Masti zuyrâpsiti di prof.dr. Maria Pariza, prof.dr. Mariana Bara şi poeta Kira Iorgoveanu Mantsu:
Dit CALEIDOSCOP AROMAN – prof.dr. Maria Pariza
Poet şi prozator armânescu. Easti faptu tu dzuua di 5 di yinaru, 1940 tu hoara Toccilar, Românie di părinţă armân’i grămustean’i dit Vârgârii. Sculia primară u feaţi tu hoara Ceamurlia di Nsus iu s’mutarâ părinţăl’i a lui dupu anlu 1940.
Liţeulu ălu feaţi tu căsăbălu Babadag şi Facultatea di Dreptu Bucureşti. Lucră ca juristu tu ipotisea di procuror, a deapoa dit 1980 băneadză Custanţa şi lucreadză ca avocatu.
Ahurhi s’ngrăpsească pi limba română, ma nu-l’i deadi di mănă şi ti aţea să aşţă s’ngrăpsească pi armâneaşti.
Cănticlu a lui “Cătu ti voi” s-feaţi multu avdzătu cănticu şi dipu ca popular. Poeziili a lui şi ma multu proza a lui şcurtă ăl’i si publicară tu tuti revistili armăneşţă ţi s’publicară tu aeşţă vără dzăţ di an’i.
Prota carti cu poezii “Trec an’il’i şulinar” u publică pi păradzl’I a lui, la Editura Litera, Bucureşti, 1985.
Cartea cu proză şcurtă “Vără nauă, vără veacl’e” u publică iara la Editura Litera, Bucureşti, 1986.
La Editura Cartea Aromână, thimil’iusită di Tiberius Cunia, l’irtatlu a nostu “CORESI” l’iu publică tută proza tu dauuă tomuri sum titlul “Aeşţă Armân’i — Oamin’I dit pirmithi”, Custanţa, 1998.
(cortină muzicală/ pirdelu cu nihadz)
Vruts ascultatori,
S-videmu ma largu ţi ari angrăpsită Prof. dr. MARIANA BARA ti umoristul COLA FUDULEA:
Unâ analizâ a cărţâlor al Cola Fudulea u faţi Mariana Bara, prozatoari şi ea, ama şi autoari di carţâ di lingvisticâ, aşi cum l’i-easti formaţia a l’ei universitarâ.
Tu işita-a meslui cirişaru 2010, Cola Fudulea, ţi bâneadzâ Custanţa, câsâbălu di-tru România, di la Amarea Lae, feaţi unâ vizitâ, câlisitu la Suţata Culturalâ Armâneascâ, di Bucureşti, la Tercl’iul di limbâ armâneascâ. Coordonatorlu a aluştui Tsercl’iu, profesorlu Alexandru Gica, avea pitricutâ unâ hâbari trâ vinita a umoristului şi tru cari fâţea şi unâ şcurtâ părăstiseari al Cola Fudulea. Niscănti dati pitricuti di el suntu aesti:
Cola Fudulea tipusi tu 1985 cartea di poezii “Trecu anjlji shulinaru” sh-tu 1986 cartea di părăvulii “Vără noauă, vără veaclj” tsi fu unu dealithea evenimentu ti armânjlji ditu România cătse părăvuliili adutsea aminti di turlia di angrăpseari alu Nicolae Batzaria.
Tiberius Cunia tipusi (la Editura Cartea Aromana) proza shcurta alu Cola Fudulea tu trei volumi (1998, 1998, 2004). Treili volumi poartă numa “Aeshtsa Armânj – oaminj dit pirmiti” shi tuti ahurhescu cu idyili zboară alu Cola Fudulea:
“Easti, tu suflitlu a meu, un loc tsi acatsă partea dit guneauă, di ninga icoană. Aclo, tu noptsăli căndu căndila easti apreasă, St-Măria vearsă shopat di lăcărnji ti tuts atselj cari chirură sh-ti tuts aeshtsă cari băneadză trunduits, ciulduits sh-arăspăndits di istorie, ti tuts aeshtsă armânj – oaminj dit pirmiti.”
Adunarea di la Cercul di limba armânească, di la Suţata di culturâ, cu scriitolu Cola Fudulea s’ţănu tru dzuua di işitâ a meslui cirişaru, 30 di cirisharu, unâ dzuuâ dupu sârbâtoarea a Sâmţâlor pitricuţ s-arâspândeascâ crâştinismul.
