Tag: Horatiu Malaele

  • Disegno, quindi esisto, Horaţiu Mălăele in mostra alla Galleria Rotenberg – Uzunov

    Disegno, quindi esisto, Horaţiu Mălăele in mostra alla Galleria Rotenberg – Uzunov

    Attore, regista, ma anche grafico, Horaţiu Mălăele presenta al pubblico una selezione dei suoi disegni e dipinti, nell’ambito della mostra Disegno, quindi esisto!, aperta alla Galleria Rotenberg – Uzunov di Bucarest. Riconosciuto come grafico professionista dall’Unione degli Artisti Figurativi, Sezione Grafica, l’artista ha presentato oltre 50 mostre personali sia nel Paese che all’estero. Le sue opere sono arrivate a Parigi, Monaco di Baviera, Buenos Aires, Toronto o New York. Horaţiu Mălăele ci ha spiegato perchè ha scelto di intitolare la mostra Disegno, quindi esisto!

    Io esisto da quando mi conosco e continuerò così. E anche disegno da quando mi conosco. Alla Galleria Uzunov incontriamo alcuni disegni e dipinti, in una mostra controllatamente eclettica, perché si tratta di disegni di periodi e stili diversi: oli, acrilici, china e tecnica digitale. È una mostra che amo molto e probabilmente la capisco alla meglio. Come dicevo una volta, molti guardano, ma pochi vedono. Però sono anche lusingato dal pensiero che forse un giorno mi farò capire, spiega l’artista.

    Una mostra priva di un vernissage propriamente detto, dal momento che il compianto attore Ion Caramitru era intervenuto al precedente. Horaţiu Mălăele ha deciso che nessuno parla più dopo di lui e ci spiega anche perchè. Ho sentito il bisogno di ricordarlo e lo faccio ogni volta che posso, perché era prima di tutto un mio grande amico, una persona di squisitissime doti, che ha aiutato tante persone. È scomparso all’improvviso. È vero che a 80 anni le persone posso anche andar via, ma lui era un tipo estremamente vivace e ho avvertito la sua partenza improvvisa come un grande dolore, dice Horaţiu Mălăele.

    La mostra preferita? Rimango con la mia prima mostra, che ho presentato quando avevo 16 anni e mezzo, a Târgu Jiu, nell’attuale sede del Teatro Elvira Godeanu, all’epoca la Casa della Cultura. E’ una mostra che amo ancora, perchè è stata bella, presentava anche qualche caricatura, ma soprattutto molti acquerelli. Sono in un certo qual modo soffocato da ciò che sta accadendo nella mia Galleria Horaţiu, nel Centro Storico di Bucarest, in Via Smârdan 37. Non ho avuto l’ispirazione di un altro nome e c’è qualcosa che mi entusiasma di nuovo, perché fa parte della mia casa. Ora ricado con grande piacere a Uzunov, perché è una galleria chic, situata nel cuore di Bucarest e lì sono cose che mi commuovono, perché conosco abbastanza bene la storia di questa strada, Calea Victoriei, che si chiamava Uliţa cea Mare, Calea lui Mogoş e così via, aggiunge Horaţiu Mălăele.

