Radio România Internațional

Tag: Hobita

  • National Day Constantin Brancusi

    National Day Constantin Brancusi

    In 2015 Romanian Parliament endorsed a law declaring February 19th the National Day Constantin Brancusi – which is a national holiday, to pay homage to one of the greatest sculptors of the 20th century. A series of cultural events has been staged on this occasion in capital city Bucharest and in several major Romanian cities.

    This series of events kicked off on Tuesday at the Romanian Cultural Institute in Bucharest with the screening of a documentary entitled “Brancusi the metamorphosis of sculpture”, which comprised rare video archives featuring the workshop of the great Romanian sculptor. The Romanian Cultural Institute is scheduling in the following period a series of thematic events abroad, such as exhibitions, film screenings or conferences in cities like Beijing, Istanbul, Madrid, Tel Aviv, London, Paris, Vienna, Lisbon or Stockholm.

    An emblematic personality of the Romanian Culture, Brancusi had an essential hand in renewing the fine arts vision in universal contemporary sculpture.

    The son of a poor carpenter, Brancusi was born on February 19, 1876, in Hobița, the Gorj County. He left home at an early age to find jobs in various dye-works, workshops, and restaurants across the county.

    During his apprenticeship in Craiova, southern Romania, he discovered his manufacturing skills after building a violin out of the materials he found in the workshop. He later enrolled in the School of Arts and Trades in the same city. After graduating from the local Art School in 1898 he went to Bucharest and enrolled in the National University of Art, which at that time was known as the School of Belle-Arts from where he graduated in 1902. Some of the sculptures he made as a student earned him several awards. In 1904 he decided to walk to Paris with stopovers in Budapest and Vienna. In 1905 he enrolled in the National School of Fine Arts in Paris and a year later his works were on display at Salon d’Automne in Paris. In 1907, three of his sculptures were presented during the salon of the National Society of French Arts.

    The opening was attended by the famous French sculptor Auguste Rodin, who invited Brancusi to become his apprentice, but the Romanian declined saying that “nothing can grow in the shade of a big tree”.

    In the following years he made some famous sculptures such as “The Kiss”, “Maiastra”, “Mademoiselle Pogany”, “The Prodigal Son”. In 2024, UNESCO included in the universal heritage list the sculptural ensemble in Targu Jiu known as “The Heroes Way”, built to pay homage to the Romanian heroes who died in the battles of WWI.

    The ensemble comprises four sculptures, “The Table of Silence”, “The Alley of Chairs” “The Gate of the Kiss” and the “Endless Column” designed and built by the Romanian sculptor between 1937 and 1938. All the four works are on the same axis measuring 1,275 m and which runs from east to west. Constantin Brancusi died on March 16 1957 and was buried in Montparnasse, Paris.

    (bill)

  • Focus

    Focus

    Plichisitorlu Constantin Brâncuși, fu amintatu tu Româníi, tu dzuua di 19 di șcurtu 1876. S-află Hobița ș-numa a mșatâllei hoarâ ditu giudețlu Gorj va s-hibâ ligatâ di numa a lui, pisti tut tu lumi. Brâncuși easti cânâscut ș-mutrit cu mirachi di tuț, easti ațelu ți u revoluționă sculptura, tu ahurhita a etâllei XX, nu pritu vârâ atac contra aților ți furâ pânâ la elu, ama imnândalui pi cale a lui artisticâ, adrândalu-și opera preayalea-ayalea. Sculia u adră tu Româníi, Craiova ș-București, agiumsi plichisitoru, iara tu 1904, la 28 di añi, curdisi Paris, dupâ unâ cali aproapea inițiaticâ. Ari multâ poezie tu pirmithlu aliștei cali, ama ș-pțânâ ezitari. Brâncuși curdisi di prota Paris și acâță unâ-ș-unâ lucurlu. Nu easti unâ siligheari ică unâ eliberari, easti unâ evoluțíi excepționalâ, tu unu mediu ahoryea. Parislu eara câsâbălu a tâtâloru videiloru, tu ahurhita a etâllei XX, cându plichisitorlu român Constantin Brâncuși agiumsi aclo. Avangarda s-veadi tu tuti dumenili a banâllei culturalâ și spiritualâ. Masturlu român nu ș-avea aleaptâ unâ dumeni ici lișoarâ, reprezentarea artisticâ tu materíi sânâtoasâ. Ș-adră plasea ș-ma greauâ câțe nu lo țiva ditu viziunea di pânâ atumțea, clasițismul ți fu adratu ș-bâgatu tu practichíi di eț.



    Calea a plichisitorlui Brâncuși easti unâ cali di geniu, unâ viziuni personalâ, ti cari ș-lo borgea cu tutu geanlu. La Brâncuși, arta fu mira a lui. Anchisitâ ditu Hobița a Gorjului, calea alu Brâncuși pari zuyrâpsitâ ditu ahurhitâ ș-tiñisitâ tu nai ma ñițli lucri. Alâsă nanâparti sculptura figurativâ ș-adră plasi ți au unâ multu mari forțâ expresivâ. Chiro di ținți dețenii adră unâ operâ ți easti luyursitâ revoluționarâ, tuchindalui bicimea ș-bâirușlu ti sugestia artisticâ ali unâ imaghini, ali unâ idei, a unlui pirmith. Filisi tuti materialili tu cari s-plichisea aoa ș-unâ sutâ di añi, tu ahurhita a etâllei XX. Umblisi loclu ș-turnă bâcârea, ți, dapoaia, u lucră para multu, ta s-parâ transparentâ i vinitâ ditu țer. Plichisi lemnul tu tuț añilli a lui di lucru, plichisi ș-chiatra, ti ciuduseara a tâtâloru. Marmurâ i chiatrâ di arâu, lâ deadi bicimi di mindueari i yisu, li plichisi ș-li mută pi piedestallu tutu di elu adratu. Tuchi amintarea a banâllei tu imaghinea a Sărutului/Bâșarillei, plichisi Zborul și Măiastra/Azbuirarea ș-mâistra, muzi ș-prințesi, seria Domnișoara Pogany. Tu 1913, andridzeara a cânâscutlui Armory Show, expoziția ți aduțea avangarda evropeanâ pi continentul evropeanu, ahurhi tu atelierlu a lui. Fu unu pirmithu iu dauli părțâ s-vrea, americañilli lu mutrea cu multâ ihtibari, iara Brâncuși, plichisitolru ți s-avea aflatâ tu Româníi âlli vrea pi americañi. Dupâ ți, tu 1938, aștirnu, acasâ, tu Gorj, calea a nimurearillei, Coloana a Infinitlui, Measa a tâțearillei ș-Poarta a bâșerillei, operi amplini di noimi, ca unu vârots mesaj esoteric și spiritual, Brâncuși s-trapsi Paris ta s-treacă aclo doilu polimu mondialu,dupâ cari Evropa xana anyie, ama nu ș-vâsilia a lui, România, iu vru ta sâ-și discurmâ eternitatea, intratâ ti unâ giumitati di erâ tu scutidea ți yinea ditu Apirita sovieticâ.



    Muri tu 1957, la 81 di añi, ș-âlli alâsă a cratlui francez atelierlu a lui di Paris, cu troplu s-armânâ ași cum eara. Atelierlu fu adratu diznău prota la Pâlatea Tokyo, ditu Paris, dapoaia la orighinallu Centre Pompidou. Tu 1997, arhitectul Renzo Piano plâseadzâ spațiul di tora a Atelierlui a marlui plichisitoru. Estâ primuvearâ, Centre Pompidou ș- Atelierul Brâncuși va s-hibâ unu șantieru multu mari di lucrări di mirimeti ș-tuti operli di artâ inestimabili ți li apânghisescu va s-hibâ mutati. Prota operli ditu Atelierlu Brancusi va s-hibâ bâgati tu Centre Pompidou, iara tu marțu va s-hibâ dișcllisâ unâ expozițíi mari, cu numa simplâ “Brancusi”. Tu 2015, Parlamentul a Românillei apufusi dzuua di 19 di șcurtu s-hibâ, ufițial, Dzuua Naționalâ Brâncuși. Cu aestâ arasti, româñilli andregu iventuri ți u aducu aminti personalitatea ș-opera a cânâscutlui plichisitoru.



    Autoru: Marius Tița


    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima


  • Tru giudețlu Gorj

    Tru giudețlu Gorj



    Giudeţlu Gorj vă așteaptă tru iţi sezon cu turismu di aventură, ruralu, relighiosu și culturalu. Tru partea nordică a giudețlui suntuu chipitli a munțăloru Parângu, cu cadri ditu fisi multu muşeati, cu lacuri glaţiari, cu versanți abrupți și cu pspilei declarati monumenti a fisillei. Di altă parte, Târgu Jiu, puteț s’videţ operili tru aeru libiru adrati di Constantin Brâncuși tru añilli 1937-1938.



    Oana Maria Paloș, purtătoru di zboru Consiliului Judițean Gorj. “Ași cum iţi loc ditu lume ari ună pirmituseari, avem și noi pirmitusearea-a noastră, unu pirmithu cari easti ngrăpsitu tru un loc di ună muşuteaţă ahoryea, pispiliti cu peisaji cari ţă talle adilleaticlu, pritu leghendile a llei memorabile, pritu muşuteaţa-a fisillei, ama, nu dip utu soni, pritu oamiñilli cari ș-alăsară toru emu tu istoria ali Românie, emu și tru cultură, tru artă, di u alăxescu viziunea-a lumillei tru artă. Un turistu, cându agiundzi tru aestu kiuşe ali Românie, lipseaşti să ştibă că uniţitatea-a muşuteţloru cu potențial turistic easti reprezentată tamamu di elementul cultural. Gorj, cama di tamamu tru hoara Hobița, s-amintă nai cama marli sculptoru di tuti timpurli, Constantin Brâncuși. Aestu thimilliusi Târgu Jiu un ansamblu monumental, “Calea eroilor”, singurlu proiect monumental tru aer libiru ditu lumi, pi cari Brâncuși alu ahărdzi tră eroillli nicunuscuț, ţi s’feaţiră curbani tru Primlu Polimu Mondial. Ma multu, Gorjulu s’completeadză ună turlie simfunizantă cu muşuteaţa a locurloru di munti, cu adetli anţestrale, ţănuti tru ună turlie cătu cama spăstriti și tru lumea a hoarăllei di adză, ama și cu leghendili istoriţi.”



    Ncisimu priimnarea ditu căsăbălu Târgu Jiu, ună nicukirată multu veaclle, cu orighini di 600 di ani ş’cama. Oana Maria Paloș. “Easti un căsăbă a alumtiloru purtati tră independență, a eroilor, a artăllei și a adeţloru. Acă nu easti ună nicukirată urbană mari, vahi ma ñică andicra di altili ditu sud-vestul ali Românie, Târgu Jiu iasi tu migdani pritu unu aeru cochetu, provinţial, pisti cari ş’alăsă toru nai ma marli sculptor a di tuti timpurli, Constantin Brâncuși, pricunuscutu ca părinti a artăllei modernă. Artistul adră tru kirolu 1937-1938 ansamblulu monumentalu Calea Eroilor, ţi adună Masa-a Tăţearillei, Poarta-a Băşearillei, Aleea a Stoaliloru și Coloana fără diBitisită. Operili brâncușiene suntu minduiti di marli artistu s’hibă arădăpsiti pi unu axu cari treaţi pritu căsăbă tru linie dreaptă, pi ună distanță di 1500 di meatri. Aşi, vizitatorlu agiundzi di la Coloana fără di Bitisită, treaţi pi ningă Băsearica Sămţălli Petru și Pavlu, agiundzi la Poarta-a Băşearillei, ş’deapoa, pi Aleea-a Stoaliloru cătă arâulu Jiu, dinintea a curi, Masa-a Tăţearillei căliseaşti la meditație și arigeai.”



    Ari și alti distinații, i casi di patrimoniu, cadealihea giuvaericadz di arhitectură ili locuri tru aeru libiru, cafi unu di eali avânda ună pirmituseari fascinantă, nă spuni ma largu Oana Maria Paloș, purtătoru di zboru a Consiliului Giudețeanu Gorj. “Putemu s’triţemu ndauă dzăli tu isihie cu videari, ti paradigmă, Casa Memorială Iosif Keber, un pictoru cu anami ditu secolu tricut, Muzeulu di Istorie și Artă “Alexandru Ștefănescu”, poati s’hibă vizitatu parcul ţentralu, ţi easti, pi mealu a Jiului. Cara ază aclo easti un loc di priimnari, tru kirolu a Polimlui di Independenuță, anvărliga di anlu 1916, tamamu iu putemu s’nă priimnămu cu biţicleta, eara linia reală a frontului. Deapoa, s-poati s’hibă vidzută nica şi Pălatea Administrativă, iu ş’ari scamnulu Consiliul Judițean Gorj, ea hiinda, nai cama marea casă a ăsăbălui, a curi arhitectură easti multu alăvdată di turiști și di vizitatori. Ti exemplu, Sala Mari, adrată tru stil maur easti neise un obiectiv turistic.”



    Giudețlu Gorj nu easti un giudeţu mari. Aşi, ditu Târgu Jiu, ti 15-20 di minuti, ti exemplu, putemu s’agiundzemu cu aftukina tru Clleili a Sohodorului, spuni Oana Maria Paloș. “Ma s’yinimu di cătă București, poarta di intrari easti localitatea Polovragi. Deapoa, puyemu s’alinămu pi nai ma analtă cali ditu România, Transalpina. Nidzemu ninti cu altu şingiru di munţă, Munțălli Vulcan, uu avem Defileulu a Jiului. Tutunăoară, Valea-a Cernăllei, tru Clleili Padeș. Pi ningă turismul di aventură, activ, avem turism monahalu. Cathi unu defileu, cathi ună hopă di munti ari câti unu mănăstiru. Ditu unu capu tu alantu a giudeţlui, ditu videala-a turismului monahal, ari seamni a pistillei veaclle. Tru tut giudeţlu, avem un numiru di 13 di locări monahale. Ditu aeastea, va s’cundilledzu mănăstirlu Tismana, nai ma veclliulu mănăstiru ditu Țara Românească, mănăstirlu Lainici, aştirnutu tu inima-a munțălor, și mănăstirlu Polovragi, pi Clleili a Oltețlui. Aclo iu nu ti aștepți, ditu cuşiia a aftukinatăllei ică di pi un traseu di biţicletă, poț ta s’vedz ñiţ băseriţ ditu lemnu, veclli di 300 di ani. Neise, giudeţlu Gorj easti pirifanu cu nai ma marli numiru di băseriţ-mărtirie ditu ţivilizaţia a lemnului. Mistiryiurli a aiştei ţivilizaţie fură ţănuti kiskinu tu comunitățili locali.”



    Pi ningă folclor, tru Gorj, fură ţănuti isnăhili populari. Mpilitearea-a iilor, țăsearea-a mudatiloru, olăritlu, măsturlăchea a lemnului suntu ţănuti cu ngătanu di oamiñi cari ș-li voru locărli iu s’amintară, cari aleg ta s’băneadză tu locărli iu s’amintară, la poali ică tu inimă di munti. Ti promovari adeţli și isnăhili, ari ndauă manifestări culturale, cafi anu şi multu anămusiti.



    Tru idyiulu kiro, giudeţlu Gorj easti destinația aleaptă și ti atelli ti au miraki trâ munti, spuni ma lrgu Oana Maria Paloș, purtătoru di zboru a Consiliului Giudițean Gorj. “Avem 25 di trasee turistiţi cari potu s’hibă căftati şi alăgati. Multi di astea suntu tu arii aviglleati, tru ateali dauă parcuri naționali di pi teritoriul a Gorjului: Parcul Național Defileul Jiului și Parcul Național Domogled Valea Cernăllei. Tră sporturli extremi și tră offroad, căftarea easti tutu ma mari. Mulţă ahtări turiști agiungu pi Clleili a Sohodorului, iu ari și un campionat di offroad. Tutunăoară, Clleili a Galbenului, la Baia di Heru, și pi Clleili a Oltețlui, cătă Polovragi. Suntu locări ti anami ti atelli ţi au mirakea ti alpinismu. Un altu lucru ma pțănu cunuscut ti giudețlu Gorj easti că aoa easti a șasea parti ditu arealul speologic ali Românie, dimi, cama di 2.000 di spilei, grote și caverni. Amatorlli di speologhie lipseaşti s’nă cunoască oferta, ş’deapoa, car ava s’yină tru giudeţlu Gorj, pot s’llia ligătura cu Serviciul Salvamont, cari lă agiută cu echipamente di protecție, ama și cu multi dati tru aestă noimă.”



    Tru kirolu ţi yini, Consiliul Judițean Gorj va u promoveadză Spileia Cioarii, ditu comuna Peștișani. Dupu săpăturli arheologhiţi ahurhiti tru 1955, fură aflati toară a existențăllei umineşti di aoa şi 50.000 di ani. Easti una ditu nai ma vecllili nicukirati umineşti ditu Europa.




    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearia: Taşcu Lala


  • În județul Gorj

    În județul Gorj

    Județul Gorj vă așteaptă
    în orice sezon cu turism de aventură, rural, religios și cultural. În partea nordică a județului se
    află culmile munților Parâng, cu cadre naturale deosebite, cu lacuri glaciare,
    cu versanți abrupți și cu peșteri declarate monumente ale naturii. Pe de altă
    parte, în Târgu Jiu, puteți admira operele în aer liber realizate de Constantin
    Brâncuși în anii 1937-1938.


    Oana Maria Paloș,
    purtător de cuvânt al Consiliului Județean Gorj. Așa cum orice loc din
    lume are o poveste, avem și noi povestea noastră, o poveste care e scrisă
    într-un loc de o rară frumusețe, presărat cu peisaje care-ți taie răsuflarea,
    prin legendele sale memorabile, prin frumusețea peisajelor, dar, nu în ultimul
    rând, prin oamenii care și-au lăsat amprenta atât în istoria României, cât și
    în cultură, în artă, schimbând viziunea lumii asupra artei. Un turist, când
    ajunge în acest colț al României, trebuie să știe că unicitatea atracțiilor cu
    potențial turistic este reprezentată chiar de elementul cultural. În Gorj, mai
    exact în satul Hobița, s-a născut cel mai mare sculptor al tuturor timpurilor,
    Constantin Brâncuși. Acesta a creat la Târgu Jiu un ansamblu monumental, Calea
    eroilor, singurul proiect monumental în aer liber din lume, pe care Brâncuși
    l-a dedicat eroilor necunoscuți, căzuți în Primul Război Mondial. În plus,
    Gorjul se completează în mod armonios cu frumusețea zonei montane, cu
    tradițiile ancestrale, păstrate în mod cât mai fidel și în lumea satului de
    azi, dar și cu legendele istorice.


    Ne începem
    călătoria din orașul Târgu Jiu, o așezare foarte veche, cu origini de peste 600
    de ani. Oana Maria Paloș. Este un oraș al bătăliilor purtate pentru
    independență, al eroilor, al artei și al tradiției. Deși nu e o așezare urbană
    mare, poate chiar mică față de altele din sud-vestul României, Târgu Jiu se
    evidențiază printr-un aer cochet, provincial, peste care și-a pus amprenta cel
    mai mare sculptor al tuturor timpurilor, Constantin Brâncuși, recunoscut ca
    părinte al artei moderne. Artistul a realizat în perioada 1937-1938 ansamblul
    monumental Calea Eroilor, compus din Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Aleea
    Scaunelor și Coloana fără Sfârșit. Operele brâncușiene sunt gândite de marele
    artist să fie dispuse pe un ax care străbate orașul în linie dreaptă, pe o distanță de 1500 de metri.
    Astfel, vizitatorul ajunge de la Coloana fără Sfârșit, trece pe lângă Biserica
    Sfinții Petru și Pavel, ajunge la Poarta Sărutului, iar apoi, pe Aleea Scaunelor
    către râul Jiul, în fața căruia, Masa Tăcerii invită la meditație și
    reculegere.


    Mai există și
    alte destinații, fie clădiri de patrimoniu, adevărate bijuterii arhitecturale fie
    locuri în aer liber, fiecare dintre ele având o poveste fascinantă, continuă Oana
    Maria Paloș, purtător de cuvânt al Consiliului Județean Gorj. Se pot petrece câteva zile liniștite vizitând, de exemplu, Casa
    Memorială Iosif Keber, un pictor renumit al secolului trecut, Muzeul de Istorie
    și Artă Alexandru Ștefănescu, se poate vizita parcul central, situat pe malul
    Jiului. Dacă astăzi acolo este un loc de promenadă, în vremea Războiului de
    Independență, în jurul anului 1916, exact unde ne putem plimba cu bicicleta,
    era linia reală a frontului. Apoi, se poate vizita chiar și Palatul
    Administrativ, unde funcționează Consiliul Județean Gorj, de altfel, cea mai
    impozantă clădire a orașului, a cărei arhitectură este foarte apreciată de turiști
    și de vizitatori. De exemplu, Sala Mare, construită în stil maur este în sine
    un obiectiv turistic.


    Județul Gorj nu
    este un județ mare. Astfel, din Târgu Jiu, în 15-20 de minute, de exemplu, se
    poate ajunge cu mașina în Cheile Sohodorului, spune Oana Maria Paloș. Dacă venim dinspre București, poarta de intrare este localitatea
    Polovragi. Apoi, se poate urca pe cea mai înaltă șosea din România,
    Transalpina. Continuăm cu alt lanț muntos, Munții Vulcan, unde avem Defileul
    Jiului. De asemenea, Valea Cernei, în
    Cheile Padiș. Pe lângă turismul de aventură, activ, avem turism monahal.
    Fiecare defileu, fiecare pas de munte are câte o mănăstire. De la un capăt la
    altul al județului, din punct de vedere al turismului monahal, păstrăm semne
    ale credinței vechi. În tot județul, avem un număr de 13 așezări monahale.
    Dintre acestea, aș menționa mănăstirea Tismana, cea mai veche mănăstire din
    Țara Românească, mănăstirea Lainici, situată în inima munților, și mănăstirea
    Polovragi, pe Cheile Oltețului. Acolo unde nu te aștepți, din goana mașinii sau
    de pe un traseu de bicicletă, poți zări mici biserici din lemn, vechi de 300 de
    ani. De altfel, județul Gorj se mândrește cu cel mai mare număr de
    biserici-mărturie a civilizației lemnului. Tainele acestei civilizații au fost
    păstrate cu mare grijă în comunitățile locale.


    Pe lângă folclor,
    în Gorj, s-au păstrat meșteșugurile populare. Brodatul iilor, țesutul
    covoarelor, olăritul, meșteșugul lemnului sunt păstrate cu grijă de oameni
    care-și iubesc locurile natale, care aleg să-și trăiască viața în locul
    nașterii, la poale sau în inimă de munte. Pentru a promova tradițiile și
    meșteșugurile, există câteva manifestări culturale, anuale, renumite.


    În același timp,
    județul Gorj este destinația preferată și a iubitorilor de munte, continuă Oana
    Maria Paloș, purtător de cuvânt al Consiliului Județean Gorj. Avem 25 de trasee turistice care pot fi explorate. Multe dintre
    acestea se află în arii protejate, în cele două parcuri naționale de pe
    teritoriul Gorjului: Parcul Național Defileul Jiului și Parcul Național
    Domogled Valea Cernei. Pentru sporturile extreme și pentru offroad, cererea
    este tot mai mare. Numeroși astfel de turiști ajung pe Cheile Sohodorului, unde
    există și un campionat de offroad. De asemenea, Cheile Galbenului, la Baia de
    Fier, și pe Cheile Oltețului, la Polovragi. Sunt zone ideale pentru amatorii de
    alpinism. Un alt amănunt mai puțin cunoscut despre județul Gorj este faptul că
    aici se găsește a șasea parte din arealul speologic al României, adică, peste
    2.000 de peșteri, grote și caverne. Amatorii de speologie trebuie să ne
    cunoască oferta, iar, dacă vin în județul Gorj, pot contacta Serviciul
    Salvamont, care le stă la dispoziție cu echipamente de protecție, dar și cu
    foarte multe date în acest sens.


    În perioada următoare, Consiliul Județean Gorj va promova Peștera Cioarei,
    din comuna Peștișani. În urma săpăturilor arheologice începute în 1955, au fost
    descoperite urme ale existenței umane de acum 50.000 de ani. Este una dintre
    cele mai vechi așezări umane din Europa.




  • Brâncuşi

    Brâncuşi


    Aoa şi 145 di añi, Hobița, tru locãrli a Gorjului ditu România, s’aminta Constantin Brâncuși, anămusitlu sculptoru di ma amănatu, a curi atelieru easti ţănutu, tru ună turlie di clopatu di geami, tu misuhorea-a Parislui. Paris agiumsi tru 1904, hiinda cunuscut până atumţea ca un sculptoru cu comendzâ publiţi tru România ama cari aștipta să spunâ a lumillei unâ nauâ concepție artistică.



    Să spuni ti Brâncuși că inventă sculptura, di u adusi pi livelu a teribilului secolu XX. Perioada di ahurhită easti băgată tru contextul a niaprukearillei ună cali pi urnekea-a marilui Rodin. Preayalea-ayalea, viziunea alu Brâncuși iasi tu videală tutu cama limbidu, iesu tu migdani mărli a lui temi, alăvdati nica ditu ahurhită, agiumti azã cu anami. Artistul ciuduseaşti pritu abordarea directă a materialului ditu cari s’andreadzi viziunea. Lemnul îlli aduţi aminti ti ahurhita ditu România, easti un material yiu, caldu. Acaţă tu lucru cheatra pritu tăllitura directă, vărtoasă și intensă, mañieră cari ună turlie avea chirută dinintea a modelajlui și a halcumăllei turnată. Multi ditu lucrărli a lui suntu brundzuri turnati, ama și tu aestă arădăriki ari ngătanu ti finisaj, ti pilikisirea tsi adutsi yilipseari.



    Cari tsi s’hibă turlia di materialu, sculpturli a lui cabaia expresivi reprezintă mări temi spirituali, idei filotimi, senzații și fenomeni. “Măyistrili” a lui suntu sugestii a azboiurlui cari feaţi că imaghinea-a lor s’hibă mbărţitată di piloțlli spațiali americañi. Multu ayoñea, tru 1913, America lu scoati tu videală Brâncuși și s’amintă ună pirmituseari di vreari cari armăni tu bană, nica ş’cama largu, până tru kirolu di adză. Expozițiili a lui ditu Statili Uniti suntu alithealui evenimenti a deapoa tiniri americañi, yinitori mări artiști, cându yinu Paris caftă să s’andămusească cu năsu.



    Tru 1938, Târgu-Jiu, reședința-a Gorjului iu s’amintă, eara dişcllisă nai cama mari operă alu Brâncuși, un complexu di ma multi sculpturi, mplini di spiritualitati, noimi și simboluri. Acatsă tu isapi pritu lucrărli a lui memoria a tinirloru ţi feaţiră curbani tu Protlu Polimu Mondialu ca ună tiñiseari pritu apuntea anamisa di bană şi moarti. Anchiseaşti di la Measa-a Tăţearillei, agiundzi la Sucakea-a Stoaliloru, deapoa pi sumu Poarta-a Băşearillei, a ampărţarillei, agiundzi pi Calea-a Eroilor ţi treaţi pritu misuhorea-a căsăbălui, s-dănăseaşti ti ună gheavasi la băsearica acăţată tu priimnarea ti videari deapoa, ndreptu, fără vără arăpasu, cătă Coloana Infinitului, a pricănuştearillei ţi nu ari bitisită, scară cătă ţeruri. Easti templulu golu pi cari Brâncuși aprăftăsi s-lu analţă, tu cari ş-adună tuti viziunile și concepțiile, yisili și bănaticlu di cathi dzuua. Eara aţea ditu soni vizită tru văsălie, aţea ditu soni andamasi, di itia că Doilu Polimu Mondialu și alăxerli ţi s’feaţiră deapoa va lu’află marli artist utu auşeaticu și lăndzitu, niakicăsindalui ţi s’faţi cu duñeaua.



    Tru văsilia a lui easti lugursitu decadentu, di cătră năulu regimu, comunistu, cari nu âlu va ti prufetu la el acasă. Acă nu ari lucri căndisitoari, s’lugurseaşti că avea tu naeti s’alasă ti România atelierlu a lui, cari easti, tora, tru un monumentu di arhitectură modernă, pi esplanada a Tentrului Pompidou di Paris. Cadealihea easti că, la 80 di añi și după 50 di añi ţi âlli tricu tru Franța, bitărnulu artistu caftă cetățenia franceză, tra s’poată s’bitisească lucărlu cu donația cătră statlu francez.



    Tru 1957, marli sculptoru Constantin Brâncuși, amintatu Hobița, tru România, dusi la Aţelu di Analtu, Paris, iu ş’află arăpaslu tu cunuscuţlli mirminţă parizieañi Montparnasse. Nu alargu, easti prota a lui “Băşeari/Sărut”, sculptura ţi veaglle murmintul a unăllei tiniră arusoaică cari s-vătămă ditu vrearea ţi u avea ti unu yeatru român di Paris. Tora, arta și viziunea a marlui sculptoru suntu cunuscuti tru tută lumea, multu aprukeati di aţelli cu vrearea ti artă, di specialiști nica şi di colecționarllii cari lă da cotații di dzăţ di miliuñi di dolari. Mărli muzee a lumillei, cari au șansa tra s’aibă opera adrati di Brâncuși, ndregu expoziții di mari vazi tru cari opera și bana-a marilui sculptoru suntu arădăpsiti tu ună videală speţială. Aoa şi vără 5 añi, 19 di şcurtu, dzuua cându, tru 1876, s-amintă sculptorlu Constantin Brâncuși, fu apufusită, pritu nomu, tru România, sărbătoari națională cu numa di “Dzuua Brâncuși”.


    Autoru: Marius Tiţa


    Apriduţearea: Taşcu Lala









  • MȚR – Oglinzile lui Brâncuși

    MȚR – Oglinzile lui Brâncuși

    Pe
    19 februarie s-a sărbătorit Ziua Brâncuși, dedicată marelui sculptor modern
    român Constantin Brâncuşi, născut la Hobița, județul Gorj, considerat internațional ca fiind părintele sculpturii contemporane.
    Domnișoara Pogany, Rugăciune, Măiastra sau Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu
    cu celebrele Coloana Infinitului (Coloana fără Sfârşit), Masa Tăcerii și Poarta
    Sărutului sunt doar câteva dintre operele rămase moștenire după dispariția
    sculptorului în 1957, la Paris, patrimoniului cultural al lumii. Despre
    Brâncuși, de la a cărui naştere s-au împlinit 145 de ani, cuvintele nu se vor
    opri niciodată, la fel și expozițiile sau instalațiile care îi prezintă și
    studiază lucrările. O astfel de expoziție multimedia, Mirrors of Brâncuși, a
    fost găzduită de Muzeul Național al Țăranului Român. Despre expoziție, Virgil
    Nițulescu, managerul Muzeului, ne-a declarat:


    Expoziția pe care mie îmi place s-o denumesc, Oglinzile lui
    Brâncuși sau Oglinzi despre Brâncuși, nici nu știu cum să traduc mai bine
    titlul – pentru că, de fapt, titlul original al expoziției este în engleză,
    Mirrors of Brâncuși, s-a născut de fapt atunci când România a început
    demersurile sale pentru participarea la marele eveniment cultural de la
    Bruxelles și din Belgia, care s-a numit Europalia, și la care țara noastră a
    participat în perioada 2019-2020 cu un succes deosebit, mai ales prin expoziția
    Sublimarea formei curatoriată de marele nostru expert în domeniul acesta
    special, Brâncuși, doamna Doina Lemny, de la Muzeul de Artă Modernă din Paris.

    Atunci s-a născut și ideea aducerii lui Brâncuși, cumva, pe calea unor mijloace
    de expunere mai la îndemâna tinerilor de astăzi, prin instalații multimedia, la
    o capacitate de înțelegere a mesajului marelui nostru sculptor potrivită, aș
    spune, cu așteptările unui public cosmopolit, și în general foarte tânăr, așa
    cum este publicul din Bruxelles, practic capitala Uniunii Europene. Acest
    proiect a fost ulterior prezentat Ministerului Culturii pentru finanțare în
    cadrul unui program RO-cultura, cu sprijin obținut prin granturile oferite de
    Spațiul Economic European Norvegia-Islanda-Liechtenstein, celebrele, ca să spun
    așa, fonduri norvegiene, și a obținut finanțarea necesară și un parteneriat
    chiar cu o organizație din Norvegia, Muzeul Național al Țăranului Român fiind
    primul muzeu din România, prima instituție din România care găzduiește această
    expoziție.


    Abordând
    noi tehnologii și reinterpretând opere cunoscute și mai puțin cunoscute ale
    artistului, expoziția a oferit o prezentare dinamică a unor întâmplări din
    viața lui Brâncuşi, relațiile sale cu alți artiști din vremea lui, precum și
    trăsături de caracter despre care se vorbește prea puțin. Organizatorii au
    declarat că speră că, la finalul experienței, vizitatorul va fi reușit să
    capteze informația, dar și noi concepte despre sculptor. Proiectul a pornit de
    la o cercetare făcută pe un grup de oameni de vârste și ocupații diferite, dar
    care a avut aceleași concluzii – ceea ce mentalul colectiv și-a însușit despre
    Brâncuși e diferit față de ceea ce a vrut în esență să transmită artistul.

    Pentru a schimba direcția, creatorii proiectului au mers pe ideea de
    interactivitate și de implicare a tehnologiei în procesul de creație. Expoziția
    a dispus de o scenografie amplă, în care vizitatorul a putut experimenta cum e
    să fii parte dintr-o operă a lui Brâncuși, a putut să se oglindească la propriu
    într-o interpretare a unui modul în mărime naturală al Coloanei fără Sfârșit și
    a putut viziona un scurt film dedicat vieții inventatorului sculpturii moderne,
    cu informații concise, alese cu grijă.


    Ca să gândim acest proiect, am mers pe un fir
    logic în care am pus cap la cap conceptele cu opera Brâncuși și nevoile
    publicului, felul în care acesta interacționează cu o informație și cum o
    asimilează el. Am ajuns astfel la Mirrors of Brâncuși, un proiect-oglindă, în
    care oamenii nu doar că sunt puși față în față cu creația lui Brâncuși, dar
    sunt invitați să se pună în locul unor opere ale artistului, ajungându-se
    astfel la o analiză a propriilor emoții și sentimente dintr-o postură nouă,
    declara curatorul expoziției, Silvana Dulamă-Popa.


    Managerul
    Muzeul Național al Țăranului Român, Virgil Nițulescu, ne-a împărtășit câteva
    gânduri despre posibila interacțiune a publicului mai mult sau mai puțin avizat
    cu opera lui Constantin Brâncuși:


    Este o expoziție nu cu opere ale lui Brâncuși, pentru că ele
    sunt atât de rare în România încât, practic, nu pot fi itinerate, ele nu se
    află decât la Muzeul Național de Artă al României și la Muzeul de Artă al
    Olteniei din Craiova, dar putem, prin intermediul acestei expoziții, să facem o
    incursiune în universul brâncușian, încercând să înțelegem opera lui, sigur,
    fără o abordare foarte savantă a acesteia, este vorba despre o expoziție care
    se adresează, cum am spus, unui public poate mai puțin pregătit pentru o
    înțelegere superioară a rădăcinilor operei lui Brâncuși, cel care a fost numit
    critici inventatorul sculpturii moderne.

    Este vorba despre o punere în
    context a operei lui Brâncuși, pentru, n-aș spune doar pentru România, ci
    pentru lumea de astăzi din 2021. Și eu unul sunt foarte bucuros că și prin
    această expoziție se fac eforturi ca opera genialului sculptor Constantin
    Brâncuși să fie adusă mai aproape de publicul obișnuit, de cel care nu intră
    neapărat foarte des în muzee, dar care s-ar putea să fie interesat de niște
    evenimente culturale care încearcă să aducă o lumină contemporană asupra unei
    opere deja clasicizate.

  • Brâncuşi

    Brâncuşi

    În urmă cu 145 de
    ani, la Hobița, în ținutul Gorjului din România, se năștea Constantin Brâncuși,
    celebrul sculptor de mai târziu, al cărui atelier este păstrat, ca sub un
    clopot de sticlă, în mijlocul Parisului. La Paris a ajuns în 1904, fiind deja
    un sculptor cu comenzi publice în România dar care aștepta să arate lumii o
    nouă concepție artistică.

    Se spune despre Brâncuși că a inventat sculptura,
    aducând-o la nivelul teribilului secol XX. Perioada de început este pusă în
    contextul refuzului unui drum în maniera marelui Rodin. Treptat, viziunea lui
    Brâncuși se conturează tot mai clar, apar marile sale teme, apreciate de la
    început, celebre astăzi. Artistul uimește prin abordarea directă a materialului
    din care își construiește viziunea. Lemnul îi amintește de începuturile din
    România, este un material viu, cald. Abordează piatra prin tăietura directă,
    puternică și intensă, manieră care cam dispăruse în fața modelajului și a
    bronzului turnat. Multe dintre lucrările sale sunt bronzuri turnate, fără
    îndoială, dar și aici vine cu o mare atenție pentru finisaj, pentru șlefuirea
    care dă strălucire.


    Indiferent de material, sculpturile sale extrem de
    expresive reprezintă mari teme spirituale, idei generoase, senzații și
    fenomene. Măiestrele sale sunt sugestii ale zborului care a făcut ca imaginea
    lor să fie asumată de piloții spațiali americani. Destul de repede, în 1913,
    America îl descoperă pe Brâncuși și se naște o poveste de dragoste care
    durează, încă și mai intensă, până în prezent. Expozițiile sale din Statele
    Unite sunt adevărate evenimente iar tineri americani, viitori mari artiști,
    când vin la Paris caută să îl întâlnească.

    În 1938, la Târgu-Jiu, reședința
    Gorjului natal, era inaugurată cea mai mare operă a lui Brâncuși, un complex de
    mai multe sculpturi, pline de spiritualitate, sensuri și simboluri. Tratează
    memoria tinerilor căzuți în Primul Război Mondial ca pe o smerită punte între
    viață și moarte. Se pleacă de la Masa Tăcerii, se trece pe Aleea Scaunelor,
    apoi pe sub Poarta Sărutului, a despărțirii, se merge pe Calea Eroilor ce trece
    prin mijlocul orașului, se oprește preț de o slujbă funerară la biserica
    inclusă în traseu apoi, drept, fără vreo abatere, spre Coloana Infinitului, a
    recunoștinței fără sfârșit, scară spre ceruri. Este singurul templu pe care
    Brâncuși a reușit să îl ridice, adunându-și toate viziunile și concepțiile,
    visele și trăirile. A fost ultima sa vizită în țară, ultima întâlnire, pentru
    că Al Doilea Război Mondial și schimbările care i-au urmat îl găsesc pe marele
    artist îmbătrânit și bolnav, neînțelegând ce se întâmplă cu omenirea.

    În
    propria sa țară este considerat decadent, de către noul regim, comunist, care
    nu îl vrea profet la el acasă. Deși nu există dovezi indubitabile, se consideră
    că ar fi intenționat să lase României atelierul său, care se află, acum,
    într-un monument de arhitectură modernă, pe esplanada Centrului Pompidou din
    Paris. Cert este că, la 80 de ani și după mai bine de 50 de ani petrecuți în
    Franța, bătrânul artist cere cetățenia franceză, pentru a putea finaliza
    donația către statul francez.

    În 1957, marele sculptor Constantin Brâncuși,
    născut la Hobița, în România, se stinge din viață, la Paris, și își doarme
    somnul de veci în celebrul cimitir parizian Montparnasse. Nu departe, se află
    primul său Sărut, sculptura ce veghează mormântul unei tinere rusoaice care
    s-a sinucis din dragoste pentru un doctor român din Paris. Acum, arta și
    viziunea marelui sculptor sunt cunoscute în întreaga lume, apreciate de
    iubitorii de artă, de specialiști sau chiar de colecționarii care le acordă
    cotații de zeci de milioane de dolari. Marile muzee ale lumii, care au șansa de
    a deține opere de Brâncuși, organizează expoziții de răsunet în care opera și
    viața marelui sculptor sunt puse într-o lumină specială. Acum 5 ani, 19
    februarie, ziua când, în 1876, s-a născut sculptorul Constantin Brâncuși, a
    fost declarată, prin lege, în România, sărbătoare națională cu numele de Ziua
    Brâncuși.

  • Geburtstag von Constantin Brâncuși jährt sich zum 145. Mal

    Geburtstag von Constantin Brâncuși jährt sich zum 145. Mal

    Seit 2015 finden in Rumänien am 19. Februar Feierlichkeiten anlässlich des Geburtstags von Constantin Brâncuşi. Der Bildhauer, einer der grö‎ßten rumänischen Künstler, wurde am 19. Februar 1876 im südrumänischen Dorf Hobiţa geboren. 1902 hat Brâncuşi die Hochschule für Bildende Künste in Bukarest absolviert, gleich danach machte er sich auf den Weg nach Paris, wo er 1905 an der renommierten École Nationale Supérieure des Beaux-Arts aufgenommen wurde. Eine Lehre in der Werkstatt von Auguste Rodin lehnte er mit den berühmten Worten ab: “Rien ne pousse à lombre des grands arbres.” (z.D.: Nichts wächst im Schatten gro‎ßer Bäume). Brâncuși begann, seine ersten Werke in Paris auszustellen, wo er die erste Version der Skulptur “Der Kuss.” schuf, ein Thema, das später in seinen Werken immer wieder auftritt und das mit dem Tor des Kusses, einem Teil des Skulpturenensembles im südrumänischen Târgu-Jiu seinen Höhepunkt findet.



    Er mietete eine Werkstatt in der Rue de Montparnasse und kam in Kontakt mit der Pariser künstlerischen Avantgarde, befreundete sich mit Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Amedeo Modigliani, Henri Matisse und Marcel Duchamp. Er nahm an Gruppenausstellungen in Paris und Bukarest teil wo seine Werke “Der Vogel im Raum”, “Die schlafende Muse” und “Mademoiselle Pogany” gezeigt wurden, stellte aber auch in den USA aus, wo er von Anfang an einen gro‎ßen Eindruck machte. Zwischen 1914 und 1940 erreichte seine Kunst ihren Höhepunkt. Aus dieser Zeit stammen seine Skulpturserien “Vogel im Raum” und “Ovoid” sowie seine Holzskulpturen. Das ʹGeorges Pompidouʹ-Nationalmuseum für moderne Kunst in Paris beherbergt eine bedeutende Anzahl seiner Werken, die von Rumänien geerbt, aber von Frankreich gerne angenommen wurden, zusammen mit allem, was sich in seiner Werkstatt befand, nachdem sich die kommunistische Regierung in Bukarest in den 50er Jahren geweigert hatte, sie nach dem Tod des Bildhauers entgegenzunehmen. Er starb am 16. März 1957 und wurde auf dem Friedhof Montparnasse in Paris beigesetzt.



    In einem vom sozialistischen Realismus geprägten Rumänien galt Brâncuși als Vertreter eines kosmopolitischen, bürgerlichen Formalismus und war daher dem Regime nicht genehm. Dennoch wurde im Dezember 1956 seine erste Einzelausstellung in Europa im Kunstmuseum in Bukarest eröffnet. Erst in den 1960er Jahren wurde der Bildhauer im Lande als nationales Genie “wiederentdeckt”. Welchen Platz nahm Constantin Brâncuși in der Weltbildhauerei ein? Er ist eine zentrale Figur der modernen Kunstbewegung und gilt als einer der grö‎ßten Bildhauer des 20. Jahrhunderts. Seine innovativen Skulpturen gehören zu den meistgeschätzten und meistverkauften Werke eines rumänischen Künstlers. Sie stehen auch an vierter Stelle in einer Liste der wertvollsten Kunstwerke der Welt.

  • Ziua Naţională Constantin Brâncuşi

    Ziua Naţională Constantin Brâncuşi

    Din 2015, 19 februarie este zi de Sărbătoare Națională în
    România. Căci, pe 19 februarie, în 1876, se năștea în satul Hobița, din sudul
    țării, cel care avea să devină una din cele mai puternice, carismatice şi
    dăruite cu geniu personalităţi artistice româneşti – sculptorul Constantin
    Brâncuşi. Lui îi sunt dedicate numeroasele manifestări organizate în țară și
    peste hotare cu această ocazie! După
    absolvirea, în 1902, a Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, pe atunci tânărul Constantin Brâncuşi ia calea
    Parisului, unde, în 1905,este admis la
    prestigioasa École Nationale Supérieure
    des Beaux-Arts. Refuză să facă ucenicie în atelierul lui Auguste Rodin, rostind celebra
    butadă Rien ne pousse à l’ombre des grands arbres. (n.red. Nimic nu crește
    la umbra marilor copaci.).

    Brâncuși începe să expună în Orașul Luminilor, unde
    creează prima versiune a Sărutului, temă pe care o va relua sub
    diferite forme și care va culmina cu Poarta
    Sărutului, parte a Ansamblului Monumental din Târgu-Jiu, oraș din regiunea natală. Închiriază un atelier în Rue de Montparnasse și
    intră în contact cu avantgarda artistică pariziană, împrietenindu-se cu
    Guillaume Apollinaire, Fernand Léger,
    Amedeo Modigliani, Henri Matisse sau Marcel Duchamp. Participă la expoziții colective din
    Paris și București, inaugurând ciclurile Păsări
    Măiestre, Muza adormită și Domnișoara Pogany, dar expune și în
    Statele Unite, unde, încă de la prima apariție a lucrărilor sale, face
    senzație. Între 1914 și 1940, activitatea sa
    creatoare se desfășoară în
    toată amploarea ei. Operele sale din ciclurile Pasărea în văzduh și Ovoidul,
    precum și sculpturile în lemn datează din această perioadă. Muzeul Național de
    Artă Modernă din Paris ʹGeorges Pompidouʹ deține un număr important de lucrări
    ale lui Constantin Brâncuși lăsate, prin testament, moștenire României, dar
    acceptate cu bucurie de Franța, împreună cu tot ce se afla în atelierul său,
    după refuzul, în anii 50, al guvernului comunist de la București de a le primi
    după moartea sculptorului. Acesta se
    stinge din viață pe 16 martie 1957 și este înmormântat la cimitirul Montparnasse
    din capitala franceză.


    În România realismului
    socialist, Brâncuși este contestat ca fiind un reprezentant al formalismului
    burghez cosmopolit. Totuși, în decembrie 1956, la Muzeul de Artă din București este deschisă prima sa expoziție personală din Europa. Abia în anii ʹ60, sculptorul
    este redescoperit în țară ca geniu național. Ce loc și-a croit Constantin Brâncuși în sculptura
    mondială? Figură centrală în
    mișcarea artistică modernă, el este considerat unul din cei mai mari sculptori ai
    secolului 20. Inovatoare,
    lucrările sale sunt printre
    cele mai apreciate şi de departe cele mai bine vândute creaţii ale unui artist
    român din istorie. Ele figurează, totodată, pe locul patru într-un top al celor
    mai valoroase creaţii din lume.

  • February 19, 2020 UPDATE

    February 19, 2020 UPDATE

    MEETING As of Thursday Romania’s
    president Klaus Iohannis will be participating in a special meeting of the
    European Council in Brussels, which will have high on its agenda the EU Multiannual
    Financial Framework for the period between 2021 and 2027. According to a communiqué
    released by the presidential administration in Bucharest, Iohannis will be
    pleading for the appropriate funding of the Cohesion Policy and the Common
    Agricultural Policy underlining the fact that Romania must benefit from
    significant funds for these two policies as instruments meant to reduce
    development gaps between member states. Iohannis is also expected to support
    the importance of assuring flexible and simplified implementation conditions to
    ease access to the European funds. Statements by several European leaders on
    Wednesday suggest that negotiations over the EU’s Multiannual budget, the first
    after Brexit, are going to be tough and complicated.










    GOVERNMENT Interviews in the Romanian Parliament with the ministers proposed
    to form the second cabinet led by Ludovic Orban ended on Wednesday after three
    days of debates in the specialized committees. Only four ministers in the
    fields of Defence, Agriculture, Economy and Foreign Affairs out of the 16
    interviewed have got endorsement. Parliament is expected to vote on the new cabinet
    on February 24th. Prime Minister Orban decided to maintain the same
    government as he was pleased with their activity. The National Liberal Party’s intention
    is to have two governments turned down, which could lead to a dissolution of
    Parliament and snap election. These elections could be held between June 15th
    -30th concurrently with the local elections. On Wednesday, the
    Senate in Bucharest turned down the government’s emergency ordinance on staging
    early elections.












    TENNIS The world’s no.2 tennis player Simona Halep of Romania on
    Wednesday outperformed Ons Jabeur of Tunisia in the second round of the Dubai
    tennis tournament and qualified for the competition’s quarterfinals where the Romanian
    is expected to take on Arina Sabalenka of Belarus. We recall that Halep won the
    tournament in 2015 and last year was eliminated in the quarter finals by
    Belinda Bencic of Switzerland.










    BRANCUSI Romania on Wednesday marked 144 years since the birth of its famous
    sculptor Constantin Brancusi, with special events staged in capital city
    Bucharest and Targu Jiu, the city hosting the Sculptural Ensemble of Constantin
    Brancusi. In Targu Jiu, the Constantin Brancusi National Museum was inaugurated
    to include works such as The Table of Silence, The Gate of the Kiss and the
    Endless Column. Also, Romania’s National Museum of Art is hosting a high-tech
    projection show where the public will be able to watch holograms of the
    sculptor and his famous works. Known as the
    father of modern sculpture, Brancusi, born on February 19, 1876, in Hobita, a
    small village in southern Romania, was one of the most influential sculptors of
    the 20th century as well as a painter and photographer. Brancusi willed
    to the National Museum of Modern Art in Paris an important number of works and
    everything his workshop contained, on condition that the workshop itself be
    moved to the museum and restored to its original condition. Part of this gift
    included hundreds of photographic prints he took, beginning in the 1920s, of
    his work and studio. He had initially offered all of them to the Romanian
    state, but the communist government of the 1950s refused the gift.




    (translated by bill)



  • Brâncuşi

    Brâncuşi

    Suntem în al treilea an Brâncuşi. În 2016, s-au împlinit 140 de ani de la naşterea marelui sculptor, într-o zi de 19 februarie. În 2017 trecut s-au comemorat 60 de ani de la dispariţia sa. Iar în acest an ne vom aminti că, în 1938, deci cu 80 de ani în urmă, “Coloana recunoştiinţei fără sfârşit” s-a înălţat spre cer, la Târgu Jiu. Era omagiul marelui sculptor pentru tinerii soldaţi români care au murit în Primul Război Mondial, mulţi dintre ei chiar în luptele care au însângerat plaiurile natale ale maestrului din Hobiţa Gorjului. La Târgu Jiu, Brâncuşi a ridicat mai mult decât un monument, a ridicat un templu al Infinitului, al Jertfei şi al Renaşterii. Complexul memorial de acolo cuprinde, într-o logică de geometrie sacră, o Poartă a Sărutului, o Alee a Scaunelor, o Masă a Tăcerii şi chiar o biserică ortodoxă aflată, deja, pe acele locuri.



    Poarta Sărutului nu este un decor de Sfântul Valentin, ci un cenotaf pentru flăcăii morţi în luptă. Celebru Sărut pe care Brâncuşi l-a pus în 1907 la mormântul unei tinere rusoaice moartă din dragoste, la Paris, devine un motiv repetitiv care generează Infinitul şi Renaşterea. Aleea Scaunelor cheamă la reflecţie şi ne duce spre pe malul Jiului însângerat în 1916, la Masa Tăcerii, cea cu 12 scaune, câte unul pentru fiecare apostol din Cina cea de taină. Scaunele din acest ansamblu au formă de clepsidră, formă pe care o regăsim în spectaculoasa Coloană, numită simplificat a Infinitului. Înaltă de aproape 30 de metri, Coloana este alcătuită din module romboidale formate, am putea spune, din două jumătăţi de clepsidră. Jocul geometriei este simplu, dar extrem de expresiv. Ideea de infinit, de scară spre Cerul infinit, este sugerată de repetarea celor 16 module complete şi a două jumătăţi ce pot fi văzute ca 18 clepsidre suprapuse. Coloana se sprijină pe o astfel de clepsidră şi se termină cu o alta, lăsând gândul să continue singur spre cele mai înalte şi profunde sensuri.



    Când a realizat Complexul-templu de la Târgu Jiu, Brâncuşi era un artist internaţional recunoscut, fiind considerat părintele sculpturii moderne, fiind primul sculptor care se desprinde de figurativul strict ce a dominat această artă timp de secole. Brâncuşi realizase, deja, marile sale opere, tot atâtea idei profunde şi speculaţii filosofice. De altfel, în acest an se împlineşte un secol de la încheierea celebrului proces dintre sculptorul inovator şi serviciile vamale ale Statelor Unite ale Americii. Speţa juridică este cunoscută: sculpturile pe care Brâncuşi vroia să le expună la New York au fost oprite de serviciile vamale ale Statelor Unite, considerându-se că sunt obiecte industriale şi nu opere de artă. Indignat, artistul dă statul american în judecată şi, acum un secol, câştigă procesul. Momentul este elocvent pentru modul cum era privită creaţia avangardistă a lui Brâncuşi acum un secol. Chiar în sentinţa care îi dă dreptate vizionarului artist apare o frază în care judecătorul consideră că există “dificultăţi în asocierea cu o pasăre”. Sculptura în cauză, “Pasăre în spaţiu”, a fost reprodusă, după ani, pe brevetele americane ale piloţilor, apreciindu-se că bronzul lui Brâncuşi reprezintă cel mai bine ideea de zbor.



    Despre Brâncuşi nu se vorbeşte doar la marile aniversări, ci de fiecare dată când una dintre creaţiile sale doboară câte un record de vânzare, când se organizează câte o mare expoziţie în muzee prestigioase, undeva în lumea selectă a artei extrem de valoroase sau ca element de referinţă şi comparaţie ori de câte ori se crede că un nou sculptor care va revoluţiona arta a apărut pe simeze. Brâncuşi a avut mereu destinul creaţiei universale, care naşte imediat rezonanţă şi emoţie. La un secol de la apariţia pe lume, sculptura lui Brâncuşi continuă să fie pur şi simplu genială.

  • Târgu Jiu

    Târgu Jiu

    Destinaţia
    noastră de astăzi este situată în sud-vestul României, la poalele munţilor
    Carpaţi, pe malurile râului Jiu. De Târgu Jiu se leagă şi numele
    sculptorului român care a revoluţionat arta începutului de secol
    20, Constantin Brâncuşi. Născut la 19 februarie 1876, într-un sat din apropiere, Hobiţa,
    Constantin Brâncuşi a plecat la Paris, dar înaintea celui de-al doilea război
    mondial a revenit în Gorj pentru a realiza monumentalele sale opere în aer
    liber, principalelele atracţii turistice ale municipiului Târgu Jiu.
    Pentru aceste opere care l-au transformat într-o destinaţie
    unicat, municipiul Târgu Jiu
    a primit în anul 2014 din partea Federaţiei Internaţionale a
    Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism, FIJET, prestigiosul trofeu Mărul de
    Aur.


    Adrian Tudor,
    viceprimarul municipiului Târgu Jiu, se mândreşte cu atracţiile turistice ale
    zonei Târgu Jiu este destul de
    provocator când este vorba de oferte turistice, începând de la turism monahal,
    până la turism cultural. O reţea de mănăstiri, o reţea de peşteri, iar perla
    coroanei este ansamblul Constantin Brâncuşi, locul cel mai vizitat de turişti
    când vin în zonă şi, probabil, locul cel mai cunoscut din România, în lume.


    Operele
    monumentale în aer liber ale lui Brâncuşi de la Târgu Jiu au fost realizate în
    memoria celor căzuţi în luptele pentru apărarea oraşului, în perioada primului
    război mondial. Brâncuşi, care se stabilise la Paris, a revenit în ţară în anul
    1937 şi, în interval de un an, a realizat mai multe lucrări cioplite în piatră,
    înşirate pe un drum, cunoscut astăzi drept Calea Eroilor sau Axa Brâncuşi.
    Prima operă se găseşte chiar la intrarea în Grădina publică: Poarta Sărutului
    este locul în care, în mod tradiţional, se fotografiază cei care se căsătoresc
    la Târgu Jiu. Pe aleea din spatele Porţii Sărutului se află, de o parte şi de
    alta, 30 de scaune din piatră, în formă de clepsidră, iar la capătul ei, o altă
    operă brâncuşiană – Masa Tăcerii -
    înconjurată de douăsprezece scaune rotunde din piatră, tot în formă de
    clepsidră. La celălalt capăt al axei, este Coloana infinitului. Având o
    înălţime de 29 de metri, coloana este alcătuită din module din bronz, în formă
    de clepsidră. Complexul monumental de la Târgu Jiu a fost inaugurat la 27
    octombrie 1938.


    Pe lângă
    ansamblul Brâncuşi, la Târgu Jiu şi în împrejurimi există şi alte atracţii. Adrian Tudor, viceprimarul municipiului Târgu Jiu: Există
    Centrul naţional de promovare turistică Constantin Brâncuşi, de unde punem la
    dispoziţie diferite pachete turistice, variante de trasee turistice, vizite ale
    muzeelor, cum este cel al tradiţiilor de la Curtişoara, muzeul de istorie,
    mănăstirile, trasee montane sau locuri de distracţie, alpinism, rafting pe râul
    Jiu.


    Într-adevăr,
    oraşul Târgu Jiu poate fi locul de plecare pentru descoperirea altor atracţii
    turistice ale judeţului Gorj. Pentru cei care preferă turismul ecumenic, mănăstirile
    ortodoxe Tismana, Polovragi şi Lainici reprezintă destinaţii deosebite. Iar
    zona montană din partea nordică a judeţului Gorj, cu lacuri glaciare, peşteri,
    unele dintre ele declarate monumente ale naturii şi chei înguste, săpate în
    munte de ape repezi, este o destinaţie cât se poate de potrivită pentru cei
    cărora le place turismul de aventură.



    În speranţa că v-am convins să adăugaţi Târgu
    Jiu pe lista locurilor de vizitat din România vă aşteptăm data viitoare cu o
    nouă destinaţie.

  • Retracing the Roots of Constantin Brancusi

    Retracing the Roots of Constantin Brancusi


    Our destination today is in south-western Romania, at the foot of the Carpathians, on the banks of the Jiu River. The village of Hobita is the place where the Romanian artist Constantin Brancusi was born on February 19th, 1876. According to the latest census carried out in the commune that the village of Hobita is part of, Pestisani is now home to some 3,700 people. The new mayor of the commune Cosmin Pigui says that he started his term in office by running several cultural projects relating to Brancusi. Such projects, the mayor says, must be properly correlated with investments and activities that promote the tourist potential of the area.



    Cosmin Pigui: Brancusi is ours and that means we are extremely rich. Unfortunately, nothing much has been done in the commune of Pestisani to capitalize on this wealth, so we first need some serious infrastructure. We do benefit from the support of the county council and of the member of parliament that represent Gorj County. I believe that this year we will be able to start the building of the Hobita park. Also, we will pave with asphalt the road to the Constantin Brancusi memorial house. We also intend to include in the tourist circuit the school that Brancusi went to as a child, the village where his mother, Maria Diaconescu, was born, but also to promote the entire area, the other communes around. This is the place where the great Romanian sculptor was born, who left us a priceless legacy, in particular the Heroes’ Path ensemble in Targu Jiu. Also, I hope we will get some funding for Pestera Cioarei (Crow’s Cave) in Pestisani.



    Pestera Cioarei (Crow’s Cave) in the village of Borosteni is an important place, because it is the cave where one of the oldest settlements in Europe was found. Archaeological diggings have been conducted there ever since 1955. Here is the mayor of Pestisani again:


    The oldest human bones have been found in this cave, 120,000 year old. Also, archaeologists have found 50,000 year old adornments. Neanderthals did wear adornments, and such adornments were found in Pestisani. There are many things here and we can really do something special for our tourist infrastructure and develop the area, while at the same time promoting Brancusi. In the coming future I would like to organize a camping area here, for caravan trailers, and I have asked for the County Council’s support. We would like to have Hobita and Pestisani visible on the map of Romania, and every tourist who comes to us must be sure they can find here all the necessary conditions to have a good time and enjoy the surroundings. People have applied for funding to build guest houses. Currently there are some 40 rooms available, but in 2-3 years there will be 100.



    In Hobita, you will meet curator Doina Pana, who tells tourists about Constantin Brancusi and unknown events from his life:


    When he was in the third grade, he carved his name on his desk at school using a Swiss knife. He was punished by his teacher and locked in a hen house used for keeping rowdy children in isolation. He got upset and didn’t want to go back to school, so his mom had to take him to a different school in a nearby village. His father died when he was 9 years old. First, he started working in a small restaurant at the back of the train station. After two years, he got hired as a waiter in a bigger restaurant close to the centre of Craiova. One evening when he was 17 years old he made a wager with the restaurant owner and the clients that he can make a violin. He got hold of a small box used for keeping marmalade, boiled the wood, sculpted the violin and the restaurant owner brought in a fiddler to try on the instrument. The fiddler played it and said it was better than his own violin.



    In Targiu Jiu, tourists can visit the famous monumental ensemble The Heroes’ Path. The route starts with the Gate of the Kiss, a space believed to make the transition to a different world. The pillars of the gate feature the motif of the kiss, which can also take the form of an eye. This is one of Brancusi’s most important works. Further up visitors will find the Alley of the Chairs, which basically marks the path leading up to the Table of Silence, a peasant table. It appears, however, that Brancusi also saw it as the table before confrontation, before combatants go into battle and become heroes. These works in stone are very popular with tourists. Last but not least, visitors will find here the Endless Column, a genuine artistic testament of the great sculptor.



    This is a monument dedicated to heroes, just like the entire ensemble, says Oana Palos, a spokeswoman for the Gorj County Council:


    This is a very important tourist destination. The monumental ensemble of the Heroes’ Path, the work of the great sculptor Constantin Brancusi, is a landmark of the city of Targu Jiu. Targu Jiu and the Gorj county are part of city break tourist packages. Gorj county has a busy cultural agenda, with many cultural events that help promote tourism in the area. Visitors can enjoy the beauty of the landscape in Gorj and the local cuisine and take part in the activities held every year in Gorj. Summer, for example, is given over to folklore. One such event is the International Folklore Festival held every August, which attracts many participants from abroad. The festival lasts a few days and during this time the streets in the city host a parade of traditional costumes from different countries. In August and September we run a cultural programme dedicated to Brancusi’s legacy which has grown from one edition to the next to become an international success.



    Whether you stay in an agritourist guesthouse, in Targu Jiu or in the countryside, you should also make sure you visit the famous monasteries of Gorj, which we will talk about in one of our next travel programmes.




  • Acasă la Brâncuşi

    Acasă la Brâncuşi

    Destinaţia noastră de astăzi este
    situată în sud-vestul României, la poalele munţilor Carpaţi, pe malurile râului
    Jiu. Ajungem în zona în care, la 19 februarie 1876, se năştea artistul care a
    revoluţionat sculptura, Constantin Brâncuşi. Conform ultimului recensământ în
    comuna Peştişani, de care aparţine satul natal al marelui sculptor, avea puţin
    peste 3.700 de locuitori. Noul primar al acestei comune, Cosmin
    Pigui, spune că şi-a început mandatul prin derularea mai multor proiecte
    culturale referitoare la Brâncuşi şi pentru omagierea lui. Acestea, spune
    oficialul, trebuie să fie bine combinate
    cu investiţiile şi cu promovarea turistică a zonei. Avându-l
    pe Brâncuşi avem o bogăţie foarte mare şi, ţinând cont că nu s-a făcut nimic în
    comuna Peştişani în acest sens, vorbim în primul rând de realizarea unei
    infrastructuri serioase. Avem sprijinul conducerii judeţului, a parlamentarilor
    din Gorj. Începând de anul acesta, cred că vom reuşi să realizăm parcul din
    Hobiţa. Începând tot de anul acesta se asfaltează traseul către casa memorială
    Constantin Brâncuşi. Mai avem în proiect punerea în valoare a şcolii în care a
    învăţat Brâncuşi, a satului în care s-a născut Maria Diaconescu, mama lui
    Constantin Brâncuşi, dar şi a întregii zone din jur, legăturile cu celelalte
    comune şi, legătura foarte importantă, locul în care s-a născut sculptorul şi a
    lăsat omenirii şi mai ales României cele mai importante opere: Ansamblul monumental
    Calea Eroilor, de la Târgu Jiu. Pe lângă aceasta, am găsit susţinere şi sper că
    mi se va da finanţare pentru Peştera Cioarei, din comuna Peştişani.


