Tag: HERA

  • Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară – HERA

    Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară – HERA

    Comisia Europeană a
    lansat, la jumătatea acestei luni, Autoritatea europeană pentru pregătire și
    răspuns în caz de urgență sanitară. HERA are menirea de a anticipa amenințări
    și potențiale crize sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea
    capacităților de răspuns necesare. Iar atunci când survine o situație de
    urgență, HERA va asigura dezvoltarea, producerea și distribuirea de
    medicamente, de vaccinuri și de alte contramăsuri medicale, precum mănuși și
    măști, care au lipsit adesea în prima fază a răspunsului la criza provocată de
    noul coronavirus, de exemplu.


    Despre HERA am discutat cu eurodeputatul Tudor
    Ciuhodaru – despre misiunea acesteia;
    despre modul în care această autoritate va interacționa cu alte agenții, cu
    statele membre sau cu Parlamentul European; de ce era nevoie de o nouă
    autoritate în acest domeniu.


    Tudor Ciuhodaru: A fost această pandemie și am fost
    între primii care au avertizat în Parlamentul European că ne trebuie o
    modalitate de a răspunde rapid acestor provocări, mai ales că am văzut situații
    în care și sisteme de sănătate mai bine pregătite decât al nostru au fost puse
    în dificultate. Și pot să spun că, cel puțin în stadiile inițiale, lipsa unei
    coordonări s-a văzut și s-a simțit în modalitățile de intervenție la nivel
    european. Practic, vorbim despre un trepied pe care mi l-aș dori aplicat, o
    unitate de primire a urgențelor la nivel european, dacă vreți, numai că aici diferențele sunt pe partea
    de prevenție și pe partea de cercetare. Adică, vrem, practic, ca în orice fel de
    situație pe partea de urgență să putem asigura prevenția – asta înseamnă
    monitorizare permanentă a ceea ce se întâmplă în fiecare stat membru, în așa fel
    încât să sesizezi la timp că există o situație de criză și să ai mecanismele
    adecvate pentru a interveni. Iar dacă vorbim de intervenție, gândiți-vă că aici
    lucrurile sunt extrem de complexe. Propuneam, la un moment dat, inclusiv
    existența unor spitale în care să se poată asigura tratamentul pentru toți cei
    care au nevoie și pentru alte patologii, nu doar pentru patologia de
    coronavirus, în așa fel încât să nu se ajungă în situații dramatice cum a fost
    cea de anul trecut din România.


    Pe de altă parte, vorbim și despre partea de
    cercetare și aici lucrurile sunt extrem de importante. Pentru că în permanență
    trebuie să ai soluții noi, mecanisme de intervenție, să poți oferi și teste și
    aparatură medicală de înaltă performanță, în așa fel încât atunci când apare o
    situație de risc să nu fi descoperit. Este foarte simplu până la urmă: vrem ca
    prin această integrare, această coordonare la nivel european, să putem asigura
    niște mecanisme de intervenție corespunzătoare, având tot timpul accentul pe
    prevenție, pentru că este foarte, foarte clar că într-o lume globalizată astfel
    de situații se pot repeta oricând.

    Și nu este de neglijat. Această agenție
    europeană trebuie să vină în completarea a două lucruri extrem de importante -
    pe de o parte, acea rezervă paneuropeană pe care am aprobat-o în Comisia de
    sănătate a Parlamentului European, de 3,1 miliarde de euro, care, practic,
    constituie o bază de materiale sanitare, ventilatoare, de echipamente medicale
    de primă necesitate, ce poată fi accesată gratuit de statele membre, cu diverse
    sedii la nivel european – și unul dintre ele vreau să fie și este în România în
    acest moment – în așa fel încât atunci când ai nevoie într-o situație de criză,
    fie că vorbim despre pandemie, că vorbim despre alte catastrofe naturale, cataclisme,
    cutremure, să ai acea bază materială accesibilă. Și, evident, dacă alt stat
    membru este mai expus decât cel în care există acest depozit, să zicem, ele pot
    să fie transferate oricând acolo unde este nevoie.


    Am spus de partea materială,
    dar și partea medicală de intervenție este extrem de importantă. Iar pe această
    idee, a acelui corp medical european – am propus să fie extins, în așa fel
    încât în situațiile în care apare o necesitate importantă de personal medical
    sau sunt depășite sistemele de sănătate să poți avea și oamenii bine pregătiți
    pe care să-i poți aloca acolo unde este nevoie. Eu cred că această idee de
    uniune europeană a sănătății, pe care am susținut-o de la început, are mai
    multe pârghii și sunt multe lucruri care trebuie schimbate. Și sper ca acest
    proiect amplu, care vrea, practic, să schimbe modalitățile de intervenție în
    situație de urgență la nivel european să fie cât mai repede pus în practică în
    așa fel încât fiecare dintre noi, cetățean european, să poată beneficia de cea
    mai bună asistență în astfel de situații de criză, pentru că până acum
    lucrurile nu au fost așa cum ni le-am fi dorit.


  • Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență

    Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență

    HERA va anticipa amenințările și potențialele crize sanitare, prin colectarea de informații și prin întărirea capacităților de răspuns necesare. Atunci când va apărea o situație de urgență, Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară va asigura dezvoltarea, producerea și distribuirea de medicamente, de vaccinuri și de alte contramăsuri medicale – cum ar fi mănușile și măștile – care au lipsit adesea în prima fază a răspunsului la criza provocată de noul coronavirus.

    Pilon esențial al Uniunii europene a Sănătății, HERA va fi instituită ca structură internă a Comisiei Europene şi va deveni pe deplin operațională la începutul anului viitor.

    Înaintea unei crize sanitare, HERA va colabora îndeaproape cu alte agenții de sănătate de la nivelul Uniunii Europene și de la nivel național, cu industria și cu partenerii internaționali, în vederea creşterii gradului de pregătire al Uniunii pentru situații de urgență sanitară.

    Această nouă autoritate va elabora modele de prognoză a epidemiilor și, până la începutul anului 2022, va identifica și va acționa în cazul a cel puțin trei amenințări cu impact ridicat.

    De asemenea, HERA va sprijini cercetarea și inovarea pentru dezvoltarea de noi contramăsuri medicale, inclusiv prin intermediul platformelor pentru schimbul rapid de date și al rețelelor de studii clinice de la nivelul Uniunii Europene.

    În plus, va aborda provocările de pe piață și va stimula capacitatea industrială. Va institui un dialog strâns cu industria, precum și o strategie pe termen lung pentru capacitatea de producție, evitarea blocajelor logistice și investițiile necesare.

    De asemenea, HERA va consolida cunoștințele și competențele cu privire la toate aspectele legate de contramăsurile medicale din statele membre.

    În cazul în care va fi declarată o situație de urgență de sănătate publică la nivelul Uniunii Europene, această autoritate poate trece rapid la operațiuni de urgență, inclusiv la luarea rapidă a deciziilor și la activarea măsurilor de urgență, sub conducerea unui consiliu de criză sanitară la nivel înalt.

    Vor fi lansate finanţări de urgenţă şi mecanisme de supraveghere, dezvoltare, procurare și achiziționare de materiale medicale și de materii prime. Vor fi activate aici instrumentele EU FAB – care este o rețea de capacități de producție mereu disponibile pentru producerea de vaccinuri și medicamente. Vor exista de asemenea planuri de cercetare și inovare de urgență, în dialog cu statele membre.

    În următoarele zile, Comisia va publica un anunț de intenție pentru a furniza informații prealabile producătorilor de vaccinuri și de mijloace terapeutice cu privire la procedura concurențială de ofertare EU FAB, planificată pentru începutul anului 2022.


  • Comisia vrea crearea unei Uniuni a Sănătății

    Comisia vrea crearea unei Uniuni a Sănătății

    Ultimul an ne-a învăţat că sănătatea este crucială pentru fiecare dintre noi. Ne-a arătat cât de fragile sunt societăţile noastre şi cât de repede se poate da totul peste cap. Este afirmația făcută de comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, la prezentarea propunerilor prin care executivul comunitar vrea crearea unei Uniuni Europene a Sănătății.

    Potrivit Stellei Kiriakides, în faţa urgenţelor sanitare este important ca toate statele membre să reacționeze rapid și coordonat. De aceea, spune ea, este nevoie de înființarea unei noi agenții, Autoritatea pentru răspuns în situații de urgență sanitară, pe scurt HERA de la denumirea din limba engleză.

    Oficial, bazele noii instituții europene vor fi puse anul viitor, astfel încât agenția să devină funcțională în 2023. Totodată, actualele agenții ale Uniunii Europene, cea a Medicamentului și Centrul de Prevenire și Control al Bolilor, ar urma să joace un rol sporit.

    Prima dintre ele ar urma să monitorize rezervele de produse sanitare din statele membre și să acționeze rapid, in caz de urgenta, astfel încât să nu se ajungă la o lipsă de medicamente și de dispozitive medicale. În același timp ar urma să acorde consiliere științifică privind tratamentele eficiente în cazul unor afectiuni cu potențial de a declanșa crize sanitare.

    Iar Centrul de prevenire a Bolilor ar urma să aibă capacitatea de a mobiliza și de a desfășura în teren grupuri operative de asistență medicală pentru a sprijini acțiunile statelor membre.

    Nu în ultimul rând, Comisia vrea elaborarea a unor planuri și recomandări pentru situații de criză pentru întreaga Uniune, de care să țină cont statele membre in stabilirea propriilor strategii nationale.

    Ar urma de asemenea să fie creat un sistem de supraveghere la nivel comunitar și să fie îmbunătățită raportarea datelor, legate, de exemplu, de numărul de paturi disponibile în spitale sau de capacitatea de tratament specializat și de terapie intensivă.

    Planurile prevăd de asemenea posibilitatea declarării unei situații de urgență sanitară în întreaga Uniune în coordonare cu Organizația Mondială a Sănătății.

    În momentul de față, domeniul sănătății ține de competențele fiecărui stat membru în parte, de aceea, crede Bruxelles-ul, a apărut și lipsa de coordonare din primul val al pandemiei de COVID 19.

    Sunt investiții în viitorul nostru, a ținut să precizeze Stella Kiriakides, care a pus accentul pe bugetul de cel puțin 100 de milioane de euro pe an, de care ar urma să beneficieze măsurile propuse. Pentru a fi puse în practică este nevoie de aprobare din partea Parlamentului european și a statelor membre.


  • 15.09.2020 (mise à jour)

    15.09.2020 (mise à jour)

    Etat d’alerte — Ce mardi, le gouvernement de Bucarest a prolongé de 30 jours l’état d’alerte en Roumanie. Selon le Groupe de communication stratégique, suite aux tests réalisés au niveau national, 1.111 personnes ont été dépistées positives au virus SARS-CoV-2. Depuis le début de l’épidémie en Roumanie, fin février, jusqu’à présent, 105.298 cas ont été confirmés. Le Groupe de communication stratégique annonce que les données relatives aux personnes déclarées guéries ne sont pas disponibles en raison de certaines modifications techniques à l’application de centralisation des données. En revanche, on sait que 4.236 personnes ont perdu la lutte contre la maladie.



    Rentrée — En Roumanie, près de 3 millions d’élèves ont commencé une nouvelle année scolaire ce lundi. Dans quelque 12.500 écoles de Roumanie, les enfants se rendent aux cours en présentiel, dans près de 5000 écoles, les cours se déroulent dans un système hybride, avec des cours en présentiel et en distanciel, alors que les élèves de 260 écoles les cours auront des cours exclusivement en ligne. Avec le début de l’année scolaire dans le contexte de la pandémie de Covid-19, plus de la moitié des parents du milieu urbain, soit 55%, souhaitent que l’activité scolaire se déroule physiquement et que les enfants se rendent à l’école, selon une étude récemment publiée et représentative pour le milieu urbain. Une bonne partie des parents, soit 61%, affirment que les écoles ne pourront pas mener les activités éducationnelles dans des conditions de sécurité. C’est pourquoi 66% de personnes interrogées affirment que les élèves devraient porter le masque dans les salles de classe.