    E nonostante dichiari che il tempo è un nemico permanente, il Maestro riesce a dividersi tra tutti i progetti artistici, che ha voluto anche passare in rassegna insieme a noi. Stavamo parlando di Caramitru, quindi sempre in memoriam vogliamo riprendere lo spettacolo La cena dei cretini, proviamo una nuova versione di Una lettera smarrita, ho messo in scena uno spettacolo al Teatro Bulandra, di cui sono molto orgoglioso e vi invito a vederelo, Tache, Ianche e Kadîr, un adattamento a sé stante ed è uno spettacolo che tiene il cartellone a Bulandra. Vorrei riprendere la volontà di Caramitru al Teatro Nazionale, con lo spettacolo con La lezione di Eugène Ionesco. Continuo il mio ruolo nell’adattamento del Canto del cigno di Cechov , un autore che amo da sempre. Ho finito un film – il terzo come regista, dopo Funerali felici e Matrimonio silenzioso. Si tratta di Luca, purtroppo nato nell’epicentro di questa pandemia, ma che potete vedere su Netflix. Non ho avuto l’opportunità di presentarlo in prima, lo farò il 13 dicembre al Teatro Nazionale, dietro lo spettacolo Tache, Ianche e Kadir. Ho preparato qualcosa che amo enormemente, perché mi rappresenta, si chiama Tehomir. E’ un libro che amo molto, tradotto in Israele e ora anche in francese. Finora non ho avuto modo di organizzare una presentazione, che probabilmente farò appena questo morbo passerà, ha concluso Horaţiu Mălăele.

  • Week-end cu prietenii 27.11.2021

    Week-end cu prietenii 27.11.2021

    Weekend cu prieteni ai artelor plastice. Avalanşă de expoziţii la Bucureşti, printre acestea: “Desenez, deci Exist!”, semnată de marele actor, Horaţiu Mălăele, de la Galeria Rotenberg — Uzunov ori “Salonul pictorilor din gruparea artistică Soleil de l’Est” de la Teatrul Național ”I.L. Caragiale”.




  • Expoziţie Horaţiu Mălăele, “Desenez, deci Exist!”

    Expoziţie Horaţiu Mălăele, “Desenez, deci Exist!”

    Marele actor Horaţiu Mălăele oferă publicului desene şi pictură, sub titlul “Desenez, deci Exist!”, la Galeria Rotenberg — Uzunov din Bucureşti.



    Unul dintre cei mai importanţi actori şi regizori români, recunoscut ca grafician profesionist de Uniunea Artiştilor Plastici, Secţia Grafică, are peste 50 expoziţii personale atât în ţară, cât şi peste hotare. Paris, München, Buenos Aires, Toronto şi New York sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute oraşe ale lumii care au găzduit desenele şi caricaturile lui Horaţiu Mălăele. Nume mari ale culturii române, prieteni, actori, alţi artişti plastici şi nu numai fac subiectul principal al lucrărilor lui Horaţiu Mălăele. Am discutat cu marele om de cultură despre expoziţie şi alte proiecte artistice.






    Curatoarea expoziţiei este Adina Renţea, preşedintele Asociaţiei Culturale pentru Sprijinirea Artelor Frumoase, pe care am întrebat-o ce poate vedea publicul în expoziţia Mălăele.






    Unul dintre coproprietarii Galeriei Rotenberg — Uzunov este colecţionarul de artă Eduard Uzunov, pe care l-am rugat să ne vorbească despre această expoziţie Horaţiu Mălăele, a doua organizată de Galerie.







    Expoziţia

  • Bukarester Komödientheater feierte 60-jähriges Jubiläum

    Bukarester Komödientheater feierte 60-jähriges Jubiläum

    Das Komödientheater in Bukarest hat am 5. Januar sein 60. Jubiläum gefeiert. Am 5. Januar 1961 brachte das Theater in der Bukarester Altstadt eine einzigartige Aufführung von Der berühmte 702“ auf die Bühne, die das Publikum des frisch gegründeten Theaters im Herzen von Bukarest völlig begeisterte. Das Stück nach der literarischen Vorlage von Alexandru Mirodan, die sich aus dem Fall des berühmten US-amerikanischen Gangsters Caryl Chessman inspirierte, wurde vom Regisseur Moni Ghelerter inszeniert. Die Aufführung war ein Kassenschlager, der sich positiver Rezensionen erfreute. In der Kulturzeitung Contemporanul“ schrieb damals der Dichter und Journalist Tudor Arghezi: Es ist nicht nur ein Theater, das wir eröffnen, sondern auch eine Universität des Humors und der Freude.“



    Im Repertoire des Komödientheaters in Bukarest standen im Laufe der Zeit Stücke berühmter Dramatiker, unter anderem Molières Der Bürger als Edelmann“, uraufgeführt 1962 mit Grigore Vasiliu Birlic in der Hauptrolle, Der Schatten“ in der Regie von David Esrig im Jahr 1963, Eugène Ionescos Die Nashörner“ 1964, Gogols Der Revisor“ in der Regie von Horaţiu Mălăele.