    Peştera Cioarei din satul
    Boroşteni, comuna Peştişani are o importanţă majoră. Aici s-a găsit una dintre
    cele mai vechi aşezări umane din Europa. Începând din 1955, în peşteră s-au
    făcut timp de zeci de ani săpături arhelogice. Cosmin Pigui, primarul comunei
    Peştişani. Aici s-au descoperit cele mai vechi oseminte
    omeneşti din Europa, cu o vechime de 120.000 de ani. S-au găsit podoabe, care
    au circa 50.000 de ani. Omul din Neanderthal avea podoabe, iar acestea s-au
    găsit în Peştişani. Avem de lucru şi putem crea ceva deosebit pentru
    infrastructura turistică, pentru a dezvolta zona în acest sens, de a-l pune în
    valoare şi pe Brâncuşi. În viitorul apropiat, vreau să dezvolt cel puţin un loc
    de campare pentru rulote. Am cerut sprijin de la Consiliul Judeţean în acet
    sens. Vreau să punctăm pe harta României comuna Peştişani, satul Hobiţa, pentru
    ca fiecare turist care vrea să vină la noi, să ştie că poate găsi toate
    condiţiile pentru a se simţi bine şi a putea vizita şi împrejurimile. S-au
    accesat fonduri pentru pensiuni agroturistice. Acum avem cca 40 de camere de
    cazare, dar în doi, trei ani vom depăşi 100 de camere.


    La Hobiţa, o
    veţi întâlni pe Doina Pană, muzeograf. Aceasta prezintă mereu turiştilor viaţa
    lui Constantin Brâncuşi şi le povesteşte întâmplări inedite din viaţa
    sculptorului. În clasa a treia şi-a scris numele cu un briceag
    pe bancă. A fost pedepsit de învăţător şi închis într-un coteţ, unde era făcut
    arestul. S-a supărat, n-a mai vrut să meargă la acea şcoală, iar mama lui a
    trebuit să-l ducă într-un alt sat. La vârsta de nouă ani, a rămas orfan e tată.
    La început, s-a angajat spălător de vase
    într-un restaurant mai mic, în spatele gării. După doi ani, a găsit un
    restaurant mai mare, aproape de centrul Craiovei şi s-a angajat acolo ca
    ospătar. Într-o seară, pe la 17 ani, a făcut un pariu cu patronul şi cu
    clienţii că poate sculpta o vioară. A luat o lădiţă în care era marmeladă, a
    fiert lemnul, a sculptat vioara, iar patronul a adus un lăutar care să încerce
    instrumentul. Acesta a cântat la vioară şi a zis că era mai bună decât a lui.




    În Târgu Jiu
    turiştii pot vizita renumitul ansamblu monumental Calea Eroilor.
    Traseul începe cu Poarta Sărutului. Este un spaţiu prin care se
    spune că se face trecerea spre o altă lume. Pe stâlpii porţii se remarcă
    motivul sărutului, care poate fi perceput şi ca un ochi. Este una dintre cele
    mai importante opere ale lui Brâncuşi. Continuând traseul, se ajunge pe Aleea
    Scaunelor. Acestea marchează practic drumul spre Masa Tăcerii, o masă
    ţărănească. Se pare, totuşi, că Brâncuşi a văzut-o şi ca fiind cea dinaintea confruntării, de la care pleacă la
    luptă viitorii combatanţi şi viitorii eroi. Sunt lucrări în piatră şi foarte
    des vizitate. Nu în ultimul rând, veţi putea vedea Coloana Infinitului, un adevărat testament
    spiritual al marelui artist. Este un monument dedicat eroilor, asemenea
    întregului ansamblu, spune Oana Paloş, purtător de cuvânt al Consiliului
    Judeţean Gorj. Aici
    avem o destinaţie turistică foarte importantă. Municipiul Târgu Jiu este
    evidenţiat de ansamblul monumental Calea
    Eroilor, prin operele marelui sculptor Constantin Brâncuşi, renumit în toată
    lumea. Se aplică un concept city break din punct de vedere turistic atât la
    Târgu Jiu cât şi la nivelul judeţului Gorj. Astfel, se pot atinge foarte multe
    obiective turistice, mai ales în zona de entertainment, întrucât agenda culturală
    a judeţului Gorj este foarte bine concepută. Sunt diverse manifestări culturale
    prin care se face promovarea turistică. În fiecare lună a anului, pe lângă
    faptul că turiştii pot vizita frumuseţile meleagurilor gorjene, pot să se
    bucure de gastronomia locală şi pot să petreacă momente foarte plăcute prin
    intermediul acţiunilor care se desfăşoară an de an. De exemplu, lunile de vară
    sunt pline de folclor. Aş menţiona Festivalul Internaţional de Folclor care se
    desfăşoară în luna august a fiecărui an. Ne vin foarte mulţi invitaţi din
    străinătate. Este un eveniment organizat într-o perioadă de câtea zile în care
    străzile oraşului sunt ocupate de parada costumelor populare din multe ţări. În
    lunile august şi septembrie se evidenţiată detaşat programul cultural Vino
    acasă la Brâncuşi, un program care a crescut de la ediţie la ediţie atingând
    şi zona internaţională şi având mult succes.



    Fie că veţi prefera pensiunile agroturistice
    municipiul Târgu Jiu sau din afara lui, nu trebuie să rataţi o vizită nici la
    recunoscutele mănăstiri gorjene, despre care vom vorbi într-o ediţie viitoare.

  • Ethnography and Spirituality in Gorj

    Ethnography and Spirituality in Gorj

    Gorj County is a place worth seeing from a totally new perspective. We will be looking at traditional houses hundreds of years old, built by using equally old techniques. There is a local ethnography museum where you can admire such a house, the Traditional Architecture Museum in Curtisoara, Gorj County. Our journey, however, begins in Hobita, in Pestisani commune. Professor Ion Mocioi, PhD, told us about the museum dedicated to Constantin Brancusi, a house built in 1971 in the place where the famous sculptor was born.



    “The house is called a museum because a museum was set up here to make known Brancusi’s house and place of birth. It is known that the artist’s real house burned down before 1900. The next house was built by his sister, quite far from the former home. It has stood until recently, when it burned down too. The house has only a ground floor, with three rooms and a covered outdoor area. It is built on a river stone foundation. The foundation is fairly high; it has a staircase in the front, built of large river stones and has wooden shingles. There is an ongoing tradition here to build shingle roofs. The covered area has a clay floor. The middle room was a kitchen, and had 19th century facilities. The third room was a storage area. The attic was built so it used the smoke of the middle room hearth to smoke meat. You can see in all the rooms things that used to belong to the Brancusi brothers, just as they were about the time the sculptor was born. Brancusi inherited a piece of land from his parents. His mother sold that in order to get the money to send him to the National Fine Art School in Bucharest.”



    Victor Albinel Firescu, head of the art and ethnography section of the Gorj County Museum, said that tourists who go to Curtisoara can see the authentic, two hundred year old village there. Curtisoara is a commune around 90 km away from Hobita and only 13 km away from Targu Jiu, which is the county seat. The north of Oltenia, Gorj in particular, are areas where a complex architecture system developed, mostly wood based, according to Victor Albinel Firescu:



    “The conditions which created that were manifold. A brief analysis reveals a rich river network, which was what defined the way the villages were built. The topography imposes wood as the predominant building material. From a social point of view, free-minded people, under certain circumstances, can produce material and spiritual creations. The persistence of the free nature of communities transpires up to contemporary times through the resistance shown towards collectivization in the Communist period. The conservative and practical spirit of the inhabitants of this space shows in the ecclesiastical wooden architecture more than in the lay buildings’ architecture. The latter has different nuances depending on the social context and the historical period. In Gorj county one will find more than 120 monument churches, made of wood, which are genuine architectural gems. What is really amazing is the way they were built and ornamented so as to stand the test of time. This shows the craft of those who built them, who were not educated people but who mastered the craft of processing wood that was passed from one generation to another.”



    From a spatial point of view, the house is a space that shelters and protects the family, says Victor Albinel Firescu, the head of the ethnography and art section of the Gorj County Museum. It is the center of the world. It is a space for the harmonious development of the pure, unblemished and beautiful human being, protected from the evils of the world and in a very close relation with nature. Victor Albinel Firescu tells us what the Folk Art Museum in Gorj county is like:



    “We have households from all ethnographic areas of Gorj county. The museum covers an area of several hectares. Besides the wooden architecture, visitors can also see examples of ecclesiastical architecture. There are two churches, the Gheorghe Tatarascu Church, moved from Poiana Rovinari between 2000- 2002, and the Church “St. John the Baptist”, commissioned in 1821 by Bălaşa Cornoiu. The latter is a very beautiful stone church, with naive, peasant paintings. I would like to tell visitors about this space that gave many great personalities, including in the folk art field. People cannot understand all the things they find here after a first visit, they need to linger more in here to really grasp the meaning of the place.”



    University professor and PhD Ion Mocioi: “I want more and more tourists to come and see the place where Brancusi was born, the house made by Brancusi’s father, which is identical to that where the sculptor was born that had been built in 1870. In its garden there are still trees left standing from the time the sculptor was here. The atmosphere is special and visitors will find here the soul of Brancusi. My personal opinion is that one has to visit Brancusi’s home to really get to know him better. His house is now a museum. There are experts at the museum who can talk with the visitors and answer all their questions. This year a national museum “Constantin Brancusi” will be operational in Targu Jiu as well, a decision recently passed into law by Romania’s Parliament.”