Harta
pandemică a României se înroşeşte treptat, pe măsură ce tot mai multe
localităţi şi judeţe au atins şi depăşit nedorita bornă 3 a numărului de
infectări la mia de locuitori. Situaţia epidemiologică se agravează şi urmează
o perioadă dificilă, a recunoscut preşedintele Klaus Iohannis. Autorităţile au
pus, însă, la punct, un plan de creştere a capacităţii de terapie intensivă în
mai multe oraşe, a informat preşedintele, răspunzând, astfel îngrijorărilor
justificate cu privire la capacitatea sistemului medical de a face faţă
asaltului Covid-19.
Klaus Iohannis: Planul strategic pentru următoarea perioadă
prevede etape clare de implementare şi urmăreşte deschiderea unor noi
capacităţi de terapie intensivă distribuite la nivel naţional, precum cele de
la Oradea, Constanţa, Craiova, în locaţii nou construite cu destinaţii de
terapie intensivă sau care se vor transforma în secţii de terapie intensivă. Am
solicitat date despre Bucureşti, şi aici vom avea în şapte spitale o extensie a
capacităţii de terapie intensivă şi pot să vă spun că în următoarele maximum
zece zile vom avea suplimentar faţă de ce există acum 123 de paturi de terapie
intensivă.
Potrivit lui Klaus Iohannis, în spitalele din ţară sunt
acum peste 3.000 de paturi de terapie intensivă pentru toţi pacienţii. Există,
de asemenea, cinci unităţi de terapie intensivă mobilă, două spitale modulare
şi un modul ATI, cu un total de 169 de paturi. Ministrul Sănătăţii, Nelu
Tătaru, a amintit că, la apariţia primului caz la nivel naţional, în urmă cu 8
luni, România dispunea de 740 paturi la terapie intensivă. S-a ajuns în prezent
la 1.200, iar în perioada imediat următoare vor fi asigurate 1.400 de paturi, a
precizat ministrul. Din opoziţie, social-democraţii afirmă, însă, că
preşedintele Iohannis şi guvernul liberal au eşuat catastrofal în gestionarea
crizei sanitare.
Reprezentantul României la Organizaţia Mondială a Sănătăţii,
Alexandru Rafila, înregimentat recent în PSD, a declarat că situaţia este
îngrijorătoare şi reclamă o abordare mult mai profesionistă. Alexandru Rafila: Important
este să putem să creştem capacitatea sistemului de sănătate publică să
identifice cazurile de persoane bolnave, să existe un acces facil la testare şi
persoanele să poată să fie îndrumate în ceea ce priveşte paşii pe care trebuie
să îi urmeze; să existe disponibilitate la nivelul asistenţei medicale să
trateze toate categoriile de pacienţi, nu numai pe cei infectaţi cu noul
coronavirus şi, lucru esenţial, să avem o comunicare profesionistă, care să
convingă populaţia că este un partener al sistemului de sănătate şi al
sistemului public în general.
Secretar de stat apolitic, şeful
Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, consideră că, în acest
moment, problema personalului medical este extrem de importantă. El a dezavuat
opinia potrivit căreia medicul care nu are anumite competenţe nu trebuie să
participe la îngrijirea bolnavilor cu COVID, dacă situaţia o cere.