Radio România Internațional

Tag: HoReCa

  • Piaţa hotelieră din România, un an record

    Piaţa hotelieră din România, un an record

    Piaţa hotelieră din România a înregistrat anul trecut un record de peste 30 de milioane de nopţi de cazare. Piaţa se află în creştere accelerată, atingând în 2024 cel mai mare nivel din ultimii 30 de ani, susţinut de un număr mai mare de turişti străini şi de o cerere ridicată pentru hoteluri moderne, potrivit unei companii de profil. Vizibilitatea internaţională a României este în creştere, iar aderarea deplină la spaţiul Schengen de liberă circulaţie ar putea impulsiona şi mai mult fluxul de turişti.

    În paralel, investiţiile semnificative în noi hoteluri şi interesul tot mai mare al brandurilor internaţionale consolidează poziţia României de piaţă cu potenţial ridicat, pregătită pentru o creştere sustenabilă pe termen lung. România se numără printre ţările cu performanţe bune ale sectorului turistic din Europa în ultimii ani, cu un număr de nopţi de cazare cu 4% peste nivelul pre-pandemic, depăşind media UE, care a crescut sub 2%, arată analiza.

    Această evoluţie se datorează în mare parte turiştilor români şi sectorului de agrement, întrucât numărul turiştilor străini, chiar dacă în creştere în 2024, rămâne sub vârfurile dinaintea pandemiei. Turismul de afaceri încă nu şi-a revenit complet. Numărul nopţilor petrecute de străinii care călătoresc preponderent pentru business rămâne cu 3% sub nivelurile maxime din 2018-2019.

    În ultimul deceniu, România a înregistrat o creştere semnificativă a cheltuielilor turistice. Potrivit Eurostat, în 2023, un călător aflat în România în scop de afaceri a cheltuit, în medie, 333 euro per călătorie, unul dintre cele mai scăzute niveluri din UE. Această sumă este considerabil mai mică decât în Ungaria (562 euro) şi Polonia (488 euro). Cu toate acestea, România se remarcă prin a treia cea mai rapidă creştere din UE la acest indicator. Între 2013 şi 2023, cheltuielile per călătorie de afaceri au crescut cu 134%, depăşind cu mult media europeană de 31%.

    Potrivit unui raport care a analizat hoteluri de 4 şi 5 stele din Bucureşti afiliate brandurilor cu renume, tariful mediu zilnic a depăşit nivelurile din 2019, ajungând la peste 140 de euro pe noapte, în creştere cu 8% comparativ cu 2023. Preţul poziţionează Bucureştiul peste capitale precum Varşovia, Budapesta şi Viena ca dinamică.

    Expansiunea rapidă a turismului, susţinută în principal de călătoriile de agrement şi de o revenire treptată a turismului de afaceri, alături de numărul limitat de hoteluri, transformă România într-o destinaţie tot mai atractivă pentru investiţii. În 2024, pe piaţă au fost adăugate peste 400 de camere în hoteluri internaţionale. Pentru 2025-2026 sunt anunţate aproximativ 15 noi hoteluri, care vor adăuga peste 2.000 de camere.

    Numărul nopţilor petrecute în unităţile de cazare turistică din Uniunea Europeană a depăşit 3 miliarde în 2024, fiind cel mai bun an pentru turismul din blocul comunitar, arată Eurostat. Datele indică un avans de 2,2% comparativ cu 2023, sau un plus de 65,4 milioane de nopţi.

     

  • Asociaţia Lanţului Alimentar Scurt la ‘Săptămâna Verde’ de la Berlin

    Asociaţia Lanţului Alimentar Scurt la ‘Săptămâna Verde’ de la Berlin

    Produse româneşti autentice din Alba, Bacău, Constanţa, Giurgiu şi Maramureş au fost prezentate la standul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) amenajat în cadrul expoziţiei internaţionale ‘Săptămâna Verde’ (‘Grune Woche’), în Germania, la Berlin, în a doua jumătate a lunii ianuarie, de către Asociaţia Lanţului Alimentar Scurt (ALAS).