    Métro — La ligne de métro Drumul Taberei — Eroilor, qui relie l’ouest au centre de Bucarest, a été inaugurée ce mardi. Les autorités ont assuré que les systèmes étaient fonctionnels afin d’assurer aux voyageurs toute la sécurité et le confort nécessaires. C’est la première ligne de métro entièrement conçue et construite après la chute du communisme, en décembre 1989. Elle s’étend sur 7 kilomètres et a 10 stations. Ce chantier qui aurait dû s’achever en 2015 a couté plus de 700 millions d’euros, provenant notamment de fonds européens, mais aussi du budget de la Roumanie. Par l’inauguration de cette ligne, la capitale de la Roumanie dispose désormais d’un réseau de métro à 63 stations qui s’étend sur 78 kilomètres.



    Défense — La Roumanie jouera un rôle essentiel dans la mission HERA, la première mission de défense planétaire de l’Agence spatiale européenne. Elle fait partie d’un effort international visant à dévier un astéroïde, réalisé en coopération avec la NASA, indique un communiqué de l’Agence spatiale roumaine. Mardi l’Agence spatiale européenne a signé un contrat de plusieurs millions d’euros pour la conception, la production et l’essai de cette mission. La Roumanie est un des partenaires-clé dans le consortium qui s’est vu attribuer le contrat. Elle est responsable, aux côtés du Portugal, de concevoir un altimètre laser, instrument qui fournira des informations capitales pour la navigation autonome de la mission. En plus, la Roumanie développera l’unité de traitement de l’image, le système de connexions et l’équipement électronique d’essai, contribuant aussi au système de guidage, de navigation et de contrôle.



    Belarus — Le ministère roumain des Affaires étrangères a transféré du budget pour l’assistance au développement et l’assistance humanitaire pour l’année en cours une contribution financière volontaire de 100.000 euros pour soutenir la société civile et la presse indépendante du Belarus. L’argent a été versé au Fonds européen pour la démocratie, institution spécialisée dans l’assistance aux projets de renforcement de la démocratie et des droits de l’homme dans le voisinage de l’Union européenne. Ainsi, la Roumanie rejoint les autres partenaires de l’UE — Etats membres et institutions — qui mènent des projets avec le Fonds, au bénéfice direct de la société civile du Belarus, apprend-on par l’agence Agerpres. Elle cite un communiqué officiel qui réitère que la Roumanie reste un supporter du renforcement de la démocratie au Voisinage est de l’UE.



    Campagne électorale – La campagne électorale pour les élections locales du 27 septembre se poursuit en Roumanie dans des conditions censées prévenir linfection au nouveau coronavirus. Selon le ministère de lIntérieur, le port du masque est obligatoire et toutes les personnes qui participent à des événements et à des réunions électorales seront soumises à un tri sanitaire observationnel et à la désinfection obligatoire des mains. Les règles daccès et de protection individuelle seront affichées dans des endroits visibles. Une distance physique dau moins un mètre entre les participants sera maintenue, y compris dans le cas des actions déroulées dans la rue et du porte à porte. Dans le cas des évènements et des réunions en plein air, les organisateurs devraient limiter le nombre des participants à une centaine tout au plus. A ce scrutin, les Roumains devraient élire 41 présidents de Conseils départementaux, quelque 3200 maires, plus de 1300 conseillers départementaux et 40 mille conseillers locaux. Les élections municipales étaient prévues en juin, mais elles ont été ajournées à cause de la pandémie, les mandats des élus locaux étant prolongés de six mois.



    Vote — Les Roumains de la diaspora pourraient voter aux élections parlementaires de décembre deux jours durant, samedi et dimanche, alors que le nombre de signatures nécessaires au dépôt des candidatures a été réduit à moitié, ont décidé les députés de Bucarest, modifiant ainsi la législation relative au scrutin parlementaire. En tant que chambre décisionnelle, la Chambre des députés de Bucarest a décidé que les électeurs se trouvant devant les bureaux de vote ou qui sont dans une file d’attente peuvent voter jusqu’à 24 heures. Le ministère roumain des Affaires étrangères recommande aux citoyens roumains domiciliés ou résidant à l’étranger d’opter pour le vote par correspondance à l’occasion de ce scrutin. C’est un moyen sûr et simple qui permet d’exercer ce droit constitutionnel dans des conditions de sécurité sanitaire, dans le contexte généré par la pandémie de Covid-19. Le ministère des Affaires étrangères précise que plusieurs Etats de l’UE, mais aussi extérieurs à l’espace communautaire interdiront la création de bureaux physiques de vote.