Radio România Internațional

Tag: hectar

  • Preţurile terenurilor

    Preţurile terenurilor

    Potrivit
    legii de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole extravilane din România pot
    cumpăra astfel de terenuri în ţara noastră cetăţenii români, cetăţenii unui stat din
    Uniunea Europeană, cetăţenii statelor care fac parte din Acordul privind
    Spaţiul Economic European, anume Norvegia, Liechtenstein şi Islanda sau ai
    Confederaţiei Elveţiene, apatrizii cu domiciliul în România, într-un stat din
    Uniunea Europeană, într-un stat din Spaţiul Economic European sau în
    Confederaţia Elveţiană. De asemenea, pot cumpăra teren persoanele juridice având naţionalitatea română şi persoanele juridice având naţionalitatea unui stat membru
    al Uniunii Europene, a statelor care sunt parte din Acordul privind Spaţiul
    Economic European sau a Confederaţiei Elveţiene. Toţi
    aceştia pot cumpăra teren agricol extravilan în România respectând dreptul de
    preempţiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi
    al statului român, reprezentat prin Agenţia Domeniilor Statului, în această
    ordine, potrivit Legii de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole extravilane.
    Dacă niciun preemptor nu îşi manifestă intenţia de cumpărare, atunci vânzarea
    este liberă, conform normelor de aplicare a legii. Primăria eliberează
    vânzătorului o adeverinţă însoţită de o copie certificată de conformitate cu
    originalul a ofertei de vânzare, urmând ca acesta să aleagă un cumpărător. În
    această situaţie, dacă în ofertă nu este prevăzută nicio condiţie,
    terenul poate fi vândut în orice condiţii, cu excepţia diminuării preţului.


    În medie,
    în România, un hectar de pământ agricol se vinde cu 2.500 – 3.000 de euro, cu
    mult mai ieftin decât media europeană, de 15.000 de euro. Unele terenuri
    agricole din România pot ajunge, însă, la preţuri mai mari de 5.000 de euro pentru
    un hectar.



    În ceea ce priveşte
    terenurile intravilane din Bucureşti, cele cu suprafeţe de 500 – 600 de metri
    pătraţi din zone foarte bune ale capitalei României sunt
    cele mai căutate de către investitori. Aceste terenuri au în general
    autorizaţii de construcţie, iar preţurile de tranzacţionare sunt de 1.500 -
    2.000 de euro pe metru pătrat. În prezent, preţurile la care sunt scoase la
    vânzare terenurile în Bucureşti variază de la 400 – 500 de euro pe metru pătrat
    în zonele Timpuri Noi, Lujerului şi Bucureştii Noi, la 500 – 600 de euro în zona Progresului şi la 900 – 1.100 de euro pe metru pătrat în zona Calea
    Floreasca – Barbu Văcărescu.

  • Agricultura românească

    Producţiile la porumb, grâu şi floarea-soarelui înregistrate în ultima perioadă plasează România pe primele locuri în UE, iar la rapiţă s-a obţinut cea mai bună producţie din istoria ţării. Introdusă relativ recent, de circa 45 de ani, rapiţa se cultivă în prezent pe o suprafaţă de peste 450 de mii de hectare, iar 80% din producţie merge la export, fiind folosită pentru biodiesel.



    Specialiştii spun că România poate deveni din nou grânarul Europei, în condiţiile în care, an de an, agricultura susţine puternic economia naţională.



    Vicepremierul Daniel Constantin, ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale, într-un interviu pentru Radio România: “Agricultura, anul trecut, din acea creştere de 4% a avut o contribuţie extraordinară, de 1,5% – 1,7%, datorită acestei producţii foarte mari şi datorită faptului că această producţie ne-a ajutat să exportăm foarte mult. Cred că putem mai mult decât atât pentru că până acum am exportat şi exportăm materie primă. Mă uit şi pe primele cifre din 2014, dacă reuşim să procesăm şi după aceea să exportăm valoarea adăugată cred că putem să înregistrăm venituri mai mari pentru fermieri şi venituri mai mari la bugetul de stat. Asta înseamnă că pe acelaşi nivel de producţie putem să avem o marjă de profit mult mai mare.”



    În noul program naţional de dezvoltare rurală 2014-2020, restructurarea şi creşterea exploataţiilor agricole reprezintă obiectivul principal. Ministrul Daniel Constantin explică: Avem cea mai mare suprafaţă, suntem pe primul loc în Europa din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb şi din punct de vedere, probabil, al cantităţii, dar asta nu înseamnă că avem cel mai mare randament. Avem undeva în jur de 4 – 4,5 tone la hectar. Dezavantajul pe care îl avem este că o suprafaţă foarte mare, din păcate, este încă fărâmiţată în exploataţii foarte mici, de până la 5 hectare.”



    De aceea, fermierii care au în exploatare între 5 şi 30 de hectare de teren agricol, vor primi, începând de anul viitor, o subvenţie mai mare din fonduri europene şi de la bugetul de stat, respectiv 210 euro pe hectar. Măsura este menită să încurajeze comasarea terenurilor arabile, întrucât persoanele care deţin parcele mai mici de cinci hectare se pot asocia pentru a primi de la stat sume mai mari.



    În ceea ce priveşte sprijinul pentru cultivarea soiurilor româneşti de legume, ministrul agriculturii a anunţat noi subvenţii pentru care aşteaptă aprobarea Comisiei Europene. Cei care au solarii ar urma să primească 3 mii de euro pe hectar subvenţie, iar cei care au sere, 6 mii de euro pe hectar.