Tag: hidrocentrale

  • Controverse privind programul energetic

    Controverse privind programul energetic

    Cu zăcăminte proprii, destul de însemnate, de petrol şi gaze, România e mai puţin dependentă decât alte ţări din lumea liberă de hidrocarburile ruseşti şi mai puţin vulnerabilă la capriciile tot mai imprevizibilei puteri de la Moscova. Ţara are şi o centrală nucleară, relativ nouă, la Cernavodă, cu două reactoare funcţionale şi două în stadiul de proiect, câmpuri de eoliene, precum şi o reţea hidrografică generoasă, care permite construirea de hidrocentrale.



    Fluctuaţiile continue de pe pieţele mondiale obligă, totuşi, clasa politică de la Bucureşti să găsească soluţii noi pentru îndelung clamata independenţă energetică a ţării. Dominat de coaliţia guvernamentală PSD-PNL-UDMR, Parlamentul a aprobat, miercuri, un controversat proiect de lege ce permite finalizarea hidrocentralelor care, în urmă cu mulţi ani, au fost abandonate în numele protecţiei mediului.



    Construirea acestora începuse înainte ca România să fie admisă, în 2007, în Uniunea Europeană şi să-şi asume normele ecologice mult mai severe decise la Bruxelles. Votul final a aparţinut Camerei Deputaţilor, unde argumentele privind deficitul de energie electrică în această perioadă de criză au prevalat asupra celor de protejare a naturii. Social-democraţii, care au cel mai numeros grup parlamentar şi sunt iniţiatorii proiectului de lege, susţin că acesta permite valorificarea unor sume importante, în euro, deja investite în construcţia hidrocentralelor abandonate.



    Deputatul PSD Alfred Simonis: În anii 2000 a început construcţia unor hidrocentrale pe întreaga suprafaţă a României. Nu aveam desenate ariile protejate în forma actuală. Nu era nici condiţie de la Comisia Europeană. Începând cu 2003, s-au investit sute de milioane de euro legal, iar nişte inteligenţi, ulterior, au desenat harta ariilor protejate în România din birou. Pierdem sute de milioane de euro, în condiţiile în care astăzi avem deficit de energie şi avem nevoie să ne creştem puterea de producţie.”



    Din opoziţie, parlamentarii USR au fost singurii care s-au opus iniţiativei legislative. Ei susţin că beneficiile pe care le-ar aduce, odată finalizate, hidrocentralele în dispută sunt neînsemnate, iar mediul natural va fi afectat grav. Deputatul USR Stelian Ion: Într-un câştig iluzoriu, 0,4% din întreaga producţie naţională, practic, se distruge o bună parte din ariile protejate ale României. Avem soluţii alternative. Există firme care vor să investească în eoliene, dar ministerele nu-şi fac treaba şi nu le amenajează din punct de vedere administrativ. Se face un rău iremediabil naturii.”


    Preşedintele Klaus Iohannis e cel care va tranşa disputa, alegând sau nu să promulge legea.






  • Aplicaţie pentru protejarea râurilor de munte

    Aplicaţie pentru protejarea râurilor de munte

    Ingrijoraţi de efectele
    negative ireversibile pe care construirea de microhidrocentrale le are asupra
    ecosistemelor râurilor de munte, ecologiştii vin cu o nouă propunere. Este vorba de o
    hartă interactivă, gratuită, precum şi o aplicaţie cu ajutorul căreia toţi
    iubitorii de natură pot contribui la protejarea râurilor afectate de
    microhidrocentrale. Acest instrument a fost creat de organizaţia ecologistă WWF
    România şi compania ESRI România
    care avertizează,
    încă o dată, că
    aceste amenajări distrug ecosisteme
    valoroase şi unice din munţi. Râurile sunt
    secate şi reduse
    la un firicel de apă din care viaţa
    dispare, iar văile verzi de altădată sunt umplute cu mormane de materiale de
    construcţii şi de ţevi groase de metal. Si asta pentru că, de câţiva ani buni, microhidrocentralele au
    devenit o formă preferată de
    investiţie, datorită faptului că sunt finanţate din fonduri europene, iar
    profitul este destul de ridicat de pe urma certificatelor verzi.

