-alaxeasca s-una cultura cari nu poati sa s-alaxeasca nu poati s-armâna tu bana tu aesta lumi ayun’iusita. Nicolae Batzaria easti un scriitor cari feati pidimo s-u ascapa di la chireari veacl’ia a noastra adeti adranda sicai cu ea”.
La putan chiro dupa ti comunistil’i u loara putearea tu Românie, fu ancl’is ca eara contra a lor. Muri tu ahapsi tu 20 di brumar 1953, dupa una bana di lucru nicurmat s-di alagari prit tuta Peninsula Balcanica ti fara armâneasca.
Tu anlu 1971 isi Bucuresti un dhiscu cu poezii armânesti, pi cari Matilda Caragiu Marioteanu, academician, u spuni paravulia “Vor s-marita moasili”.
Eitura “Cartea aromâna” u dishcl’isi seria a tipuserlor a lj’i tu anlu 1989, cu “Paravuliili” al Nicolae Batzaria, ca una pricunusteari a popularitatil’i a aistor.
Tu anl’i 2003 ş-2004 isiră Bucuresti două CD-uri pi cari actorlu s-reghizorlu Toma Enache spuni cu mari hazi nai ma cunuscutili di aesti paravulii.
Cărțâ tipusiti:
- Nicolae Batzaria – Haplea tu București
- Nicolae Batzaria – Pârvulii
- Nicolae Batzaria, Const. Noe – Importanța a armânʹilor trâ România
- Nicolae Batzaria — Pirmituseri di malămă
- Turchia a junilor turţâ: di-tu lumea a islamlui, București, Editura Ancora, Alcalay și Calafeteanu, Spovedanii de catâne, nuvele din viața turcească, s.d., 1921;
- Turcoaicele, Iași, Viața Românească, 1921;
- Colina îndrăgostiților; schițe și nuvele din viața orientală, București, Viața Românească, 1923;
- Anecdote, București, Editura Societății Cultural Naționale Apostol Margarit, 1935;
- Genoveva de Brabant, Sibiu, Imago, 1993;
- Din lumea Islamului, București, Profile Publişing, 2003.
Ma nghios vruts ascultători vă dâm s-avdzâts:
KITA LA BASEARICA di Nicolae Batzaria
Spune Kita ş-iara spuni,
Iar fărtaţľi de-anvârliga,
Teşi la stani, tuţ lu-ascultă,
Până nʹelu s-lâ si frigă.
Spuni Kita:O lo-ľi tat-su
Ţi nʹi-vidzură ocľii aseară,
Căndu neşu la băsearică
Ca s-aprindu ş-eu nă ţeară.
Ţe-ş-fu mare, bre, bisearica!
Nu sâ spuni câtă-i mari.
Ş-ţi s-vedz nuntru?Thamă,frate!
Iu s-mutreşti,mintea ţ-keare.
Ş-lumi! Lumi cătâ s-cafţâ,
Ş-cănda-i mută, văr nu greaşti.
Maş doi oaminʹi tut s-incaci.
Taţi un, alant zburaşti.
Oi fârtate!, antreb viţinlu.
Aţelʹi doiľi ţi s-vârghescu?
Ţi s-ţâ creapă! el nʹi-u toară,
Nu vedz oarbe? Psăltisescu!
Ş-ia ,di naparti di uşi
Iasi un cu barba mari,
Ş-nişti stranʹi, cum nu-i vârnu.
S-lu-afli noaptea, ľeai lăhtarea.
Ţăni-n mănâ un ca cloput
Ş-tut asună ş-fudzi ndreptu.
Căti şapti…tutâ lumea
Bagâ mănʹili tut pri keptu.
Tuţ s-aplecă,s-trag din cali,
Nu-ari un s-ľi sta dininte.
Dzăcu:Sâ s-aproaki maşi di mini
Ş-am s-lu-adar eu s-ţănă minti.
Nu-nʹi ľeau ocľi iu si-duţi,
Căndu ia-ľea ninga mini.
Ţi-u mâc pânea, ţi-nʹi dzâc Kita,
Si-mi-asparim eu di tini?
Mut cârligu, nu-ľi dau oară,
Ş-pân si şuţă s-mi mutrească,
U mâcă , si-ľi facâ ghini,
Ună -n cap picurărească.
Ţe ţâ s-pari?, ľi-u-am atumţea,
Nu-aflaşi om si-ľi hibâ frică.
Ţăni minti: unui Kita,
Ţi cu dinţii ti disică.
El zgileaşti, iar alanţâ
S-sâlâghescu tuţ pri mini.
Vrea s-mi-acaţâ s-nʹi-umflâ kealea,
Nu vrea s-iasâ lucrul ghini.
Fuga Kita, fac atumţea,
Ş-pân s-dzăţi ţinţi ies dit hoară.
Fu ca zori pân loai dzeana,
A s-mi acaţă ei nafoară.
Dip kirută dusi ţeara.
Vream s-nʹi-agiutâ la furari
Ma, nu-ndreapsim, ved, cu ayiľi,
Eľi câfta, vahi, cama mari.
Ore, frate, ţi s-ľi-u dzâţim?
Nu-i trâ fugă di la oi.
Va s-ľi-ai lucrili curati
La biseariţi nu-i di noi.
RRI — Secţia Armâneascâ
Rubrica ndreaptă di: Taşcu Lala