    Marius Tudosiei, fondator Asociația Lanțului Alimentar Scurt, ne-a povestit: “Am fost în standul ministrului agriculturii. Acolo, standul era deja făcut. Noi am intrat, din păcate, în acest subiect foarte foarte târziu. A fost puțin probabil să putem organiza ceva mai bun de atât, dar am descoperit în echipa care se ocupa din interiorul ministerului o deschidere surprinzătoare. Știți că e această legendă, că e greu să lucrezi cu oamenii de la stat, dar iată că au avut o deschidere foarte mare.

    Ne-am autoinvitat practic, pentru că mai aveam doar câteva zile până începea târgul și câțiva dintre membrii asociației au fost prezenți acolo. N-o să vă dau nume de branduri, dar să știți că am trimis cele mai bune uleiuri presate la rece, niște produse din pește, zacuști și conserve de pește, care au fost foarte, foarte bine primite. Chiar s-au întâmplat niște lucruri bune acolo și cred că ar trebui să ne strângem rândurile și să facem pregătirile pentru Berlin 2026.

    ‘Săptămâna Verde’ (‘Grune Woche’), de la Berlin este un eveniment dedicat produselor agroalimentare, reunind anual peste 60 de ţări şi sute de mii de vizitatori. Marius Tudosiei ne-a explicat conceptul de lanţ alimentar scurt:

    “Cu ani în urmă, lanțul alimentar scurt era considerat relația directă a producătorului cu consumatorul, neintermediată, marcată de o distanță cât se poate de scurtă între cei doi.

    Din păcate, în 2025 nu mai putem să sperăm chiar la toate detaliile astea. Există însă în viziunea noastră câțiva parametri care, odată schimbați, ar trebui foarte bine definiți, și anume să existe totuși o relație între producător și consumator, fie că el persoană fizică, deci pentru consum casnic, fie că vorbim despre industria HORECA, bucătar, restaurant, proprietari.

    Mi-am dat seama că rolul Mittleman (intermediarului) nu poate fi ignorat. El este cumva necesar. Însă viziunea noastră, această verigă din lanțul de distribuție ar trebui să fie un rol cât se poate de tăcut și în niciun caz să nu acapareze cea mai mare parte a deal-ului care se propune.

    Ce vreau să spun prin asta este că intervenția unui intermediar, de orice natură ar fi el, ar trebui să fie cât se poate de discretă din punct de vedere financiar, pentru că, din păcate, în lanțurile actuale, lanțurile cele mari, exact intermediari, au cota cea mai mare din valoarea produsului finit, din cât plătește consumatorul și prin urmare, încercăm să aducem cele două plăci tectonice mai aproape una de alta, respectiv producătorii de consumatori e având și limbaje ușor diferite.

    Prin urmare, producătorii, de cele mai multe ori nu înțeleg exact care sunt nevoile.”

    Interlocutorul nostru a dat exemple pentru a ilustra lipsa ocazională de înţelegere a nevoilor consumatorilor, astfel încât apare o lipsă de diversificare a produselor oferite, fie variante eronate de ambalare: prea mici pentru HORECA, sau prea mari pentru consumatorii casnici.

    L-am întrebat pe Marius Tudosiei ce ar trebui să facă cetăţeanul de rând: “Cred că primul pas pe care ar trebui să-l facă ar fi unul extrem de important: să se gândească exact la ce pune pe masă și la ce mănâncă, să se gândească la sursa ingredientelor pe care le cumpără pentru frigider.

    Între timp am pornit și un proiect educativ care se adresează școlilor și grădinițelor și trebuie să recunosc că la grupele de vârstă mici e cel mai greu de lucrat, pentru că perioada în care poţi să le captezi atenția e foarte scurtă, însă s-a întâmplat un lucru fabulos: în momentul în care le-am arătat și-au plimbat din mână în mână, au mirosit, au pipăit o țelină din asta perfectă din magazinele mari, evident de import, n-au regăsit nimic interesant în legătură cu ea, în afară de faptul că se rostogolește, fiind perfect rotundă.

    Am adus o țelină din asta de grădină, care era cu tot cu frunze și în momentul în care am răsucit frunzele și s-a umplut încăperea de miros, am avut probabil cel mai bun moment de atenție, pentru că dintr-o dată toți copiii erau ochi și urechi la ce se întâmplă acolo, pentru că stimulul a fost atât de puternic.

    Există o diferență notabilă între ce putem cumpăra din import și ce putem cumpăra din piața locală, motiv pentru care consumatorul casnic ar trebui să se gândească foarte serios la ce cumpără. Nu întotdeauna produsele locale, eventual certificate ecologic, sunt mai scumpe decât cele care vin de din import.

    Trebuie să ne gândim la variantele de ambalare, la amprenta de carbon. Sunt o mulțime de lucruri și cred că ar trebui să să devenim un pic mai conștienți în legătură cu ceea ce mâncăm. În același timp, ar trebui să se gândească la faptul că natura a organizat lucrurile în așa fel încât sezon-sezonalitate devine importantă și ea devine importantă inclusiv în meniurile noastre și că n-ar trebui să avem 365 de zile/an un anume ingredient.”

    Marius Tudosiei ne-a încurajat să urmărim produsele sezoniere şi ne-a urat “gânduri bune alimentare”!

  • Muncind în România – 15.10.2024

    Muncind în România – 15.10.2024

    Industria turistică din România caută soluţii, împreună cu instituţiile statului, pentru a atrage mai mulţi angajaţi români, dar şi străini, în condiţiile în care se confruntă cu o lipsă acută de forţă de muncă, a transmis Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România, care grupează asociaţii din oraşele Timişoara, Braşov, Constanţa, Cluj şi din judeţele Argeş, Bacău, Dolj şi Neamţ. Secretarul general al Federaţiei, Corina Martin, a declarat că domeniul HoReCa a semnalat nevoia majoră de forţă de muncă încă de dinainte de pandemie, dar restricţiile aplicate în acea perioadă au accentuat această nevoie, ceea ce i-a determinat pe patroni să se reorienteze către atragerea de cetăţeni străini, în special din Asia.

    Martin a spus că legislaţia ce guvernează procesul de angajare a lucrătorilor străini trebuie modificată şi îmbunătăţită inclusiv în interesul angajatorului român şi nu doar în cel al salariatului. Sunt încă termene mari de programare şi aşteptare pentru obţinerea dreptului de muncă şi a vizelor pentru intrarea în România pentru această categorie de personal, a menţionat aceasta. Corina Martin a mai spus că, odată intraţi în România, aceşti angajaţi sunt tentaţi să plece către alte ţări din Uniunea Europeană, un alt aspect în dezavantajul antreprenorului român, care a suportat cheltuieli substanţiale în vederea aducerii şi angajării lor în ţară. Ea a precizat că patronii de companii din HoReCa îşi doresc o legislaţie care să îi ajute să recruteze şi să angajeze mai uşor forţa de muncă din străinătate.

     

    Principala problemă a angajatorilor din România o reprezintă deficitul forţei de muncă, a afirmat ministrul român al Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Conform acesteia, companii mai mari sau mai mici din producţie, comerţ sau servicii, dar şi instituţii publice se confruntă în prezent cu o acută lipsă de personal. Este nevoie atât de ingineri, IT-işti, economişti, medici, cât şi de electricieni, sudori, lăcătuşi mecanici, dar şi de poliţişti sau lucrători în serviciile publice de urgenţă. Ministrul a arătat că pentru Ministerul Muncii, una dintre priorităţi este aceea de a întări piaţa de profil şi de a creşte gradul de formare şi ocupare. Oprescu a spus că, în aceste condiţii, este vital ca atât ministerul pe care îl patronează cât şi şi serviciul public de ocupare a forţei de muncă să continue prin politici adecvate să faciliteze perfecţionarea competenţelor angajaţilor, pe de o parte, şi să stimuleze prin subvenţii specifice angajatorii, pe de altă parte, pentru a reduce din costurile pe care le au cu forţa de muncă. Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă a organizat, vineri, la nivel naţional, o Bursă a Locurilor de Muncă pentru Absolvenţi, la care au participat 1.500 de agenţi economici care au oferit peste 28.000 de job-uri atât pentru absolvenţii de studii superioare, cât şi pentru cei fără o astfel de pregătire.

