Radio România Internațional

Tag: hidrocarburile rusesti

  • Gaereţ tră independenţa energetică a Româniillei

    Gaereţ tră independenţa energetică a Româniillei

    Cu dzăcămintili a llei işiş, cabaia multi, di petrol şi gaze, România easti ma puţăn dependentă andicra di alti văsilii ditu lumea libiră di hidrocarburli ruseşti şi ma puţăn vulnerabilă la capriţiile tut ma imprevizibilăllei puteari di Moscova. Suntu şi cantități mări di gaze naturale neexploatate tru Amarea Lae, cu un volumu lugursitu di 200 di miliardi di metri cubi. Nai ma marea cantitate easti tru perimetrul Neptun Diep, exploatat di compania românească di stat Romgaz şi di austrieţlli di la OMV Petrom. Văsilia ari şi ună ţentrală nucleară, relativ nauă, la Cernavodă, cu dauă reactoare funcţionale şi dauă tru stadiul di proiectu, câmpuri di eoliene, cum şi unu şingiru hidrograficu filotimu, cari da izini ti construirea di hidrocentrale.



    Pe ningă aeste atuuri a llei işiş, România s’hărseaşti şi di parteneriate vărtoasi cu alanti state membre ali Uniuni Europene şi ale NATO, isa-isa cilăstisinda tra să-şi asiguripsească independinţa energetică andicra di Rusia. Gărţia dişcllisi un nod di dipozitare şi transport a gazului natural, cari va s’anvălească nu maş necesarlu işiş, că şi atelu a alăntoru văsilii ditu regiune – diclară premierul Kyriakos Mitsotakis, la andamusea di gioi, di la Atena, cu omologlu a lui român, Nicolae Ciucă. Elli feaţiră muabeti, prota ş-protaa di interconectorul di gaze dişcllisu anamisa di Gărţia şi Vărgăria, pritu cari poati si s’da anualu până la trei miliardi di metri cubi di gaze. Pritu aestă conductă, gazele naturale cari yinu di cătă Anatolia nturţească ică di cătă Amarea Adriatică va s’agiungă tu Vărgărie şi România.



    Premierul Ciucă cundille că Bucureştiul, tu arada a lui, va s’poată s’li pitreacă, ma largu, la partenerllii ditu est, fostili ripubliţ sovietice Ucraina şi Moldova, a curi regimuri pro-occidintale fură daima stuhinati şicăgi di ghigantul energetic rusesc Gazprom. Premierlu elen Mitsotakis stipsi, neise limbidu Rusia că ufiliseaşti exporturli di hidrocarburi ca pi ună pârghie geostrategică.



    Tut gioi, şeful guvernului român s-andămusi cu John Hopkins, prezidintulu CEO ali companie americane NuScale. Casa Albă dimănda, tru 26 di cirişaru, că Guvernul Statelor Unite şi firma ditu statul Oregon va s’da 14 milioane di dolari tră andrupari studiili di inginerie şi proiectare tră implementarea di cătră România a unei centrale cu tehnologie SMR (Small Modular Reactor, reactoare modulare ñiţ). Easti ună tehnologie cari nica nu există tru Europa, iar fosta termocentrală di la Doiceşti, judiţul Dâmboviţa, fu aleaptă, ca amplasamentu tră protlu modul ditu aţeali șase planificate. România va tra s’agiungă hub regional di producție și operare tru domeniul minireactoarelor modulare, iara autorităţli tăxescu construirea a primăllei unități până tru anlu 2030.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Demersuri pentru independenţa energetică a României

    Demersuri pentru independenţa energetică a României

    Cu
    zăcăminte proprii, destul de însemnate, de petrol şi gaze, România e mai puţin
    dependentă decât alte ţări din lumea liberă de hidrocarburile ruseşti şi mai
    puţin vulnerabilă la capriciile tot mai imprevizibilei puteri de la Moscova. Sunt
    şi cantități mari de gaze naturale neexploatate în Marea Neagră, cu un volumul
    estimat de 200 de miliarde de metri cubi. Cea mai mare cantitate se află în
    perimetrul Neptun Deep, exploatat de compania românească de stat Romgaz şi de
    austriecii de la OMV Petrom. Ţara are şi o centrală nucleară, relativ nouă, la
    Cernavodă, cu două reactoare funcţionale şi două în stadiul de
    proiect, câmpuri de eoliene, precum şi o reţea hidrografică generoasă, care
    permite construirea de hidrocentrale.


    Pe lângă aceste atuuri proprii, România
    beneficiază şi de parteneriate solide cu celelalte state membre ale Uniunii
    Europene şi ale NATO, în egală măsură preocupate să-şi asigure independenţa
    energetică faţă de Rusia.     Grecia a inaugurat un nod
    de depozitare şi transport al gazului natural, care va acoperi nu doar
    necesarul propriu, ci şi şi pe al altor ţări din regiune – a declarat premierul
    Kyriakos Mitsotakis, la întânirea de joi, de la Atena, cu omologul său român, Nicolae
    Ciucă. Ei au discutat, în principal, despre interconectorul de gaze deschis
    între Grecia şi Bulgaria,     prin care s-ar putea livra anual până la trei
    miliarde de metri cubi de gaze    . Prin această conductă,
    gazele naturale care vin dinspre Anatolia turcească sau dinspre Marea Adriatică
    vor ajunge în Bulgaria şi România.


    Premierul Ciucă a precizat că Bucureştiul,
    la rândul său, le va putea trimite, mai departe, către partenerii din est, fostele
    republici sovietice Ucraina şi Moldova, ale căror regimuri pro-occidentale au
    fost frecvent şicanate de gigantul energetic rusesc Gazprom.     Premierul elen
    Mitsotakis a acuzat, de altfel, explicit Rusia că foloseşte exporturile de
    hidrocarburi ca pe o pârghie geostrategică.


    Tot joi, şeful guvernului român s-a
    întânit cu John Hopkins, preşedinte şi CEO al companiei americane NuScale. Casa
    Albă anunţa, pe 26 iunie, că Guvernul Statelor Unite şi firma din statul Oregon
    vor oferi 14 milioane de dolari pentru susţinerea studiilor de inginerie şi
    proiectare în vederea implementării de către România a unei centrale cu
    tehnologie SMR (Small Modular Reactor, reactoare modulare mici). E o tehnologie
    care încă nu există în Europa, iar f    osta
    termocentrală de la Doiceşti, judeţul Dâmboviţa, a fost, deja,
    aleasă ca amplasament pentru primul modul din cele șase planificate. România vrea să devină
    hub regional de producție și operare în domeniul minireactoarelor modulare, iar
    autorităţile promit construirea primei unități până în anul 2030.