Radio România Internațional

Tag: hărgi

  • Defițit bugetaru ca tu pandemie

    Defițit bugetaru ca tu pandemie

    Defițitlu bugetaru ali Românie ti proțlli 11 meși di estanu agiumsi la 7,11% ditu Produslu Internu Brutu (PIB), vârâ 125,7 miliardi di lei (cama di 25 di miliardi di ivradz), uidisitu cu informațiili loati di mass-media di Bucureşti. Ținta di defițitu a Chivernisillei ti 2024 easti di 8,58% ditu PIB, 152 miliardi di lei, ți va s-dzâcâ că ș-tu andreu va s-facâ hărgi mări. Unu defițitu bugetaru ma mari ca PIB s-feați tora, tu ma nâpoi, tu 2020, anlu ali pandemie di COVID-19, cându indicatorlu fu di 9,6%.
    Defițitlu easti dyeafuraua anamisa di pâradzlli ți âlli llea statlu ș-hărgili ma mari ți lipseati s-li anvâleascâ. Di cara statlu nu ari aeșțâ pâradz, lipseaști s-amprumutâ. Cu câtu defițitili sunt ma mări și contractati ti chiro ma lungu, cu ahât ritmolu di crișteari a borgillei publicâ easti cama alarmantu. Deadunu cu unu ritmo di crișteari icunumicâ ma ayalnicu, cum s-așteaptâ s-hibâ ti Românie tu añilli ți yinu, defițitili bugetari mări potu s-ducâ la catastisi alarmanti, cumu easti ațea minduitâ ti 2031. Ti ațelu anu, planlu fiscal pruveadi că România va s-pâlteascâ ti tocuri la borgea a statlui 3,5% ditu PIB (100 di miliardi di lei), andicra di 2% cumu easti tora.
    Datili ufițiali ș-ațeali adunati di presâ scotu tu migdani că yinitorea Chivernisi va s-llia unâ catastisi icunumicâ greauâ: unu defițitu bugetaru mari, tocuri la âmprumuturli fapti di statu ți suntu nai ma mărli ditu Uniunea Europeanâ și fonduri ivropeani dânâsiti parțialu. Tora di oarâ, chivernisea di la puteari, PSD-PNL, nu poati s-adarâ Nomlu a Bugetlui ti anlu ți yini. Di cara năulu Leghislativu nu s-adună nica, nu easti limbidâ yinitoarea majoritati parlamentarâ, di cari suntu ligati ma multi capitoli bugetari.
    Fârâ bugetlu naționalu, primăriili/dimarhiili nu pot sâ-și adarâ bugetili a loru, iara țetățeñilli va s-ducheascâ cușia efectili. Ministrul liberalu a Finanților, Marcel Boloş, pricânâscu „că instabilitatea politicâ adarâ ma greauâ strateghia di âmprumuturi pi pâzărli ditu xeani, ti asiguripseara a finanțarillei a defițitlui bugetar ș-ali borgi publicâ, câțe, că nu poati s-hibâ bitisitu bugetlu ti anlu 2025”. Şeflu di la chivernisi al Boloş, premierlu suțialu-dimucratu Marcel Ciolacu, dzâsi, meșlli ți tricurâ, că âmprumuturli mări contractati di echipa a lui executivâ sunt, prota chi prota, ti investiţii. Elu dâdea paradigma a niscântoru vâsilii ditu ascâpitata ali Ivropâ, cata cumu Portugalia, Spania i Italia, ți âmprumutarâ para multu ninti sâ-și adarâ infrastructura ti mirachi ți u au adzâ.
    Comentatorilli dzâcu, ama, că mari parti ditu defițitu s-feați di itia a misurloru cu mizâ electoralâ – crișteri multu mări di pensii ş-di salarii tu sectorlu di stat -, vulusiti di chivernisi tu 2024, care, tu Românie lipsea s-hibâ anlu ti tuti alidzerli: locali, ivroparlamentari, leghislativi şi prezidenţiali.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Românii și standardul a lor di bană

    Românii și standardul a lor di bană



    Bana s’dizvărteaşti tru un univers a ţifrilor, ase că studiile mutrinda nivelu di bană adrati di lenu turlii di companii di profil ică datili ţentralizate pitricuti di Institutul Național di Statistică, ti exemplu, nu pot s’armănă nibăgati oară. Aeşţă suntu indicatori importanți tră atea că yilipseaşti nivelu a amintatiţloru și putearea di ancupărari, standardul di bană și gradlu di haristuseari a oamenilor tru raport cu bana pi cari u duc, spun ţiva ti nivelul di educație ică ti aţelu di sănătate, ama și ti turlia tru cari aeșţă potu şi lă da di mănă s’aibă ună casă, ună aftuchină ică ună vacanță. Un ahtari studiu, adratu di GfK Purchasing Power Europe, spuni ti exemplu, că 2022 fu un an tru cari niţi biletele di avion, niţi pachetele di vacanță nu avură multă căftari, româñilli, găilipsiţ di evoluția economică yinitoare, declarânda tru ună proporție cabaia mari că au naeti s’economisească păradz ma mulţă (68%) și s’inveastiască tru educație (22%). Studiul spuni, tutunăoară, că putearea medie di ancupărare eara cu 51% sum media europeană, aţea ti u spunea România pi loclu 31 ditu ateali 42 di ţări analizate.



    Ateali ditu soni date, vinite aestă aradă di la Institutlu Național di Statistică, spuni că, acă amintatiţli totale medii tu mesu fură, tru România, anlu tricut, di aproapea 6.500 lei (circa 1300 di euro) pe nicukirată, tru creaştire cu aproapea 14% andicra di 2021, nivelu di bană nu easti unu ma bun. Aesta, di itia că inflația și spusi anamea — hărgili fură ma mări di 85% ditu păradzlli amintaţ. La nivel di căsăbadz, amintaticlu total năstricu 7.000 lei (circa 1400 di euro), dimi fu di 1,3 ori ma mar andicra di la hoară. Protili hărgi fură ateali cu consumlu ditu nicukirata, pisti 60%, cum şi tră păltearea a taxelor şi impozitelor, tru proporţie di 30%. Produsili alimentare eara un cirecu ditu consumul a nicukiratiloru, deapoa yinu aţeali ti casă şi utilităţ. Tră biuturi alcoolice şi tătumi romăñilli hărgiuriră tru mesu 265 lei şi maş 17 lei tră educaţie. Amintatiţli ţi nu suntu duri au consecințe sociale importante – scot pi geadei tut ma multi cătigurii profesionale.



    Di aproape trei stămâni, greva generală diclanșată di profesori țăne caplu di afiș a giurnalelor informative, deapoa si cadrele sanitare, angajații ditu penitenciare ică ceferiștilli exprimânda-și niifharistuserli ti tiñiili di cafi mesu pritu protesti. Acăţaţ anamisa di căftărli a sindicatelor, di ună parte, și nananghea ta s’ñîcureadză hărgili, di alantă parte, di itia că adunarea di fonduri la buget nu easti la nivelu la cari eara lugursită, politicienii caftă cearei. Cearei cu ahât ma anănghisiti cu cât easti anticipată ună creaștire economică ma ñică tru aestu an, iara inflația nică easti pi dauă ţifri.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala