Radio România Internațional

Tag: heavra

  • Efectili a epidemiil’ei di rujeolă (22.09.2016)


    Nivrearea a părinţalor tra ş-vaccineadza cilimean’il’i contra ali rujeola şi campaniile iresponsabile contra a imunizaril’ei a n’icazantaloru s-yiipsescu cu mari ponu tru datile oficiale a Ministerlui a Sănătatil’ei di Bucureşti: trei n’icazanta murira şi aproapea 700 landzidzara tru protl’I optu mesi a aistui an, tru condiţiile tru cari, anlu ti tricu, avea masi şapti cazuri confirmate şi niti un mortu. Cu alte zboara, România s-ampuliseasti cu una epidimie di rujeolă, aca, tru doiil’i an’i dit soni, nu avura mari probleme ti aprovizionarea cu vaccinul imunizantu. Laurenţiu Colintineanu, purtător di zboru a Ministerului tra Sănătati, cundil’eadză:




    “Ateali trei decese suntu la ciimean’il’i sum ilikia di un an, ama, ti furn’ia că suntu ciimean’i di un an ş-cama cari nu suntu vaccinaţ şi cari landzadzascu di rujeolă, aeşta agiungu s-hiba purtători şi suntu una fuvirseari tra cilimean’il’i sum ilikia di un an. Dimec, aesti trei cazuri niti nu acatara s-agiunga tu ilikia di vaccinare tra s-aiba imunitati contra ali rujeola şi aestu easti un lucru ti na gailipseasti multu.”




    Cu alte zboara, ateali trei decese s-featira cu ciimean’il’i sum iikia di un an, dimec sum ilikia la cari s-fati vaccinarea contra ali rujeola. Tru una comunitate cu anvaleari hairlatica a vaccinaril’ei, tuţ cilimean’ili sum un an lipseasti sa s-harseasca di aşi-numasitlu efectu di avigl’eari tru parei. Ma aretcu, atel’i trei ciimean’il’i morţa putea s-hiba vigl’eaţ prit ni isearea tru migdani ali rujeola la cilimean’il’i ma mari, ti tricura di ilikia di vaccinare, cara aeşta vrea s-hiba vaccinaţ.




    Ti easti rujeola? Una langoari contagioasă cari la adusti zn’ie maxus a cilimean’iloru. Heavra multu mari, tusea tran’ipsitoari, erupţie cutanată … suntu masi ndaua dit simptomili a aistei langoari. Cum poate s-hiba prevenită? Masi pritu vaccinare. Em, uidisitu cu nascanti studii fapti tora ma nainti, România are nai ma marea scădeari a ratal’ei generala a vaccinaril’ei, a deapoa Ministerlu a Sănătatil’ei ma largu va la habarsieasca a banatorloru tra hairea a aistei.




    Diznau, purtătorlu di zboru, Laurenţiu Colintineanu: Campaniile dizvartiti suntu una problemă, cadealihea ti lipseasti s-hiba acatata tru isapi şi Ministerlu a Sănătatil’ei ari naeti s-dizvarteasca ti scurtu kiro — zburamu ti ndaua staman’i – una campanie di informare tra hairea ti u ari vaccinarea, ti furn’ia că securitatea şi sigurlakea a cilimean’iloru tru ti mutreasti sănătatea – tru aesta noima spun – suntu di amprotusa.”




    Ministerlu a Sănătatil’ei fati cl’imari a parinţaloru s-tin’isească calindarea di vaccinare ndziminată contra ali rujeola, a oreionlui şi ali rubeola. A deapoa tru locarli zn’iipsiti, Institutul Naţional di Sănătate Publică fati urminie tra vaccinarea a cilimean’iloru la ilikia di şapte mesi, cu fatearea a vaccinlui diznau la ilikia di un an. Nai cama multe cazuri s-featira tru tentrul şi ascapitata ali Românie. Aoa si aclo suntu zn’iipsiti ma multu di giumitati dit giudeţili a vasiliil’ei.




    Autor: Roxana Vasile


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Ascumbuseari contra ali Ebola

    Ma multi stati membri ali Uniunii Europene — ntră cari Marea Britanie. Franţa, Austria şi Belgia – apandăsiră la cl’imarea ali Comisie Europenă, cari deadi spitali di campanie, ambulanţi, produse sanitari, echipamente di protecţie şi experţă, cu scupolu tra s-dănăsească epidemia di heavră hemoragică cauzată di viruslu Ebola. Cu ună isapi cari spuni aproapea 8 n’il’I di inşi contaminaţ şi aproapea 4 n’il’I di morţă, nai cama di piricl’iu lăngoari a momentului pari ascăpată dit mănă. Sierra Leone, Guineea şi Liberia armân di largu nai cama zn’ipsiti, a aistor lă si adavgă Nigeria şi Senegal. Idyealui găilipsiti di arăspândearea a virusului — unăoară cu moartea a protlui american tru SUA di furn’ia a aistei lăngoari şi cu nregistrarea a protăl’ei contaminari nafoara a teritoriului african, tru Spania – Europa şi Statili Uniti l’ia meatri tut ma serti di securitati tra furn’ia că epidimia s-nu s-alaxească tru ună fuvirseari globală.



    Cazuri aoa si aclo ali maladie ti vini di furnj’ia a viruslui Ebola tru Europa suntu inevitabili, aestu lucru avândalui ligătură cu urdinarea anamisa di Europa şi văsiliili zn’iipsiti dit Africa di Vestu”, spun atel’I di la Organizaţia Mondială a Sănătatil’ei, adăvgândalui, ama, că vasiliili europeani suntu nai cama ndreapti dit lumi ta s-alumtă cu heavra hemoragică virală cata cum Ebola. Analizândalui turliili di propagari a lăngoaril’ei şi urdinarea aeriană, cercetătorl’ii lugursescu că probabilitatea că viruslu s-agiungă tru Franţa şi Marea Britanie până tru bitisita a meslui easti iuva anamisa di 50 şi 75%, riscul scadi cătă 20% tru cazlu di n’icsurari cu 80 di proţenti a cursilor cătra regiun’ili afectati. Easti cadealithea ună loterie”, spuni Direk Gatherer, expertu virusolog di la Universitatea Lancaster. Un studiu a oamin’ilor di ştiinţă spuni că ma mulţă oamin’i pot s-aducă lăngoarea tru Europa fără să ştibă că suntu infectaţ.



    Cu tuti aesti, Organizaţia Mondială a Sănătatil’ei nu bagă restricţii di urdinari cătră statili zn’iipsiti şi deadi curayiu a companiilor aerieani să-şi ţănă cursili cătră zonili adusi aminti. Di altă parti, Uniunea Europeană apufusi s-ndreagă ună opearaţiuni aeriană cari s-aibă tru scupo s-agiută văsiliili africani zn’iipsiti. Trei avioani cargo di turlia Boeing 747 va s-hibă pitricuti tru Sierra Leone, Liberia şi Guineea. Protlu va s-azboairă, viniri, di Amsterdam, si va s-poartâ 100 di tonuri di material cu destinaţia Freetown, capitala a statlui Sierra Leone. Preventiv, autorităţli români apufusiră s-da 25 di miliun’i di lei (aproapea 5,5 miliun’I di euro) tra s-ndreagă un spital militar di campanie, tru ună zonă aprucheată di Bucureşti, iu s-poată s-hibă priloaţ eventual’i lăndzidz contaminaţ cu viruslu Ebola.



    Armanipsearea: Tascu Lala