    Diana Cosmoiu,
    Coordonator naţional politici publice la WWF România: Decizia
    noastră de a realiza această harta interactivă a fost aceea de a ilustra
    impactul amenajărilor hidroenegetice din România asupra râurilor, în special
    asupra acelora cu o valoare ecologică ridicată. Până în acest moment, nu a
    existat în spaţiul public un astfel de instrument care este destul de complex
    din punct de vedere al datelor din spate, dar este şi uşor de utilizat. El
    suprapune locaţiile acestor hidrocentrale cu ariile naturale protejate şi,
    totodată, evidenţiază acele sectoare de râuri care sunt valoroase din
    punct de vedere ecologic la noi în ţară. Sunt puţine râurile care au mai rămas
    neafectate de hidrocentrale şi de alte tipuri de amenajari. Trebuie
    ştiut că pe lângă amenajările
    hidroenergetice există şi amenajări hidrotehnice care regularizează râurile din
    România şi care afectează foarte mult din punct de vedere ecologic: întrerup
    conectivitatea, afectează sedimentele dar şi
    migraţia peştilor.


    Aplicaţia poate fi
    accesată şi de pe telefon, la adresa
    wwwrâurileromaniei.ro. Deci dacă vă aflaţi într-o drumeţie pe munte şi ajungeţi în
    preajma unor lucrări hidroenergetice, puteţi căuta pe hartă informaţii despre acea lucrare sau puteţi adăuga noi date cum ar fi localizarea proiectului
    respectiv sau imagini de la faţa locului. Diana Cosmoiu: Practic, cu ajutorul acestei hărti, iubitorii de natură,
    ONG-urile şi cei care sunt interesaţi de astfel de investiţii în România, se pot informa în
    legătură cu amplasarea hidrocentralelor
    în raport cu ariile naturale protejate şi râurile valoroase din punct de vedere
    ecologic. In acelaşi timp, iubitorii de
    natură şi ONG-urile pot contribui la protejarea râurilor furnizând informaţii
    noi direct din teren. Deci, la un simplu click harta furnizează informaţii tehnice
    privind o anumită hidrocentrală, cum ar fi capacitatea sau anul punerii în
    funcţiune. Dacă ne interesează, de exemplu, un râu anume, putem să căutăm
    amenajările care există deja sau poate nu există nimic pe râul respectiv. Deci,
    putem să facem tot felul de căutări, dacă vrem să aflăm amenajările
    dintr-un anumit judeţ sau informaţii despre un anumit
    investitor.. Dacă ne referim la oamenii care locuiesc în preajma unei
    hidrocentrale sau alţii care sunt în trecere (cercetători, pescari, turişti..)
    aceştia pot deschide această hartă de pe telefon, iar cu ajutorul unei
    aplicaţii care este încorporată în hartă, din zona respectivă, pot încărca
    informaţii pe harta noastră. Aceste informaţii vor trece printr-un filtru WWF,
    vor fi validate şi apoi publicate, dacă sunt corecte.



    Un caz recent mediatizat îl reprezintă proiectul
    hidroenergetic din Parcul Naţional Defileul Jiului (partea sud-vetică a României),
    care ar urma să capteze 85% din debitul actual al Jiului. Atât investitorul, cât
    şi autorităţile au ignorat legislaţia europeană privind conservarea naturii.
    Dar există încă multe alte construcţii,
    unele chiar în arii naturale protejate, care trebuie neapărat oprite,
    avertizează ecologiştii: Sunt destul de multe amenajări, vorbim
    de sute de amenajări care sufocă de decenii râurile de la noi. Sunt locaţii care lipsesc
    complet – aproximativ 100 de hidrocentrale nu sunt pe harta noastră, din lipsa
    informaţiilor,
    e vorba de infrastructuri foarte vechi -, unele sunt colmatate, deci
    nu mai produc energie însă blochează în continuare râurile şi afectează fauna şi flora din zona
    respectivă. Dar numărul acestor construcţii este mai puţin relevant, amplasarea
    lor ridică probleme. Dacă vă uitaţi pe hartă, veţi vedea că exact acolo unde este potenţial
    ecologic foarte ridicat cu valori naturale deosebite, în vîrful munţilor, de
    cele mai multe ori, acolo este şi potenţial energetic, pentru că există
    această cădere mare de apă şi interesul este foarte ridicat.



    Cu astfel de probleme se confruntă şi alte ţări
    din Europa de Est. De exemplu, râul
    Drava din Croaţia, un râu foarte frumos, afluent al Dunării, care face parte
    din reţeaua Natura 2000 a UE, este ameninţat de construcţia a două mari
    hidrocentrale. La fel, râul Hron din Slovacia este şi el în faza de planificare
    a unei astfel de construcţii, chiar dacă secţiunea mijlocie a acestui râu a
    devenit recent parte din reţeaua de situri Natura 2000, cu scopul de a
    îmbunătăţi starea de conservare a speciilor de peşti.