    Zu Beginn des Jahres 2021 gab es im Komödientheater in Bukarest eine Aufführung, die Darsteller, Theatermacher und das Publikum zum ersten Mal seit dem Ausbruch der Pandemie zusammenbrachte. Es war eine ganz besondere Gelegenheit, über die wir uns mit dem Theaterintendanten George Mihăiţă unterhalten haben:



    Wir können sagen, dass wir dieses Jahr gemeinsam leider nur online geprobt haben; wenn Sie uns auf Facebook und Instagram folgen, können Sie sich ein klares Bild von einer Retrospektive des Theaters machen, an der alle Schauspieler beteiligt waren. Zu unseren jüngsten Projekten zählt ein Dokumentarfilm über die Gründung des Theaters, »Comedia Remix«. Ab und zu erinnerten sich die Schauspieler an ihre Zeit im Theater, an den ersten Auftritt oder an den lustigsten. Wir sprechen über die erste Aufführung des Theaters, »Der berühmte 702« mit Radu Beligan în der Hauptrolle, es gibt eine Aufnahme einer kleinen Geschichte, die die Tochter von Radu Beligan, Lamia Beligan, erzählte, sie erzählte uns darüber Bruchstücke, an die sie sich erinnern konnte. Wir hatten auch Lesevorführungen, zum Beispiel aus den Texten, die in den letzten fünf Jahren beim rumänischen Komödienwettbewerb ausgezeichnet wurden. Es gibt ein weiteres Projekt, das wir gemeinsam mit dem Nationalmuseum für rumänische Literatur organisierten. Somit bringen wir die gro‎ßen rumänischen Dramatiker wieder in die Aufmerksamkeit, wir fangen mit George Ciprian an, mit einigen seiner Geschichten, den unveröffentlichten, vorgetragen von Marius Florea Vizante, und wir werden in den nächsten Monaten so weitermachen, mit anderen rumänischen Dramatikern wie Teodor Mazilu, Tudor Muşatescu, Ion Băieșu.“



    All dies kann auf der Facebook-Seite des Theaters gesehen werden, in einer Art virtuellem Theater, das in der komplizierten Zeit die wir gerade erleben, als die neue Normalität gilt. Doch nun zur Zukunft des Komödientheaters Bukarest. Was sind die Pläne des Theaters für 2021, sowohl online als auch auf der Bühne? George Mihăiţă:



    Im November starteten wir einen kreativen Workshop mit unseren Schauspielern, unter der Leitung von Vlad Massaci. Der Workshop basiert auf weniger bekannten Tschechow-Texten. Wir hoffen, dass wir auch ein Stück vom letzten Februar des Dramatikers Ion Luca Caragiale weiter aufführen können, die viele junge Schauspieler zusammenbringt. Tudor Chirilă bereitet jetzt eine One Man Show vor. Wir denken, dass es in der nächsten Zeit wahrscheinlich wenig Geld geben wird, deshalb schauen wir uns mit unseren Darstellern kleinere Projekte an. Und da wir keine andere Wahl haben, müssen wir weiter in Online-Aufführungen investieren, wie wir es im letzten Frühjahr getan haben. Meine Kollegen, vor allem die jüngeren, sind traurig, auf der Bühne nicht auftreten zu dürfen. Wir Schauspieler existieren durch die Bühne, deshalb ist die aktuelle Situation sehr schwierig für uns. Wir laden diejenigen, die uns zuhören, dazu ein, ins Theater zu kommen, wann immer es möglich ist. Unser Publikum fehlt uns fürchterlich. Aber zumindest ist es gut, dass wir uns auch auf diese Weise sehen. Wenigstens bleiben wir in Kontakt.“



    Ende Januar wurden in Bukarest einige Einschränkungen aufgehoben, die es den Theatern erlauben, ein Drittel ihres Publikums zu empfangen. Anfang Februar spielen die Darsteller des Komödientheaters bei ihren ersten Aufführungen nach einer langen Pause vor vollem Haus. Ein Zeichen dafür, dass das Theater für Schauspieler genauso notwendig ist wie für Zuschauer.

  • Retrospectivă cinematografică a anului 2018

    Retrospectivă cinematografică a anului 2018

    2018 a fost un an bun pentru filmul românesc: 25 de titluri de ficţiune au
    ajuns anul acesta în cinematografe, cinema-ul românesc a continuat să
    impresioneze în festivaluri, iar Moromeţii 2, în regia lui Stere Gulea, a
    stabilit un record de spectatori. Două dintre filmele realizate în 2018, Inimi
    cicatrizate, de Radu Jude, şi Fotbal infinit, de Corneliu Porumboiu, se
    regăsesc chiar în topul celor mai bune filme ale anului 2018, realizat de
    revista americană The New Yorker. Fotbal infinit, în regia lui Corneliu
    Porumboiu, este descris de Richard Brody, cronicarul The New Yorker, drept un documentar
    candid şi comic, şi totuşi analitic într-un fel liniştitor, despre un birocrat
    român care vrea să schimbe regulile fotbalului. Acelaşi cronicar de la The New
    Yorker consideră filmul Inimi
    cicatrizate
    , în regia lui Radu Jude, o dramă furioasă intelectual, detaliată
    fanatic, a cărei acţiune are loc în România anului 1937, protagonistul fiind
    un tânăr scriitor evreu prins între boală şi fascism.


    Lansat în cinematografele din România în
    luna noiembrie, Moromeții 2, o adaptare a celui de-al doilea volum al romanului
    Moromeții de Marin Preda a adus după primul weekend peste 52.000 de spectatori
    în sălile din peste 50 de orașe, devenind cel mai mare succes de casă românesc
    din ultimii 25 de ani. Filmul este o
    continuare a celebrei pelicule Moromeții realizată în 1987 de acelaşi regizor,
    Stere Gulea, după volumul I al romanului Moromeții al lui Marin Preda, cu
    Victor Rebengiuc şi Luminița Gheorghiu. Acţiunea filmului Moromeţii 2 se
    petrece în anii ’45 – ’46, o perioadă de tranziţie de la democraţie la
    dictatura comunistă, surprinzând şi momentul colectivizării. Rolurile
    principale sunt interpretate de Horaţiu Mălăele, Dana Dogaru şi Iosif Paştina.


    2018 a fost şi un an bogat în premii acordate filmului românesc. Ursul de
    Aur de la Berlin a fost câștigat de Nu mă atinge-mă, controversarul
    film-experiment al Adinei Pintilie (ce se va lansa în cinematografe abia la 1
    februarie 2019). Filmul
    Adinei Pintilie,
    scrie criticul Ionuţ Mareş, este vârful de lance dintr-o direcție artistică mai
    amplă care contracarează realismul dominant al Noului Cinema Românesc al
    ultimilor 15 ani. Este o direcție mai radicală, riscantă, extrem de personală,
    în care ficțiunea se îmbină cu documentarul și în care își fac apariția teme
    noi și personaje marginale.
    Acelaşi critic notează că 2018 va rămâne și anul
    cu cele mai multe filme realizate de femei regizor. La o simplă enumerare au
    fost în săli: Soldații. Poveste din
    Ferentari,
    de Ivana Mladenovic, Lemonade, de Ioana Uricaru, Un prinț și
    jumătate
    , de Ana Lungu, În pronunțare, de Mihaela Popescu, Singură la nunta
    mea
    , de Marta Bergman, Moon Hotel Kabul, de Anca Damian, și Pup-o, mă!, de
    Camelia Popa.



    Şi tot 2018 a fost foarte bogat în debuturi în
    lungmetraj. În afară de Adina Pintilie, Mihaela Popescu, Marta Bergman şi Ioana
    Uricaru, deja menţionate, au debutat promiţător cu filme lungi Andrei
    Crețulescu (Charleston), Hadrian Marcu (Un om la locul lui), Bogdan Theodor
    Olteanu (Câteva conversații despre o fată foarte înaltă), Liviu Mărghidan (
    Străjerii), Dragoș Buliga (Vânătorul de spirite), Vlad Zamfirescu
    (Secretul fericirii), Tedy Necula (Coborâm la prima) și Camelia Popa.

  • Moromeții 2, cel mai mare succes de casă românesc din ultimii 25 de ani

    Moromeții 2, cel mai mare succes de casă românesc din ultimii 25 de ani

    Moromeții
    2,
    o adaptare a celui de-al doilea volum al romanului Moromeții, scris de Marin
    Preda, a fost lansat în cinematografele din România în luna noiembrie. Filmul
    regizat de Stere Gulea, o continuare a celebrei pelicule Moromeții -realizată
    în 1987, după volumul I al romanului Moromeții al lui Marin Preda, avându-i în
    rolurile principale pe Victor Rebengiuc şi Luminița Gheorghiu – a adus după
    primul weekend peste 52.000 de spectatori în sălile din peste 50 de orașe,
    devenind cel mai mare succes de casă românesc din ultimii 25 de ani. Am
    vorbit cu Stere Gulea la câteva zile după premiera filmului Moromeţii 2. Am
    discutat despre riscurile realizării unei continuări după unul dintre
    cele mai celebre filme din istoria cinematografiei româneşti, despre
    provocările unei adaptări libere după opera lui Marin Preda, despre nevoia de
    a-l reabilita pe Niculae Moromete, despre cum îl va primi publicul pe noul Ilie
    Moromete, interpretat de Horaţiu Mălăele.

    Stere Gulea:Moromeţii 1 se termină cu o
    întrebare. Şi acesta a fost unul din argumentele pentru care am continuat. Lăsasem
    ceva fără răspuns, lăsasem povestea unei familii din anii 30 undeva pe drum. Apoi
    a venit războiul, a venit răsturnarea unui regim politic, iar Marin Preda a
    scris despre aceste lucruri în Moromeţii 2, unde atinge şi această dramă a
    ţărănimii colectivizare. Acesta a fost unul din motivele pentru care am
    încercat să duc până la capăt povestea Moromeţilor şi să fac o continuare a
    filmului. Dar a mai fost un motiv, legat de povestea ţăranului român, ţăran pe
    care eu cred că Ilie Moromete îl poate reprezenta. Adică m-am gândit că este o
    şansă să vorbeşti despre o dramă colectivă printr-un personaj care are
    notorietatea lui Ilie Moromete şi se bucură de atâta anumită simpatie.

    Moromeţii 2 este
    o adaptare liberă, inspirat din cel de-al doilea volum al romanului Moromeţii,
    din Viaţa ca o pradă şi din publicistica lui Marin Preda. Filmul reia firul
    poveştii familiei Moromete după cel de-Al Doilea Război Mondial. Acţiunea se
    petrece în anii ’45 – ’46, o perioadă de tranziţie de la democraţie la
    dictatura comunistă, surprinzând şi momentul colectivizării. Cea mai mare
    libertate pe care şi-o permite Stere Gulea în film, comparativ cu romanul, este
    refuzul de a-l face pe Niculae Moromete, mezinul familiei (interpretat în
    Moromeţii 2 de Iosif Paştina), activist de partid. Stere Gulea: Multă lume
    care a citit volumul doi, a spus-o şi critica, are sentimentul că nu e de
    aceeaşi valoare cu primul şi că Marin Preda a făcut unele concesii pentru a-l
    putea publica în timpul comunism. Regimul comunist a căzut, am avut şansa de a
    ne trezi liberi, fără constrângerile cenzurii care pe mulţi i-au determinat să
    falsifice istoria, dar întrebarea care m-a urmărit în tot acest timp a fost
    dacă am dreptul să scriu un scenariu destul de diferit faţă de cartea lui Marin
    Preda. A fost o problemă care m-a preocupat foarte tare. Pentru că, până la
    urmă, este o problemă de conştiinţă faţă de o carte, faţă de un autor pentru
    care am o mare consideraţie. Aşa că m-am întrebat multă vreme dacă am acest
    drept. Însă mi-am adus aminte că Preda a declarat că Niculae este un alter ego.
    Şi atunci, toată acea poveste cu Niculae activist de partid mi s-a părut plata
    pe care a trebuit să o facă pentru a scrie romanul. Dar eu, spre deosebire de
    Marin Preda, n-am avut această constrângere ideologică, eu am avut libertatea
    să iau nişte decizii pe care Preda nu le-a putut lua.

    Cu
    ocazia lansării părţii a doua din Moromeţii, regizorul Stere Gulea a vorbit
    despre ataşamentul său faţă de personajul central al cărţii, Ilie Moromete, un
    model pentru el. :Un om care încearcă să
    înţeleagă ce se întâmplă în jurul lui. Un om care încearcă să-i înţeleagă pe
    ceilalţi, cu opţiunile şi conflictele lor, un om care nu dă verdicte
    categorice. Şi în finalul filmului, când îi întreabă pe cei care preluaseră
    puterea în sat Ce vreţi voi iese bine, mă?, iar primarul comunist îi răspunde
    cu nonşalanţă Păi de ce să nu iasă!, el nu răspunde decât atât : Păi ştiu eu?.
    Moromete este omul care te face să te îndoieşti, Moromete este cel care îţi
    atrage atenţia asupra prostiilor din jur. Pentru că noi, de cele mai multe ori,
    suntem repeziţi şi nu reflectăm, nu ne dăm seama de importanţa fiecărui moment.
    Avem sentimentul că sunt doar anumite momente importante, dar de fapt fiecare
    moment este important pentru a avea o atitudine şi o decizie. Dacă după 1990 am
    încercat să fiu prezent în societate a fost pentru că nu mai voiam să trăiesc
    într-un regim în care eu n-am fost eu, aşa cum milioane de oameni n-au reuşit
    să fie ei. Era frica, era deformarea, erau toate aceste lucruri care ne-au mutilat
    sufleteşte. Asta era problema, oamenii erau mutilaţi sufleteşte, nu gândeau cu
    mintea lor, ceea ce pentru Moromete este de neconceput. Astea sunt problemele
    ridicate de Moromete şi din acest motiv am o consideraţie faţă de acest
    personaj creat de Marin Preda.

    Din
    distribuţia filmului Moromeţii 2 fac parte Horaţiu Mălăele, Dana Dogaru, Iosif Paştina Răzvan
    Vasilescu, Andi Vasluianu, Florin Zamfirescu, Paul Ipate , Costel Caşcaval
    Dorina Chiriac, Marius Florea Vizante, Cuzin Toma, George Mihăiţă , Gheorghe
    Visu, Marian Râlea, Ioana Bugarin, Andreea Bibiri, Anca Androne.

  • 17. Internationales Filmfestival Transilvania in Cluj angefangen

    17. Internationales Filmfestival Transilvania in Cluj angefangen

    In der siebenbürgischen Stadt Cluj-Napoca hat das Internationale Filmfestival Transilvania (TIFF) angefangen. Die Festspiele gelten als die grö‎ßte Fachveranstaltung Rumäniens, die der Kinokunst und -Industrie gewidmet wird. Das 17. Internationale Festival präsentiert bis zum 3. Juni hunderte Produktionen, sowohl klassische Filme als auch Streifen, die dabei ihre internationale Premiere feiern. Ergänzt wird das diesjährige Programm durch zahlreiche Veranstaltungen, die der Film mit Musik, Ausstellungen, Workshops und Debatten verbinden. Drei Generationen der Kinokunst kommen dieses Jahr beim Internationalen Filmfestival zusammen, jede davon wird von Regisseuren, Darstellern und Filmproduzenten vertreten, die die rumänische Kinokunst beeinflusst haben.



    Jurymitglied inder Reihe Internationaler Wettbewerb ist der Darsteller Vlad Ivanov, der seine Berühmtheit mit der Produktion “4 Monate, 3 Wochen und 2 Tage” von Cristian Mungiu erlangte. Der Streifen wurde 2007 beim Filmfestival Cannes mit dem Preis Palme d`Or geehrt. Die Filmemacher Adina Pintilie und Andrei Creţulescu beteiligen sich am internationalen Wettbewerb mit ihren Produktionen Touch me not“, bzw Charleston“. Zum ersten Mal sollen bei den internationalen Festspielen in Cluj Szenen aus der mit voller Begeisterung erwarteten rumänischen Produktion Moromeţii 2“, im Beisein des Darstellers Horaţiu Mălăele präsentiert werden 30 Jahre nach der ersten Verfilmung des Romans von Marin Preda schlüpft Horaţiu Mălăele in die Hauptrolle Ilie Moromete. In der ersten Verfilmung wurde die Rolle von Victor Rebengiuc verkörpert.



    Auf dem diesjährigen Programm stehen mehr als 225 Produktionen aus allen Ecken der Welt. Einige Produktionen feiern ihre Rumänienpremiere beim Internationalen Filmfestival in Cluj. Präsentiert werden die Streifen unter anderen in den Reihen: Wettbewerb, Supernova, Schatten, Grenzlos, Was passiert mit der Dokumentation?, Die Tage des rumänischen Films, EducaTIFF, der Tag HBO, der allerdings als traditioneller Partner der Festspiele gilt. Die 12 Spielfilme die im Internationalen Wettbewerb um den gro‎ßen Preis kämpfen, vertreten die neue Kinowelle der Welt. Die Reihe Rumänien 100“, die ausschlie‎ßlich rumänische Produktionen aller Zeiten präsentiert, widmen die Organisatoren dem 100. Jubiläum der Gro‎ßen Vereinigung. Gezeigt werden in dieser Reihe unter anderen: Răscoala“ (Der Aufstand“) aus dem Jahr 1965, der Streifen, der dem Regisseur Mircea Muresan den Debütpreis auf dem Filmfestival in Cannes brachte, Explozia“ (Die Explosion“), eine Produktion aus dem Jahr 1973 von Mircea Drăgan und Ultima noapte a copilăriei (Die letzte Nacht der Kindheit“) (1966) von Regiseur Savel Ştiopul.




    Eine der beliebtesten französischen Darstellerinnen und Regisseurinnen, Fanny Ardant, zählt zu den Ehrengästen der Festspiele und soll in Klausenburg die Trophäe Transilvania erhalten. Die Organisatoren widmen ihr auch eine Rückblick auf ihre Filme. Auf dem Internationalen Filmfestival in Cluj wird zudem die rumänische Produktion aus dem Jahr 1965 Pădurea spânzuraţilor“ (Der Wald der Gehenkten“) präsentiert, die als einer der besten rumänischen Filme aller Zeiten und den Höhepunkt der Karriere von Anna Széles darstellt. Der Streifen, der dem Regisseur Liviu Ciulei die Trophäe für Regie auf dem Filmfestival Canne brachte, wird bei der Verleihung des Preises für eine lebenslange Karriere der Darstellerin Anna Széles gezeigt. Zu den Ehrengästen der Festspiele zählt auch die weltweit berühmte Opersängerin Angela Gheorghiu.