Tag: Herculane

  • Relaxare și tratament la Băile Herculane

    Relaxare și tratament la Băile Herculane

    Ne îndreptăm azi spre sud-vestul României, într-una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din Europa. În Băile Herculane, găsim o gamă variată de proceduri de tratament cu ape curative. Totodată, stațiunea poate fi punctul de plecare către alte atracții fascinante în împrejurimi. Nu în ultimul rând, în anul 2025, aici va fi organizat un eveniment la care vor participa reprezentanți ai tuturor stațiunilor balneare importante de pe continent: „Adunarea Generală a Asociației Orașelor Termale Istorice din Europa”.
    Băile Herculane este o stațiune cu o istorie impresionantă, atestată în anul 153, adunând în tot acest timp o mulțime de legende și de povești care o fac astăzi o destinație și culturală, nu doar una cu peisaje fabuloase, după cum aflăm de la Laura Pătru, PR manager la Asociația Pro Turism Herculane.

    „Stațiunea a avut două perioade de înflorire. Prima a fost cea romană. Pentru că a găzduit o mulțime din nobilii de la Roma ai vremii, păstrăm și astăzi la Herculane o mulțime de vestigii din acea perioadă. Amprenta romană este încă vizibilă la Herculane. Avem până și băi romane funcționale. A doua a fost perioada austriacă. De atunci, au rămas toate aceste clădiri pe care le considerăm emblematice pentru stațiune, construite în stil romantic, care i-au adus celebritatea și pentru care a fost numită Perla Europei.”

     

     

    Toate acestea și factorii de cură au făcut ca Băile Herculane să-și câștige un renume. De altfel, proprietățile curative ale apelor sunt menționate și în legende.

    „Hercule, în timp ce-și îndeplinea muncile sale, așa spune legenda locală, sleit de puteri, s-a îmbăiat în izvoarele termale de la Herculane. Astfel, a prins puterile care l-au ajutat să-și ducă sarcinile la bun sfârșit. Și iată că până astăzi folosim aceste izvoare termale pentru a ne recăpăta puterile și pentru a ne recăpăta sănătatea. Herculane beneficiază de peste 17 izvoare termale, fiecare cu proprietăți diferite. Așadar, avem apă pentru cură externă, pe care o folosim în tratarea afecțiunilor reumatice și a celor dermatologice. Este un factor care ne ajută foarte mult la tratarea afecțiunilor în urma evenimentelor traumatice, fizice.

    Însă avem și izvoare pentru cură internă, cum ar fi cele folosite pentru combaterea bolilor de stomac. Mai avem cură externă și pentru afecțiuni ale ochilor, iar toate acestea sunt, desigur, susținute de tehnologie modernă, care este disponibilă în centrele de tratament din stațiune și care ne ajută să facem totul mult mai eficient. De asemenea, aici este un aer foarte puternic ionizat negativ. Deși la Herculane suntem la puțin peste 160 de metri deasupra nivelului mării, corpul resimte acest aer ca în Alpii elvețieni. Este foarte puternic, iar toate aceste elemente la un loc ne ajută să creăm pentru oaspeții noștri din stațiune o nouă stare de bine.”

     

     

    Din fericire, în ultimii ani, Herculane s-a bucurat de mai mulți investitori și multe dintre hotelurile emblematice ale stațiunii au fost complet restaurate, reinventate și aduse la standarde moderne. Astfel, turiștii care ajung în stațiune se bucură de servicii de cazare și de tratament la nivel european, spune Laura Pătru, PR manager la Asociația Pro Turism Herculane.

    „Astăzi îmbinăm cultura balneară cu facilități de SPA, pentru că oamenii descoperă din ce în ce mai mult cât de importantă este prevenția. Nu venim la tratament doar în stadiul în care afecțiunea deja devine insuportabilă, venim să ne tratăm din timp, să facem prevenție. Apoi, cultura SPA, atât la nivel european cât și la noi, este din ce în ce mai căutată. Oamenii au joburi stresante, au nevoie să se relaxeze, să se bucure de factori naturali, iar Herculane are toate facilitățile, atât prin hotelurile mari, create de la început, cât și prin factorii naturali, ca să ofere și aceste servicii de SPA complementare. Ele creează un produs complet, destinat întregii familii.”

     

     

     

    Turiștii români vor veni la tratament cu un bilet de la medicul de familia, iar cei străini e suficient să aibă un aviz medical din țările lor care să arate că sunt eligibili pentru tratament. În plus, toată lumea beneficiază de un consult și din partea medicul balneolog al centrului de tratament. Este indicat ca sejururile care implică o cură balneară să fie de minimum cinci zile, ca efectele balneare să se simtă, ceea ce ne asigură destul timp pentru excursii în împrejurimi.