Inspiraţ di-tru caracterizarea ali Mariana Bara, va-s făţemu unâ altâ caracterizari, metaforicâ, şi va-s dzâţemu că scriitorlu Cola Fudulea fu pitricut, vahi di la unu… Hristolu a umorlui, a şicăiiloru, tra-s arâspândeascâ şicaia şi uspiţâl’ia armâneascâ.
Mariana Bara faţi unâ analizâ, cu numa Prosuplu di artistu, a cărţâlor al Cola Fudulea. Ia ţi dzâţi ea:
Ma vrei sarâdz, dishcljidi ună carti anyrăpsită di Cola Fudulea. Ama va svedz aclo ma multi temi. Disfeciu ndoauă di eali sh li arădăpsescu aua (cătse nu agiumshu la sutsatã…):
COLA FUDULEA PROSUPLU DI ARTISTU.
Cola Fudulea adutsi tu literatura armâneascâ unu fondu di cunushteari istoricâ, unâ memorii a farâljei, cu doauâ pârtsâ tsi angreacâ ti identitatea armânjloru ditu Românii: isturiili adusi ditu Balcanu (nai ma multili ditu Vâryârii), isturiili exemplari, pirmithi sh fapti, tsi urdinâ la tuts yrâmusteanjlji vinits tu Românii; isturia di dupu colonizari, adaptarea, asimilarea pi anarya aua tu Românii.
Analiza ali Mariana Bara easti ndreaptă pi dauâ părţâ: GUSTULU TRAYICU, PROZA FANTASTICÂ, a daua parti CULTURA ARMÂNEASCÂ şi, a treia, cu numa scrisâ ntră ghilimadz, seamnili al Guillemet, editorlu francez, “MODERNIZAREA”. Va-s dăm, tra-s dzâţemu aşi, zborlu ali Mariana Bara:
GUSTULU TRAYICU, PROZA FANTASTICÂ.
Cola Fudulea debutâ cu prozâ ti hazi, tu 1986, Vârâ noauâ, vârâ veaclje. Tuts lu shtimu ti shicâgi, ti mintimenu umoristu.
Ia câ tu proza armasâ nica vârâ dosprâz’ di anj nitipusitâ, Cola Fudulea caftâ unâ altâ cali, ahândoasâ, ampiltitâ cu isturia.
Aua, tu cumata Cu numta pisti muntsâ, anyrâpsitâ tu 1986 sh tipusitâ tu protlu volumu ditu 1998[1] (p.89 — 100), Cola Fudulea treatsi tu zboarâ unâ thamâ, unâ diplâ di stâvurseri antunicati, apreasi alargu unâ di alantâ, ama uidisiti tu soni tu idyea cali. Pirmthlu — pânâ tora unâ dinâseari — ari arâdâtsinj vahi tu isturia realâ:
Cuscârlji vinits Vudena tâshi di Bijdova tu Rodopi, di multu alargu, ankisescu calea nâpoi cu nveasta ascumtâ di zâvonlu aroshu, lungu, grosu, ama nu shtiu tu aestâ oarâ câ nu lâ deadirâ nveasta tsi u isusi socurlu cu unâ lirâ di malâmâ. Tâshi tu murgishu, tu vuloaga iu dinâsirâ ti dispustuseari, vedu tuts anda unâ suratâ tradzi zâvonlu, câ nveasta atsea alâvdata easti urutâ, ncusuratâ, groasâ, fârâ njatâ, niundzitâ — sora ma marea a featiljei mshati tsi avea loatâ hari a socurlui.
Pân’tu aestâ minutâ, pirmithlu s’uidiseashti cu alti, tsi li avdzâmu di la pâpânj, cându yrambolu eara ma ciurucu, ma zmeti di câtu fu alâvdatu, cându ti pruxinii avea ankisitâ altu sh avea dzâsâ câ yrambolu easti isa tu njatâ cu nâsu. Ahtari paradiymâ aflâmu sh tu isturia a vâsiljadzloru ditu Frantsa (Galii), cându pruxinitslji fudzirâ s’caftâ nveasta cu unu caduru mshatu zuyrâpsitu, iu spunea unu gioni aleptu, cu prosuplu nyiliciosu, ama yrambolu eara dipu kirutu, fârâ aumbrâ.
Ama Cola Fudulea vru s’treacâ anaparti di isturia etnograficâ mplinâ di detalii ditu bana a yrâmustenjloru (cumu s’adra pruxinia, cumu eara zâvonlu, fustânjli, buieili, stuliserli, cumu s’arâdâpsea cuscrilja, tsi cânta, tsi turlii di calj avea, tu tsi locuri bâna etc.) sh arâdâpsitâ tu unu spatsiu geograficu acâtsatu tu hartâ: Vudena, Neaushti, Bijduva.
Nâietea a lui easti s’dizvârteascâ unâ prozâ cu ma multi dipli, s’li arâdâpseascâ fronimu pânâ tu soni: (şi, Mariana Bara misurâ vârâ dzaţe puncti, prit care ghideadzâ materia tematicã a cumatâl’ei literarâ)
-“mârata nveastâ nauâ” u shintea multu mâ-sa, pânâ s’fugâ cuscârlji, ayunjisits câ avea cali alargu tu Rodopi;- “nu armasi kiro di vârâ coru” (greashti socurlu mari);
– cumu s’cunuscurâ doilji cuscâri m pâzari Vudena, yinlu dultsi di Neaushti sh feata ca luna, unâ sh unâ isusitâ;- numta “sh mâni. Io hiu andreptu sh tora” (dzâtsi fen’su a featiljei);
– Halciu, lali a yrambolui, nu s’hârsi ti isuseari, nu lâ aurâ sâ nkirdâseascâ; nu s’hârsi, limnusi anda vidzu isusita; ama nu gri dipu ta s’nu aspargâ kefea a frati’sui;- socurlu dzâtsi câ isusearea easti di la Dumnidzâ: “Atsel di Ndzeanâ ânj ti ascoasi ân cali”;
– tutu nâsu apuitueashti alantsâ tu soni sh dzâtsi “ashi nâ fu ngrâpsitâ”; – tu vâloagâ iasi unâ tâbâbii di luki tsi asparu calji, vatâmâ birbetslji;
– luplu manolicu tu soni arâkeashti diotlu, calu a yrambolui;- yrambolu keari.
Ti tsi ari simasii aestâ prozâ disâ realâ, disâ fantasticâ ? sâ ntreabâ Mariana Bara. Ea creashti tu arada ahurhitâ di Marcu Beza, ama cu modernâ tâtseari a naratorlui, tsi nu exiyiseashti, nu aspuni ma multu di atsea tsi lipseashti ti adyivâseari cu angâtanu. Câtse trayedia eara ampiltitâ cu bana, cu pruxiniili, cu sistemlu matrimonialu armânescu. Zborlu datu eara ti unâ etâ, semnulu datu nu s’loa nâpoi. Tinjia s’tsânea di multi ori cu curbani.
Bitism aoa textul a studiului tsi are, cum dzâsimu, ninca alti dauuâ pârtsâ.
(cortină muzicală/ pirdelu cu nihadz)
Vruţ ascultători,
Vă dăm, ma largu, s-avdzăţ ţi ari ngrăpsită poeta KIRA IORGOVEANU MANTSU ti opera-a a scriitorlui COLA FUDULEA:
La anlu 2007, cãndu tipusiiu Brüxelles antholoyia di poezii armâneascâ, tu doauã limbi (armânâ-francezã) — Noi, poetslji a populiloru njits“, bâgaiu unâ cumatâ ditu proza alu Cola Fudulea Cãntã fãrshirotslji“. Prozã tu antholoyii di poezii? Ama, proza alu Cola Fudulea ari hari poeticã, mayicã…
(Ti atselji cari au arâvdari s-adyivãseascã aestu njicu giuvairu litiraru!)
Cãntã Fãrshirotsilji
Cara s-nu-avea doara s-cãntã, omlu lipsea s-arãdã glãreshti, s-azghearâ ca prãvdzãli, cã niscãntiori, caimolu, i haraua nu pots s-li-aspunji mashi cu zboarã, s-hibã eali sh-di nai ma aleaptili. Ma, ashi, sãlãgheshtsã boatsea shi-atumtsea ducherli – sh-cãndu hii s-ti lja haraua, ama sh-cãndu tsã yini s-aurli ca ayrimea – pritu cãnticu tsã li-anveshtsã tu stranji pirifani, cã sh-tu-ahtari aradã lipseashti s-ai tinjie ti atselji cari ti ascultã (…)
Cumu nu-ari sãrbãtoari fãrã cãnticu, atsea noapti cãdzu multã cãntari. Aveamu avdzãtã io sh-alti ori, tu ahãti alti aradz, cumu cãntã fãrshirotsljii, ma nu dipu shi-ashi. Earamu mashi oclji sh-ureclji.
Mushuteatsa a cãnticlui fãrshirutescu yini di-aclo cã la elj nu cãntã unu, doi i mashi-ndoi oaminji. Cãntã tuts! Unlu di elj lu-ahurheashti, altu “lu lja”, dupã elu, sh-tuts alantsã tragu niholu, dimec, ashi, agiutã. Aoa, la aestu niho, easti tutâ mushuteatsa a cãnticlui, aestu niho ti-acatsã tu mâyie, di tsã si pari cã tutã casa easti mãyipsitã … (…).
Cari armãnu nu-ari mirachi ti cãntari? Cãnticlu avdzãtu di la ahtãri oaminji easti cumu-i cuzunaclu dupu mãcari, i unã lingurã di njeari tahina, pi inima agiunã sh cu gura amarã-pilonjiu. Tuti au pi lumea aestã aradhã, ashi cã unu cãnticu aleptu, unã boatsi ayisitã lipseashti s-yinã ca tsiva cari ti-aumdzi pi-aranã i tsã-ndultseashti suflitlu.
Ãlj vini arada sh-alu Yioryi Celea…! Duchimu aestâ, dupu tâtsearea cari s-alâsa tu udã… Nu cã paplu Celea eara vãrã di-atselji cari voru pãlãcãrseari ta s-cãntã, ma haraua, marea harauã, va niheamã ashtiptari, ta s-hibã ma mplinã shi s-u gushtsã ma ghini. (…)
« Goga! Goga! » Tuts cãftarã cãnticlu aestu, dupu cari ashtiptarã cu suflitlu la gurã. Papu Celea nu-ntriba cari va s-hibã atselu cari va-lj ljia cãnticlu. Shtia elu, shtia shi-alantsã, di la alti aradz, cã tinjia aestã nu easti ti cari s-hibã. Ahurhi cãnticlu… Boatsea miryiuruseashti sh-dupu mashi trei zboarã s-alinã, s-alinã:
«Aidi, tâsh la treili, more, marmari»
Intrã sh-atselu cari lja cãnticlu sh-niholu pãrnjeashti… Tuts caftã s-easã ma ghini canticlu-aestu sh-cãndu agiundzemu la: «Scoalâ, Gogâ, scoalâ, hilja a mea,/Câ yinu cuscrilji ta s-ti lja» boatsea alu papu Celea aurlã shi-azghileashti, alantã treamburã sh-plãndzi sh-niholu bagã ma multã puteari. Canda ai dininti numta iu Goga, pi moarti, alãxitã nveastã nauã sh-teasã pi crivati, nu poati sã si scoalã ta s-u lja cuscrilji, pãrintsãlj aurlã shi zghilescu, soia s-dirinã di plãngu, uborlu-ntregu miryiuluseashti sh-loclu tutu s-cutreamburã. Hicatlu tsã si-arupi cãndu mãrata Goga greashti di bãgatã:
«Dã-u njica, dado, ta s-u lja
Cu shcreta di paea-a mea!»
Cãndu cãnticlu s-bitisi, paplu Celea alãsa caplu-nghiosu. Alantsã adrarã idyiulu lucru. Canu nu scoati vãrã zboru, di canda, tu mesi di elji, tora, niheamã ma ninti, dipusimu sfinduchea, tu groapa iu Goga va s-armãnã nvãlitâ ti daima.
Cãtã tahina, cãndu mi bagu, tu locu di somnu, mi-acatsã minduearea: «Ca tsi featã eara Goga aestã?» Ari vãrã altu mortu cari armãnjilji s-lu plãmsirã ahãtu? Cã, pitu cãnticu, pisti anj, tuts fãrshirotslji, nu mashi soea, u plãngu nica Goga, nveasta cari-sh didea suflitlu dipu tu oara cãndu, tu unu altu uboru, soacra u-ashtipta cu mirachi.
Tu cãnticlu fãrshirutescu Goga anyiliceashti ca arãdãrichea di flurii pi frãmtea di-nveastã armãnã. Fãrshirotslji nu avurâ, sh-poati cã nu va s-aibâ canãoarâ, boatsi ca-alu Yioryi Celea!
RRI – Secţia armânească 07.01.2020
Autor: Taşcu Lala