     

    România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene cu una dintre cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante în industrie, construcţii şi servicii, de doar 0,8% din totalul job-urilor, în timp ce media la nivelul UE este de 2,9 procente, reiese din cel mai recent infografic publicat de Monitorul Social, un proiect al Fundaţiei Friedrich Ebert România. Alături de România, conform statisticilor Eurostat din 2023, pe harta distribuţiei scăzute a locurilor de muncă vacante se regăsesc ţări din Europa de Est şi de Sud ca Polonia (cu 0,9%), Bulgaria (cu 0,8%), Slovacia (cu 1,1%) şi Grecia (cu 1,6%). La polul opus, o rată ridicată a locurilor de muncă vacante se înregistrează în ţări vestice cu economii puternice, precum Austria (4,7%), Belgia (4,6%), Olanda (4,5%) şi Germania (4,1%).

    În România, rata şomajului este de 5,6% şi se înscrie în media ţărilor membre ale UE, alături de state vestice precum Belgia, Luxemburg, Danemarca, dar şi de ţări din Europa de Sud şi Est, cum ar fi Slovacia, Cipru, Croaţia şi Estonia. Monitorul Social precizează că tendinţa României spre o rată scăzută a locurilor de muncă vacante trebuie să fie analizată în acord cu nevoia de autonomie şi mobilitate a persoanelor care desfăşoară munci de tip gig prin intermediul platformelor digitale de muncă, sau a persoanelor cu contracte intermitente şi activităţi de freelancing. Rata locurilor de muncă vacante reflectă procentajul posturilor neocupate din totalul locurilor de muncă existente într-o ţară sau într-un sector de activitate.

     

     

  • Muncind în România – 01.10.2024

    Muncind în România – 01.10.2024

    România devine tot mai atractivă pentru lucrătorii străini, potrivit unui studiu realizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Ţările de origine din care provin majoritatea muncitorilor străini sunt Nepal, Turcia, Italia, Republica Moldova, Sri Lanka şi India. Aceştia muncesc în construcţii, servicii HoReCa şi retail, iar potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări 80% dintre ei prestează muncă necalificată. Integrarea muncitorilor străini nu este uşoară, însă este importantă pentru creşterea economică a României, a declarat şefa Reprezentanţei Uniunii Europene la Bucureşti, Ramona Chiriac. Ea a spus că lucrătorii străini din România au de înfruntat bariere lingvistice dar şi abuzuri ale angajatorilor. În acest sens, reprezentanţii mai multor ministere lucrează împreună la un cadru legislativ care să îi ajute pe imigranţi, a transmis Cancelaria prim-ministrului României. Astfel, se are în vedere întărirea instituţiilor de control ale statului, precum Inspecţia Muncii, pentru a le asigura imigranţilor condiţii demne de muncă, salarizare bună şi protecţie împotriva traficului de persoane. În 2023, numărul contractelor individuale de muncă ale lucrătorilor străini din România a fost de 200.000.

     

    Problemele reprezentate de forţa de muncă constituie principala provocare pentru creşterea Produsului Intern Brut al României, a declarat economistul-şef al Băncii Naţionale, Valetin Lazea. În ultimii 25-30 de ani, s-a înregistrat o acumulare a capitalului românesc, astfel încât acesta nu mai este în prezent un factor care să afecteze PIB-ul. Acum, România trebuie să găsească domeniile în care să aibă un cuvânt de spus, la nivel european, a menţionat Lazea. El s-a referit la trei direcţii principale în care capitalul autohton poate trece la un noul nivel şi anume reşterea valorii adăugate, diversificarea investiţiilor, intrarea pe noi pieţe. Firmele din România vor trebui să îşi negocieze nişele pe care deţin un avantaj competitiv din cadrul lanţurilor de producţie continentale, iar România are multe capabilităţi de a se insera în producţia europeană, cu precădere în sectorul IT, în industria auto, în domeniul energiei verzi sau al exploatării de minerale rare.

     

    Dezvoltarea industriei IT, dar şi digitalizarea serviciilor şi a administraţiei publice din România ar putea asigura sume importante la bugetul statului, a afirmat Radu Dumitru Antohi, subsecretar de stat în Ministerul Cercetării. Acesta a spus că România are mai mulţi specialişti în tehnologie certificaţi la mia de locuitori decât Statele Unite ale Americii şi ocupă prima poziţie în Europa şi pe locul 6 în lume la acest capitol. Antohi a subliniat că în ţară există o forţă de muncă bine pregătită şi conectivitate asigurată de internet de mare viteză. Cu toate acestea, el a subliniat că există încă un decalaj între forţa de muncă bine pregătită din domeniul IT şi restul populaţiei în ceea ce priveşte utilizarea tehnologiilor moderne şi a serviciilor digitale, dar şi între angajaţii companiilor de stat, ai firmelor private şi cei din administraţia publică locală. În prezent se lucrează la proiectul cloudului guvernamental care are drept scop unirea tuturor bazelor de date din administraţia publică pentru a oferi acces rapid informaţii.

     

    Rata şomajului în România a fost de 3,06%, la sfârşitul lui august, mai mică decât cea din luna anterioară cu 0,03 puncte procentuale, conform datelor anunţate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Numărul total de şomeri a fost de 246.382 de persoane, mai mic cu 2.385 de persoane faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare. Din totalul şomerilor înregistraţi, 51.510 primeau indemnizaţie. Pe medii de rezidenţă, 66.185 de şomeri proveeau din mediul urban şi 180.197 din cel rural. Potrivit datelor ANOFM, cele mai multe persoane fără un loc de muncă aveau între 40 şi 49 de ani (62.795), urmate de cei cu vârste de peste 55 ani (55.554) şi de cele între 30 şi 39 de ani (44.778). Şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar reprezentau 31,24% din total, cei cu nivel de instruire gimnazial 33,90%, iar cei cu studii universitare 4,51%.

  • România, tot mai atractivă pentru migranţi

    România, tot mai atractivă pentru migranţi

    România devine tot mai atractivă pentru lucrătorii străini, potrivit unui studiu realizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. În ultimii ani, piața muncii a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de angajați străini, depășind pragul de 200.000 în 2023. Această tendință reflectă o diversificare tot mai mare a forței de muncă, într-o perioadă în care țara se confruntă cu o criză de resurse umane în anumite sectoare.

    Există mai multe motive pentru care România devine o destinație preferată pentru muncitorii străini. În primul rând, salariile oferite sunt adesea mai mari comparativ cu cele din țările lor de origine, în special pentru lucrătorii din Asia. În plus, numeroase companii românești și internaționale care operează în România se confruntă cu un deficit de forță de muncă calificată, iar aducerea de muncitori din străinătate devine o soluție atractivă. Deşi muncitorii străini contribuie la creşterea economică, ei au de înfruntat şi unele probleme, cum ar fi abuzurile angajatorilor.

    Conform studiului, ţările de origine din care provin majoritatea muncitorilor străini sunt Nepal, Turcia, Italia, Republica Moldova, Sri Lanka şi India. Lucrătorii străini muncesc în construcţii, servicii HoReCa şi retail. Datele Inspectoratului General pentru Imigrări arată că 80% dintre aceştia fac muncă necalificată.

    Integrarea muncitorilor străini nu este uşoară, însă este importantă pentru creşterea economică a României, a declarat Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Uniunii Europene în România. Ramona Chiriac

    “Studiul FDSC va sublinia barierelele lingvistice, legislaţia neadaptată în privinţa asigurărilor sociale, în unele cazuri un acces limitat al lucrătorilor la servicii publice de calitate, diferitele abuzuri din partea angajatorilor, toate acestea necesitând, iată, noi politici publice adecvate pentru a transforma acest fenomen într-o poveste de succes, atât pentru România, cât şi pentru cei care vin în România.”

    La rândul său, Victoria Stoiciu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, a precizat că reprezentanţii mai multor ministere lucrează împreună la un cadru legislativ care să îi ajute pe imigranţi. Acest lucru ar însemna să fie întărite instituţiile de control ale statului, precum Inspecţia Muncii, pentru a asigura imigranţilor condiţii demne de muncă, salarizare bună şi protecţie împotriva traficului de persoane.