    „Zona este foarte ofertantă din acest punct de vedere. Herculane are acum pentru iubitorii de cai și un centru de echitație. Avem la doar jumătate de oră distanță peisajul spectaculos de la Cazanele Dunării, unde se pot face plimbări cu vaporașul și unde se poate vedea chipul lui Decebal în stâncă. Este cea mai mare sculptură în stâncă din Europa. Tot aproape este și Muzeul Porțile de Fier, unde sunt convinsă că oaspeții pot afla o mulțime de lucruri interesante, cu atât mai mult cu cât este și o secțiune dedicată insulei scufundate Ada Kaleh.

    Tot în apropiere, turiștii pot să viziteze morile de apă de la Rudăria, care se află în patrimoniul UNESCO. E un grup de mori care funcționează în continuare ca acum 300 de ani, unde localnicii își aduc grânele. Este un loc aproape de natură și aproape de tradiții. Tot la scurtă distanță de Herculane, pentru cei care sunt dispuși să facă puțină mișcare sunt cătunele de la Ineleț. Acesta e un sat la care se ajunge doar accesând niște scări de lemn montate în piatră. Însă odată ce ați ajuns acolo, peisajul este absolut spectaculos, iar viața este conservată acolo ca acum 100 de ani. Tehnologia încă nu a ajuns, cum a ajuns în alte locuri și este o adevărată experiență.”

     

     

    Peisajele din Herculane asigură un cadru minunat pentru sărbătorile de iarnă și, în fiecare an, stațiunea este plină în această perioadă. Laura Pătru, PR manager la Asociația Pro Turism Herculane, ne facem o invitație pentru sfârșitul de an. „Există pachete în stațiune de 1 decembrie, de Crăciun sau de Revelion. Pachetele de Revelion pot să fie de trei zile, de patru zile, iar hotelurile mari, dar și unitățile mai mici se străduiesc foarte mult să aducă oaspeților tot ce își doresc. Puteți să găsiți muzică live, preparate delicioase în hotelurile cu servicii mai complexe, programe pentru cei mici sau revelion pentru copii. Iar Crăciunul este cât se poate de tradițional la Herculane, pentru că ne dorim ca oaspeții să regăsească magia copilăriei la noi. Suntem, desigur, vizitați în fiecare an de Moșul, iar cei mici au o mulțime de activități și de ateliere care să le facă vacanța mai frumoasă, precum și facilități dedicate special lor. Avem piscine pentru copii, saline, astfel încât iarna la Herculane arată ca un mix între tradiție și relaxare la SPA.”

     

     

    Iată, așadar, o destinație pentru orice perioadă a anului, potrivită pentru toată familia!

  • Băi private, publice și stațiuni balneare

    Băi private, publice și stațiuni balneare

    Din cele mai vechi timpuri, băile publice au constituit o împletire de obiceiuri legate de igienă, distracție și socializare, chiar locuri unde multe tabuuri sociale erau fie încălcate, fie permise tocmai pentru că nu puteau fi acceptate în altă parte. Și în spațiul românesc lucrurile au stat la fel. Iar băile publice și private s-au inspirat de modelul oriental, mai ales turcesc, căci începând cu secolul al XVIII-lea în principatele Moldovei și Țării Românește influența otomană s-a amplificat. Istoricul Tudor Dinu a documentat existența băilor de inspirație turcească, dar și a stațiunile balneare, în spațiul românesc din prima jumătate a secolului al XIX-lea și a descoperit că baia turcească sau „hammam” nu fusese prima sursă de inspirație a acestor stabilimente. Tudor Dinu:

     

    „Primele băi publice le datorăm, ca multe alte lucruri, grecilor vechi. Băile au fost dezvoltate de romani, care au creat o adevărată cultură a bunăstării corporale. Termele erau niște complexe care ofereau nu numai asigurarea curățeniei fizice depline, ci, am zice astăzi, „entertainment” sau distracție pe mai multe nivele. De la romani, băile au trecut pe filieră bizantină, în lumea musulmană, unde au căpătat o valoare cvasireligioasă. De aceea trebuia să mă ocup de Orient, pentru că, în mare măsură, băile noastre au fost distruse o dată cu anul 1821, când a început benefica occidentalizare a țărilor române.”

     

    Deși „hammamurile”, uitate odată cu modernizarea Moldovei și Țării Românești, nu se ridicau la înălțimea celor de la Istanbul, au fost însă importante pentru civilizația de aici, iar românii și-au pus amprenta lor personală, consideră istoricul Tudor Dinu:

     

    „Băile de tip turcesc au pătruns foarte devreme în tările române. De pildă, în București, o baie de tip hammam este atestată încă din secolul al XVI-lea, datorită domnitorului Alexandru al II-lea Mircea, zis Oaie seacă, care petrecuse mulți ani în exil în Orient, în Siria de astăzi. Băi au adus și Cantacuzini în secolul al XVII-lea, dar, desigur, au existat elemente de noutate. De pildă, musulmanii consideră că apa stătătoare este imundă și nu făceau baie propriu-zisă. Nu se bălăcea cineva într-un bazin cu apă, ci se lua apa încălzită cu ajutorul unui cuptor și cu boluri se turna pe corp.

