Tag: Horia Bernea

  • Jurnal românesc – 25.08.2023

    Jurnal românesc – 25.08.2023

    Ministrul roman de Externe, Luminiţa Odobescu, a avut, joi, o
    convorbire telefonică cu viceprim-ministrul bulgar Mariya Gabriel, şef al
    diplomaţiei de la Sofia. Potrivit unui comunicat al MAE, miniştrii au reiterat
    obiectivul comun de coordonare în vederea finalizării, ‘cât mai curând
    posibil’, a procesului de aderare a celor două ţări la spaţiul de liberă
    circulație Schengen. Totodată, Luminiţa Odobescu a evidenţiat interesul părţii
    române, confirmat și de omologul bulgar, pentru intensificarea contactelor
    bilaterale sectoriale în vederea avansării proiectelor comune, în special a
    celor din domeniul infrastructurii.


    Ziua Limbii Române – 31 august – va fi sărbătorită împreună de
    Academia Română şi de Academia de Ştiinţe a Moldovei, la Bucureşti şi la
    Chişinău. Evenimentul va avea loc simultan la sediul instituţiilor, în Aula
    Academiei Române din Bucureşti şi în Sala Azurie de la Chişinău. Membrii celor
    două foruri se vor întâlni în cadrul unei sesiuni ştiinţifice ce se va desfăşura
    în format mixt. Ziua Limbii Române a fost stabilită în România la aceeași dată
    cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova, sub
    numele Limba Noastră, pentru a transmite mesajul că limba română este o limba
    vorbită nu numai între granițele României. La data de 31 august 1989,
    Parlamentul de la Chișinău a votat legea care prevedea revenirea în Republica
    Moldova la limba română și la grafia latină.


    Institutul Cultural Român va fi prezent, prin Centrul Național al
    Cărții, la ediția din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest
    Chișinău, desfășurată în perioada 30 august – 3 septembrie, la Centrul Mediacor
    din cadrul Universității de Stat din Moldova. La standul ICR, vizitatorii sunt
    aşteptaţi cu o selecţie de titluri la preţuri speciale din domeniile istorie,
    literatură, critică literară și albume de artă. Un eveniment conex Salonului
    Internațional de Carte Bookfest, care îl are drept protagonist pe istoricul
    german de origine română Martin Rill, va avea loc la Universitatea de Stat
    Chișinău, unde acesta va susține conferința cu tema Cetăți și biserici
    fortificate din Transilvania.


    Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia
    organizează, în colaborare cu Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj,
    Consiliul Judeţean Sălaj şi Asociaţia Culturală Creart Zalău, până pe 26 august
    2023, expoziţia de artă vizuală Silvania, în spaţiul Piccola Galleria al
    institutului, care cuprinde lucrări ale artistului Flavius Lucăcel, curator
    Daniel Săuca. Flavius Lucăcel (n. 1968) este artist şi scriitor. A publicat 13
    volume de teatru, pentru care a obţinut numeroase premii. A prezentat o serie
    de spectacole-lectură şi are la activ numeroase proiecte expoziţionale atât în
    România, cât și în Spania.


    La sediul reprezentanței ICR
    din capitala Ungariei continuă, până pe 28 august, expoziția Artiști români pe
    mapamond, organizată în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal și prin
    generozitatea colecționarului de artă George Șerban. Dedicată artei
    contemporane românești, expoziția are scopul de a contribui la promovarea
    valorilor culturale și de a oferi o retrospectivă asupra graficii românești.
    Aceasta cuprinde lucrări de pictură, desen, acuarelă și litografie din colecția
    lui George Șerban, realizate de peste 50 de artiști români care s-au stabilit
    în țări din întreaga lume.


    Expoziția retrospectivă Horia Bernea: Pictor al demodernității
    este găzduită la Helsinki, până pe 1 octombrie 2023, de cunoscuta galerie de
    artă finlandeză Kohta. Pe 27 septembrie va avea loc un eveniment la care va fi
    invitată Magda Radu, curator și istoric de artă, care va vorbi publicului
    finlandez despre semnificația artei lui Horia Bernea în spațiul românesc și european.
    Scopul expoziției este de a prezenta publicului finlandez și internațional, la
    mai mult de 20 de ani de la moartea prematură a pictorului român, opera sa
    diversă, lipsită de compromisuri și plină de semnificații. Expoziția include în
    jur de 30 de tablouri din serii cheie, precum și schițe și documentație
    fotografică.


