Tag: Harvard

  • Jurnal românesc – 28.12.2017

    Jurnal românesc – 28.12.2017

    Au fost desemnaţi cei 39 de finalişti ai
    Ligii Studenţilor Români din Străinătate pentru anul universitar 2016-2017. Ca
    în fiecare an, concursul din cadrul Galei Studenţilor Români din Străinătate
    aduce în prim planul societăţii româneşti o serie de tineri români cu rezultate
    academice şi extra-curiculare de excepţie. În competiţie, la cele şase
    categorii de anul acesta, s-au înscris peste 80 de studenţi români din toate
    colţurile lumii. Concurenţii provin de la universităţi de prestigiu
    internaţional, precum Harvard, Cambridge, Berkeley, Carol Davila din Bucureşti sau
    Universitatea din Stuttgart. Preselecţia celor peste 80 de studenţi, masteranzi
    şi doctoranzi înscrişi în Concurs a fost realizată într-o primă etapă de
    laureaţii ediţiilor precedente, care au decis finaliştii fiecărei categorii.
    Cei mai buni studenţi români înscrişi în competiţie vor fi anunţaţi în cadrul
    Galei Studenţilor Români din Străinătate. Evenimentul va reuni, pe data de 4 ianuarie, la
    Palatul Parlamentului din Bucureşti, peste 800 de participanţi – studenţi şi tineri profesionişti,
    personalităţi din mediul academic şi sectorul public, din mediul de afaceri şi
    cel neguvernamental. Totodată, vor urca pe scenă tineri artişti români de
    renume internaţional, alături de care invitaţii şi membrii vor sărbători 9 ani
    de activitate a Ligii Studenţilor Români din Străinătate. Aceasta este o organizaţie neguvernamentală, apolitică
    şi echidistantă, care promovează iniţiativa, profesionalismul şi solidaritatea
    membrilor săi, ca reprezentanţi de valoare ai României, dar şi o atitudine
    pozitivă faţă de perspectivele reorientării lor spre ţară.






    Creşterea dobânzilor este unul din cele mai mari riscuri
    pentru români şi anul viitor, avertizează economiştii, care susţin că indicele
    ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea
    creditelor în lei, va continua să urce şi în 2018. Aproape toţi economiştii
    participanţi la un sondaj spun că sunt de remarcat anticipaţiile de majorare a
    ratelor de dobândă la leu atât pentru scadenţele pe termen scurt (trei luni)
    cât şi pentru cele pe termen mediu (cinci ani). Specialiştii estimează că rata
    medie a ROBOR cu scadenţă de trei luni va ajunge, peste un an, la 3,25%. În
    plus, specialiştii susţin că un risc pentru 2018 este dat de creşterea
    dobânzilor, trend observat deja în ultimele luni ale acestui an. În opinia lor,
    dobânzile mai mari ar putea reprezenta o frână pentru împrumuturi, cu efect în
    consum şi investiţii şi, implicit, în creşterea economică. În decurs de un an,
    indicele ROBOR, folosit la calcularea ratelor pentru împrumuturile în lei, s-a
    triplat, ajungând de la 0,73% în noiembrie 2016, la 2,10% în prezent.





    Românii care sunt în căutarea unui loc de muncă
    îl pot găsi atât în ţară, cât şi în străinătate. Sunt vacante peste 16.500 de
    slujbe în România şi peste 1000 în state europene, mai ales în
    agricultură. Agenţia Naţională pentru
    Ocuparea Forţei de Muncă a precizat că meseriile cele mai căutate de angajatori
    sunt următoarele: agent de securitate, lucrător comercial, muncitor în
    asambalarea şi montarea pieselor, în industria confecţiilor, vânzător,
    manipulator de mărfuri, montator, şoferi, ingineri, lucrători în agricultură,
    asistenţi medicali. Firmele de peste hotare vor să angajeze prin
    intermediul reţelei Eures România, iar oferta este destul de diversificată.
    Cele mai multe locuri vacante sunt în Portugalia – 330 – la cules de zmeură. Şi în Spania sunt libere 150, tot în agricultură, la cules de
    fructe, iar în Malta sunt vacante 150 de posturi de şofer de autobuz

  • Noul guvern român

    După recenta ieşire de la guvernare a liberalilor, cele trei partide rămase în barca puterii — PSD, flancat de acoliţii săi juniori, UNPR şi PC – au depăşit relativ repede momentul. În căutarile pentru găsirea unui nou aliat care să asigure absolut necesara majoritate parlamentară, premierul social-democrat Victor Ponta s-a oprit, previzibil, în dreptul UDMR, o prezenţă aproape obligatorie în ecuaţia puterii, încă de la mijlocul anilor ’90.



    Noua construcţie executivă nu va mai avea un suport parlamentar la fel de mare ca precedenta, când majoritatea parlamentară, coagulată în USL, era de aproape 70%. Din acest motiv, noii majorităţi îi va fi dificil, dacă nu imposibil, să promoveze proiecte de anvergură în Parlament, precum modificarea Constituţiei sau regionalizarea. În linii mari, proaspătul cabinet Ponta va păstra punctele-cheie din programul de guvernare al USL şi va avea, în mare, aceleaşi ministere.



    PSD, UNPR şi PC îşi menţin oamenii din precedentul guvern, cu unele permutări în cazul PSD, în timp ce UDMR preia cele doua ministere din a căror administrare a făcut, pare-se, o pasiune — Cultura şi Mediul. În schimb, noutăţile, între care unele cu adevarat surprinzătoare, apar în cazul portofoliilor pe care le acopereau liberalii.



    Printre propunerile insolite făcute de premier se număra două femei – fosta marea campioană la atletism Gabriela Szabo, nominalizată la Tineret şi Sport, şi o absolventă de Harvard, Ioana Petrescu, la Finanţe. Nominalizarea celei din urmă reprezintă o dublă premieră: prima femeie la Finanţe în toata perioada post-comunistă şi cel mai tânăr titular la acest minister, considerat unul cu greutate.



    Un alt nume neaşteptat, aflat, şi el, pe lista tinerilor tehnocraţi promovaţi în guvern, este cel al actorului Bogdan Stanoevici, care, deşi nu este recomandat de notorietate, este propus ca ministru delegat pentru românii de pretutindeni. Executivul va avea patru vicepremieri, câte unul pentru fiecare partid reprezentat in executiv.



    Despre noul său cabinet, premierul Ponta a spus că va readuce stabilitatea politică, după câteva săptămâni agitate, în care regimul de lucru al guvernului a fost dat peste cap. La capitolul obiective, Ponta a inclus, între altele, o creştere economică solidă, aşa cum a fost cazul în 2013, şi ridicarea ştachetei în privinţa absorbţiei fondurilor europene.