    Ei bine, în băile din București, la începutul secolului al XIX-lea este atestată și prezența unor bazine cu apă caldă, în care românii intrau și se bălăceau. De asemenea, cum știți, băile sunt însoțite de o adevărată cultură a desfătărilor, care presupune apoi masaje stropite cu apă de roze, savurarea unei cafele proaspăt prăjite și date în clocot, fumarea de lulea și de narghilea. Dar noi, românii, am adăugat la băi și consumul de alcool, fie vin, fie rachiu. Îi invitam deseori la băile din București pe lăutari și încingeau chefuri de pomină până târziu în noapte, astfel încât domnii fanarioți sunt siliți să dea interdicții cu privire la funcționarea băilor care ar fi trebuit să se închidă la orele 22.”     

     

    În Bucureștii și Iașii primei jumătăți a secolului XIX, pe lângă băile publice de inspirație turcească existau și cele private, mult mai multe, amplasate în locuințele boierești. Un exemplu de baie privată este cea a vestitei familii de boieri intelectuali Golescu, baie care poate și azi vizitată în cadrul Muzeului Viticulturii și Pomiculturii de la Golești, în apropierea orașului Pitești. Și, în afara hammamurilor, boierii de altădată prețuiau și mersul în stațiunile balneare, preferată fiind cea de la Herculane. De ce ? Ne spune Tudor Dinu.

     

    „Era o destinație predilectă, dar nu pentru că se ajungea ușor acolo, se ajungea chiar greu. Era nevoie, de pildă, în perioada fanariotă, ca respectivul călător interesat să solicite o autorizație de la vodă personal. Mai târziu, prin anii 1830-1840, ca să poată pleca cineva la băi, era silit să dea un anunț la ziar și se oferea un termen de 9-10 zile pentru cei care priveau cu ochi răi această deplasare pentru a o contesta. Drumurile erau dezastruoase. După care, pentru a ajunge din București la Herculane sau Mehadia, cum se numea atunci, nu se mergea adeseori prin Oltenia, pe Valea Oltului, unde drumul era impracticabil, ci pe la Brașov și pe la nordul Carpaților Meridionali.

    Se trecea granița din Imperiul Otoman, căruia noi aparțineam, desigur, ca provincii creștine, în străinătate, într-o țară cu care relațiile nu erau întotdeauna cele mai bune. Dar, dncolo de aceste opreliști, începând chiar din anii 1780, sunt numeroși boierii români care se duc la Herculane și nu numai la Herculane, apoi în Transilvania, la Vâlcele, la Borsec și tot mai departe, în Cehia de astăzi, la Karlsbad, la Marienbad, până și la Baden-Baden sau chiar în Flandra.”

     

    În secolul XIX, Herculane sau Mehadia se afla în Transilvania aflată în componența imperiului habsburgic. În partea cealaltă a teritoriului românesc din Moldova și Țara Românească, turismul balnear s-a dezvoltat mai greu. Ne explică tot Tudor Dinu:

     

    „Dacă prin țările române înțelegem teritoriul de astăzi al României, prima stațiune este, desigur, cea de la Herculane Bad de la Băile Herculane. Dacă înțelegem Țara Românească și Moldova, atunci prima dintre stațiunile balneare este cea de la Boboci, într-un sat obscur din comuna Jugureni, în apropierea orașului Mizil, unde s-au găsit, prin anii 1820 niște izvoare minunate care atrăgeau o bună parte nu numai din protipendada capitalei, ci și din oamenii de rând. Au urmat apoi, în Țara Românească, stațiunile de la Pucioasa, frecventată inclusiv de nobilimea rusească și cea de la Balta Albă, cu nămolul ei făcător de minuni, devenită cea mai șic stațiune a Țării Românești, unde se crease și un pod al Mogoșoaiei, unde se vindeau inclusiv haine ale unor couturieri occidentali pentru vilegiatură, veniți pe malul bălții”.

     

    Odată cu accelerarea modernizării și occidentalizării Principatelor Române din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, „hammamurile” au fost abandonate, locul lor fiind luat de alte obiceiuri de igienă, iar stațiunile balneare au început să se devină mai numeroase.

     

     

     

  • Călător prin România 25.03.2024

    Călător prin România 25.03.2024

    România a participat, după cinci ani de pauză, la Târgul Internațional de Turism de la Berlin, fiind reprezentată de 38 de expozanți. Circuitele culturale, turismul în natură și city-break-urile au fost cele mai căutate. Aflăm mai multe detalii de la Adrian Voican, președintele Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova și vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România. Apoi, mergem în Băile Herculane, unde suntem întâmpinați de Laura Pătru, PR manager la Asociația Proturism Herculane. Nu în ultimul rând, deschidem porțile Muzeului Satului din Baia Mare, pe care ni-l prezintă Monica Mare, managerul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.
    Realizator: Daniel Onea