  • Freatic 3 la Institutul de Arhitectură

    Freatic 3 la Institutul de Arhitectură

    Pictorul şi
    academicianul Sorin Dumitrescu prezintă, în sala de expoziţii de la parterul
    Institutului de Arhitectură Ion Mincu din Bucureşti, proiectul artistic
    intitulat FREATIC 3. După ce, în 2015, adusese în conştiinţa publicului arta sculptorului
    Paul Neagu, Sorin Dumitrescu atrage atenţia asupra necesităţii artei vizuale de
    a redescoperi, citez, nesfârşita şi inefabila zonă din care purcede taina
    limbajului artei. Sorin Dumitrescu observă că, odată descoperită această taină
    a limbajului artei, ea poate stârni vitalitatea reacţiei genuine din partea
    publicului iubitor de artă

    Am vrut să deschid această expoziţie într-un
    institut la fel de faimos şi de temerar, în acest proces de învăţământ, deoarece
    ridic o temă extrem de importantă. Învăţământul, după părerea mea, este
    orientat greşit, per ansamblu. Vorbesc de învăţământul filologic, artistic. Îndrăznesc
    să spun că şi arhitectura, din cauza faptului că accentuează în permanenţă
    partea ideologică estetică, care s-a dezvoltat monstruos. Fiind primit la Arhitectură,
    şi nu e prima dată, mă interesa să găsesc mediul universitar şi speram să vină.
    Nu erau stimulaţi să vină la aşa ceva. Paul Neagu este singurul artist din lume
    care foloseşte drept unealtă chiar unealta din care este făcută lumea: cratima.
    Până atunci făcuse alte lucruri, care au avut un succes enorm în Anglia. Odată
    cu cratima, el a scăzut periculos în a fi gustat de public, dar niciodată
    lepădat. De la el a rămas un ansamblu, Nouă staţiuni catalitice.


    Nouă codificări
    ale parabolei fiului risipitor obiectualizate prin cratima lui Paul Neagu, din
    care transpare, în opinia artistului Sorin Dumitrescu, acel vizual freatic
    specific marilor creatori de artă. FREATIC 3, expoziţia găzduită de către
    Institutul de Arhitectură din Capitală, este concepută în jurul distincţiei
    dintre două noţiuni. Cu detalii, Sorin Dumitrescu Am invitat câţiva
    artişti şi expoziţia mea ar fi putut să fie Sorin Dumitrescu şi invitaţii
    săi. Tema pe care o propun eu nu se abordează în facultate. Nici la
    Conservator, nici la Arte Plastice, nici la Arhitectură. Este vorba de diferenţa
    dintre idee şi gând. Fiindcă arta mare începe cu gândul. Acesta se numeşte vizualul
    freatic. Atenţie, nu are nicio legătură cu underground-ul, cu subteranul.
    Vizualul freatic se află la baza tuturor operelor care folosesc gândul.


    Ce este
    gândul? Este un entuziasm, pe când subteranul este un loc. Vizualul freatic nu
    are nicio legătură cu raţiunea. Gândul este cel care alimentează arta
    fiecăruia, apoi arta unor epoci întregi. Nichita Stănescu a numit această
    pătrundere a gândului tensiune semantică. Ce face acea tensiune semantică?
    Vrea să capete trup, fiindcă ea este fără formă. Este un entuziasm care vrea să
    capete formă, un entuziasm din afara lumii.



    Alături de Sorin Dumitrescu, la expoziţia eseu asupra
    vizualului mai participă, prin lucrările lor, artişti ca Horia Bernea, Florin
    Ciubotaru, Anastasia Dumitrescu, Paul Gherasim, Vasile Gorduz, Ion Grigorescu
    şi mulţi alţii. O unică prezenţă a vizualului freatic în lucrarea şi gândirea
    unui artist ajunge, de cele mai multe ori, unei vieţi întregi de creaţie
    continuă. O singură prezenţă publică a acestuia creează un ecou vizual imens,
    conchide Sorin Dumitrescu.

  • Das „traditionelle“ Museum in der digitalen Ära

    Das „traditionelle“ Museum in der digitalen Ära

    In der modernen Zeit, die durch einen beispiellosen Einbruch der Technik ins alltägliche Leben definiert wird, folgt die Kultur auch dem natürlichen Weg der menschlichen Entwicklung. Museen und andere Kultureinrichtungen in der ganzen Welt ändern ihre Struktur, damit die Kunstwerke oder andere Exponate auch au‎ßerhalb der Ausstellungsräume dem Publikum zugänglich werden. Das Louvre, eines der bekanntesten europäischen Museen, hat seinen Besuchern eine gro‎ße Überraschung vorbereitet, die zugleich eine Weltpremiere ist. Beginnend mit 2015 werden die Louvre-Besucher 3D-Konsolen zu Verfügung haben, die sie durch die riesigen Sammlungen des Pariser Museums führen werden.



    Das Bukarester Museum des Rumänischen Bauern ist auch ein Einzelfall. Man kann es nicht in das Paradigma der traditionellen Museen einordnen, auch wenn es sich um ein Museum der bäuerlichen Traditionen handelt. Mehr dazu erfahren wir von Anamaria Iuga, Ethnologin beim Museum des Rumänischen Bauern.