    Angajarea muncitorilor străini reprezintă o situație avantajoasă pentru ambele părți, mărind eficiența și productivitatea companiilor, în timp ce muncitorii se bucură de condiții de muncă și de viață îmbunătățite. Diferențele culturale și lingvistice pot crea, însă, bariere de comunicare, iar condițiile de muncă și de trai pentru acești muncitori nu sunt întotdeauna optime. Totuși, mulți dintre ei se declară mulțumiți de oportunitățile găsite în România, apreciind atât stabilitatea locurilor de muncă, cât și posibilitatea de a trimite bani acasă pentru a-și sprijini familiile.

  • Concluziile minivacanţei de 1 Mai şi Paşti

    Concluziile minivacanţei de 1 Mai şi Paşti

    În vacanţa dintre aşa-numita Zi a Muncii, 1 Mai, şi Paştele ortodocşilor (confesiune majoritară în România), celebrat pe 5 mai, circa 25.000 de poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră, pompieri şi efective de la alte structuri au acţionat zilnic, pentru siguranţa cetăţenilor – a anunţat ministerul de Interne de la Bucureşti.

    Aceştia au acordat o atenţie deosebită staţiunilor turistice, lăcaşurilor de cult, locurilor în care s-au organizat evenimente publice de amploare, precum şi gărilor, aeroporturilor şi altor spaţii aglomerate. Au monitorizat peste 200 de evenimente publice, la care au participat aproximativ 170 de mii de persoane. Iar în noaptea de Înviere, au patrulat pe lângă 12.200 de lăcaşuri de cult, unde au primit lumină peste 2,6 milioane de credincioşi.

    Cei pe care presa îi numeşte oamenii legii au constatat o scădere a numărului de probleme înregistrate, anul acesta, în perioada minivacanţei. Faţă de anul trecut, au fost înregistrate cu 37,5% mai puţine fapte de tâlhărie şi cu 42,8% mai puţine accidente rutiere grave. Numărul persoanelor rănite în accidente a scăzut, la rândul său, cu 47,8% iar al celor decedate cu mai bine de 13 procente.

    Echipajele pentru situaţii de urgenţă au desfăşurat peste 1.540 de intervenţii, dintre care peste 60 pentru stingerea de incendii. Altminteri, aproximativ 60.000 de amenzi au dat poliţiştii în minivacanţă. Valoarea acestora cumulează 24,8 milioane de lei, adică echivalentul a aproape 5 milioane de euro, după cum a anunţat, marţi, purtătoarea de cuvânt a ministerului de Interne, Monica Dajbog.

    Au rămas fără permis peste 4.500 de şoferi care au pus în pericol siguranţa celorlalţi participanţi la trafic, dintre care aproximativ 600 au fost prinşi după ce au consumat alcool, iar 87 după ce au consumat droguri sau alte substanţe interzise.

    Autoritățile au făcut controale şi pe litoralul Mării Negre, la festivalul Sunwaves din stațiunea Mamaia, unul dintre cele mai populare evenimente de muzică techno din estul Europei. În urma raziei, ca la fiecare ediţie, polițiștii au descoperit zeci de tineri ce aveau droguri asupra lor. Acestora li s-au întocmit dosare penale. Tot la Mamaia, poliţiştii au prins şi trimis preventiv după gratii cetăţeni străini care voiau să vândă droguri de mare risc, precum  ecstasy, cocaină şi ketamină.

    Pe de altă parte, la Mamaia, staţiune lungă de 8 kilometri cu peste 30.000 de locuri de cazare, hotelierii se plâng că lumea n-a dat năvală în minivacanţă, iar turiştii care, totuşi, au venit, acuză preţurile foarte mari şi serviciile, adesea, foarte proaste din spaţiile de cazare şi de la restaurante.

    Patronii din sectorul HORECA parează, afirmând că de câţiva ani buni nu prea mai există forţă de muncă şi cu atât mai puţin una calificată. Nici oameni pentru munci fizice nu se mai găsesc – mai spun patronii – şi toată lumea încearcă să apeleze la soluţia Asia de Sud – Pakistan, Sri Lanka, Nepal – de unde vin muncitori care se adaptează greu, din cauza barierii lingvistice şi a diferenţelor de mentalitate.