    Wenn man von einem ‚traditionellen‘ Museum spricht, bedeutet das eine traditionelle Ausstellungsweise. In dieser Hinsicht ist das Museum des Rumänischen Bauern in Bukarest kein traditionelles Museum. 1996 wurde unser Museum zum Europäischen Museum des Jahres erklärt, gerade wegen der originellen Art der Ausstellung und seines noch nie da gewesenen museographischen Diskurses. Es geht dabei um das Konzept des Kunstmalers Horia Bernea und um die Art und Weise, wie die Gegenstände ausgestellt werden. Die Objekte stehen in Verbindung zueinander, sie unterstützen und ergänzen einander, es werden ständig Kontexte aus dem ursprünglichen Umfeld der Objekte geschaffen und wiedergeschaffen. Es handelt sich um eine absolut originelle Art der Ausstellung. Andere ethnographische Museen, die sog. traditionellen Museen, sind viel didaktischer. Sie präsentieren zuerst die Beschäftigungen der Bauern, die Thematik wird aufgeteilt und in getrennten Sälen präsentiert. Objekte die zum Hirtenleben, zur Landwirtschaft, zur traditionellen Tracht gehören, werden in separaten Räumen ausgestellt. Horia Bernea hat aber sein Museum anders konzipiert und in zwei Bereichen aufgeteilt — das christliche Leben und der Alltag. In einigen Sälen des Museums wird die Bedeutung des christlichen Glaubens im Leben der rumänischen Bauern präsentiert, die Art und Weise, wie der Bauer das Heilige Kreuz oder den Baum des Lebens versteht, wie diese Symbole unmittelbar zum bäuerlichen Leben gehören. Es werden keine religiösen Kultgegenstände ausgestellt, sondern Werkzeuge oder andere einfache Gegenstände, die der Bauer jeden Tag benutzte und welche das Kreuz als Schutzzeichen tragen.“




    Nach der originellen Vision seines Gründers Horia Bernea erlebt nun das Bukarester Museum des Rumänischen Bauern eine neue Etappe, und passt sich der digitalen Ära an. Über die Vorteile und Nachteile dieser Entwicklung spricht Anamaria Iuga:



    Wir haben eine sehr gut gestaltete virtuelle Tour durch das Museum, die auch zusätzliche Informationen zu den ausgestellten Gegenständen enthält. Die Internetnutzer können den Audiotext hören — das ist wirklich gro‎ßartig, denn man kann bequem zu Hause im Sessel sitzen und das Museum mit allen dazugehörenden Informationen besuchen. Nichtsdestotrotz kann eine virtuelle Tour einen wirklichen Museumsbesuch nicht ersetzen, das Museum hat eine ganz besondere Atmosphäre, die man nur an Ort und Stelle erleben kann. Die virtuelle Tour zeigt nur Fragmente, auch wenn sie Panoramaaufnahmen präsentiert. Daher lade ich alle Hörer ein, das Museum des Rumänischen Bauers in Bukarest live zu besuchen.“




    Im Internet können die virtuellen Besucher auch exklusiv virtuelle Ausstellungen besichtigen; auf diesen Internetseiten befinden sich Sammlungen, die ansonsten den Museumsbesuchern nicht mehr zugänglich sind. Anamaria Iuga dazu:



    Das Museum des Rumänischen Bauern hat auch ein kleines virtuelles Museum, das nur noch im Internet besichtigt werden kann. Es handelt sich um das Museum der Kindheit, auf der Internetseite www.childhoodmuseum360.ro Das ist das Resultat eines zweijährigen Projekts, finanziert durch das europäische Programm »Cultura 2007-2013«. Unser Ziel war es, ein virtuelles Museum der Kindheit einzurichten, und das ist uns auch gelungen. Ein Jahr lang hat unser Expertenteam vom Museum des Rumänischen Bauern mehrere Ausstellungen zum Thema Kindheit veranstaltet. Jede Ausstellung blieb einen Monat lang geöffnet. Wir hatten uns vorgenommen, nach und nach im selben Saal verschiedene Aspekte der Kindheit zu präsentieren. Die erste Ausstellung konzentrierte sich zum Beispiel auf die Sitten und Traditionen in Bezug auf die Geburt und die Taufe eines Kindes. Jede Ausstellung wurde im Detail fotografiert, es wurden auch Panorama-Aufnahmen gemacht. Nach und nach wurden die Panorama-Aufnahmen der verschiedenen Ausstellungen ins Internet gestellt, zusammen mit zusätzlichen Informationen, Texten, Interviews mit Spielzeugsammlern oder anderen Leuten, die uns ihre Kindheitserinnerungen erzählten. Mit der Zeit wurde die Internetseite www.childhoodmuseum360.ro viel komplexer und informativer als die Ausstellungen im Saal. Diese virtuelle Tour präsentiert den Besuchern alle sieben Ausstellungen, die im Laufe eines Jahres veranstaltet wurden und die jetzt nur noch im Internet existieren.“



    Audiobeitrag hören: