Tag: Hubertus Heil

  • Jurnal românesc – 22.06.2022

    Jurnal românesc – 22.06.2022

    Ministrul
    federal al Muncii şi Afacerilor Sociale din Germania, Hubertus Heil, este de
    acord cu un plan comun de acţiune 2023-2024, pentru a întări cooperarea
    bilaterală cu România,
    a transmis ministrul român al Muncii, Marius Budăi.
    Acesta din urmă s-a întâlnit cu omologul german şi cu reprezentanţi ai
    sindicatelor din Germania Faire Mobilitat Berlin şi Arbeit und Leben Berlin, cu
    care a discutat aspecte legate de condiţiile de muncă, salarizare şi cazare ale
    lucrătorilor români din această ţară. Apreciez deschiderea la dialog şi
    dorinţa de a contribui la rezolvarea problemelor pe care le întâmpină cetăţenii
    români care lucrează ca sezonieri, dar şi cei care lucrează pentru o perioada
    mai îndelungată
    a spus Budăi. În urmă cu o lună, acesta a declarat că în
    Germania sunt circa 880.000 de lucrători români permanenţi şi în jur de 190.000
    de sezonieri. Este un număr foarte mare şi considerăm ca lucrătorii
    români în Germania, şi nu numai în Germania, în Europa, fac cinste ţării
    noastre contribuind direct la PIB-ul ţărilor respective
    , a spus atunci
    Marius Budăi.




    Circulaţia
    autovehiculelor pentru transport greu de marfă este oprită, pe ambele sensuri,
    între kilometrii 30 şi 47 ai Autostrăzii Hemus din Bulgaria, în perioada 21
    iunie – 30 septembrie, a anunţat Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti.

    Potrivit MAE, mijloacele de transport de marfă cu masa totală mai mare de 12
    tone care se deplasează dinspre Sofia către Varna sau Ruse circulă pe un traseu
    ocolitor, de la nodul de comunicaţie rutieră Vitinska reka până la
    nodul de comunicaţie rutieră Botevgrad. Bucureştiul precizează că
    măsura opririi circulaţiei rutiere nu se aplică autovehiculelor cu masă totală
    mai mare de 12 tone care efectuează transport de pasageri, precum autobuzele
    sau autocarele. MAE le recomandă şoferilor români să îşi aleagă cu atenţie
    itinerariul rutier şi atrage atenţia asupra importanţei achiziţionării din timp
    a vinietelor electronice şi achitării conforme a taxelor de drum tip TOLL pentru
    folosirea infrastructurii rutiere publice din Bulgaria. Cetăţenii români pot
    solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la
    Sofia +35 929 73 35 10, iar pentru situaţii de urgenţă au la dispoziţie linia
    telefonică specială a misiunii diplomatice +35 9879 44 07 58.




    Deputatul Bogdan
    Trif, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor
    ţării, a efectuat o vizită de lucru în Italia, la Cagliari, în regiunea Sardinia,
    unde s-a întâlnit cu români stabiliţi în această zonă
    . Parlamentarul i-a
    informat pe aceştia despre deschiderea, în 2024, a unui Consulat în Cagliari,
    ceea ce le va uşura procedura de obţinere sau reînnoire a documentelor.
    M-am bucurat că toţi reprezentanţii autorităţilor locale, în frunte cu
    primarul oraşului Cagliari, ne-au spus că, acum, comunitatea românească s-a
    integrat perfect în Sardinia. Românii sunt oameni de bază, harnici şi serioşi.
    Nu sunt doar muncitori, ci sunt şi oameni de afaceri pricepuţi, care produc
    pentru statul italian şi creează locuri de muncă în zonă
    , a declarat
    Trif. El le-a cerut scuze conaţionalilor pentru faptul că numeroase guverne ale
    României nu au fost în stare să le asigure acasă condiţiile unui trai decent,
    ceea ce i-a împins să lase totul în urmă şi să muncească în ţări
    străine. Bogdan Trif a anunţat că, în perioada următoare, la Comisia
    pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării vor fi invitaţi
    reprezentanţi din Ministerul Afacerilor Externe, pentru a găsi soluţii la toate
    problemele semnalate de românii din Sardinia. În prezent, în această regiune a
    Italiei locuiesc peste 16.000 de români.




    Dramaturgul
    Matei Vișniec va participa la a 21-a ediţie a Festivalului Literaturilor de la
    Roma, care va avea loc în perioada 12-21 iulie.
    În avanpremiera acestei
    manifestări, autorul va participa, la 23 iunie, la o întâlnire cu publicul la
    Casa Literaturii din Roma, prilejuită de publicarea traducerii italiene a
    volumului său Sindrom de panică în Orașul Luminilor. Născut în
    România în 1956, Matei Vișniec are mai mult de 30 de piese publicate și numele
    său a figurat pe afișe în peste 40 de țări. În prezent, piesele sale sunt puse
    în scenă în mai mult de 20 de țări și sunt o prezență constantă la marile
    festivaluri teatrale europene. De-a lungul carierei, a fost distins cu
    numeroase premii pentru teatru şi literatură, iar în 2009 a fost recompensat cu
    Premiul European pentru întreaga activitate. În România, este dramaturgul cu
    cele mai multe piese puse în scenă, iar Teatrul Municipal din Suceava îi poartă
    numele.



  • Jurnal românesc – 14.08.2020

    Jurnal românesc – 14.08.2020

    Autorităţile
    germane vor intensifica controalele la angajatorii la care lucrează muncitori
    români, iar sancţiunile pentru abaterile angajatorilor vor creşte, au transmis,
    joi, ministrul german al Muncii şi Problemelor Sociale, Hubertus Heil, şi
    omologul său român, Violeta Alexandru, într-o declaraţie comună, la finalul
    unei videoconferinţe. ‘Germania va face un pas important în ceea ce priveşte
    Legea privind sănătatea şi securitatea în muncă. Mai multe controale, standarde
    mai ridicate pentru cazare şi înregistrarea obligatorie a timpului de lucru,
    precum şi sancţiuni mai mari pentru abaterile angajatorilor – acestea sunt cele
    tipurile de măsuri concepute pentru a preveni abuzul şi exploatarea în viitor’,
    se precizează în declaraţia comună. In timpul discuţiei, al cărei subiect
    principal a fost protejarea drepturilor lucrătorilor români din Germania, cei
    doi oficiali au ajuns la concluzia că drepturile acestora trebuie aplicate mai
    atent.

    ‘În special în timpul pandemiei, ne propunem să intensificăm cooperarea
    dintre cele două ţări. Suntem de acord că munca nu trebuie să-i îmbolnăvească
    pe oameni – nici pe câmp, nici în abatoare, nici în altă parte! Toţi lucrătorii
    trebuie să beneficieze de condiţii corecte de muncă indiferent de tipul
    contractului încheiat’, se mai menţionează în declaraţia comună. Oficialii s-au
    angajat, de asemenea, să coopereze în cadrul Uniunii Europene pentru protejarea
    drepturilor lucrătorilor sezonieri.




    Patriarhul
    Daniel îndeamnă, într-un mesaj adresat cu prilejul Duminicii migranţilor
    români, marcată anul acesta pe 16 august, la transformarea acestei perioade de
    criză medicală într-una de întărire în credinţă prin rugăciune şi de sporire a
    dragostei faţă de semeni prin fapte bune. ‘Traversăm o perioadă extrem de
    dificilă privind sănătatea şi valoarea vieţii, în care o mulţime de oameni sunt
    încercaţi de noua epidemie, care s-a extins la nivel global, perioadă în care
    este mare nevoie de rugăciune şi de ajutorare frăţească, de apropiere de
    Dumnezeu şi de solidaritate practică. Această perioadă ne arată cât de fragilă
    este viaţa omului pe pământ şi, prin urmare, cât de mare nevoie este de a
    păstra permanent legătura cu Dumnezeu -
    afirmă Patriarhul Daniel, potrivit basilica.ro.

    Cu prilejul Duminicii migranţilor
    români, Patriarhul Daniel îi felicită pe toţi ierarhii şi slujitorii
    Sfintelor Altare ortodoxe româneşti din străinătate pentru lucrarea lor
    pastorală şi misionară, de păstrare şi cultivare a credinţei creştine ortodoxe,
    a spiritualităţii şi identităţii româneşti, ca predicatori ai filantropiei în
    comunitate şi părinţi milostivi ai celor aflaţi în nevoie. Duminica
    migranţilor români este celebrată în Patriarhia Română începând cu anul 2009,
    în prima duminică după Adormirea Maicii Domnului.


    Vineri,
    la Institutul German de Film din Frankfurt – Ţara moartă (România, 2017) şi
    pre-film Cele două execuţii ale mareşalului (România, 2018), în cadrul
    secţiunii dedicate anul acesta regizorului român, Radu Jude, la Festivalul
    Internaţional de Film goEast din Germania.
    Şase lungmetraje şi patru scurtmetraje ale lui Radu Jude sunt proiectate
    la Institutul din Frankfurt, în versiune originală, cu subtitrare în limba engleză,
    pe tot parcursul lunii august, în cadrul secţiunii dedicate anul acesta
    regizorului roman. Festivalul goEast, dedicat filmului din Europa Centrală şi
    de Est, a fost înfiinţat în anul 2001 de Institutul German de Film din
    Frankfurt şi s-a dezvoltat ca o platformă unică de dialog între Est şi Vest.
    Anul acesta, din cauza situaţiei generate de coronavirus şi a măsurilor
    restrictive impuse, Festivalul nu s-a putut desfăşura, aşa cum era prevăzut
    iniţial, între 5 – 11 mai, unele dintre evenimente fiind organizate online şi
    anumite părţi ale programului amânate.


    Debutul
    în regie al directorului de imagine Tudor Platon, documentarul Casa cu
    păpuşi/ House of Dolls, va avea premiera internaţională la
    Sarajevo International Film Festival, care se desfăşoară în perioada 14-21
    august. Producţia a fost inclusă în competiţia de documentare în cadrul celei
    de-a 26-a ediţii a evenimentului. Casa cu Păpuşi este o incursiune
    într-un univers special, vacanţa anuală a unor femei de 70 de ani. Departe de
    bărbaţi şi de lumea dezlănţuită, Cica, Nana şi prietenele lor se izolează
    voluntar într-o vilă de pe Valea Oltului. Împreună, împletesc pofta de viaţă cu
    amintirile, melancolia cu veselia, bârfele cu bancurile. Totul pentru a
    întreţine iluzia că pentru ele timpul nu a trecut şi că sunt aceleaşi fete
    tinere, frumoase şi îndrăgostite din urmă cu 50 de ani, se arată în prezentarea
    peliculei.

  • Die Woche 18.05-22.05.2020 im Überblick

    Die Woche 18.05-22.05.2020 im Überblick

    Notstand vs Warnzustand


    Nach einem zweimonatigen Notstand, in dem die Landesbilanz der Coronavirus-Pandemie mehr als 17.000 Infektionen, über 1.000 Todesfälle, aber auch mehr als 10.000 Genesungen anzeigt, wurde in Rumänien der Warnzustand, eine erste Etappe der Lockdown-Lockerung, ausgerufen. Am Montag verabschiedete die Exekutive den Regierungsbeschluss, wodurch der Warnzustand für 30 Tage erklärt wurde, dann geht der normative Akt zur Abstimmung an die Legislative. Das Parlament kann die von der Regierung getroffene Maßnahme vollständig oder mit Änderungen billigen, aber das Dokument hat sofortige Rechtswirkung, auch bis zur Abstimmung der Parlamentarier.


    Die Regierung verfügt nun über alle notwendigen Hebel und Rechtsinstrumente, einschließlich Geldbußen, um die Einhaltung der Maßnahmen und Vorschriften zum Schutz der Gesundheit und des Lebens der Menschen zu gewährleisten, so Premierminister Ludovic Orban. Ferner sagte der Ministerpräsident, dass die folgenden 30 Tage als maximaler Warnzustand gelten und machte die Mitglieder der Exekutive darauf aufmerksam, dass alle staatlichen Institutionen völlig mobil machen müssen, damit die in den drei Anhängen des Regierungsbeschlusses über die Ausrufung des Warnzustands vorgesehenen Regeln und Maßnahmen vollständig eingehalten werden.


    So wird in den geschlossenen öffentlichen Räumen, in den gewerblichen Räumen, am Arbeitsplatz, aber auch in den öffentlichen Verkehrsmitteln das Tragen der Schutzmaske obligatorisch. Kundgebungen, Demonstrationen, Umzüge oder Konzerte sind während des Warnzustands verboten. Wer sich nicht an die Bestimmungen hält, wird mit einer hohen Geldbuße belegt, weil das Coronavirus große Risiken für die Bevölkerung mit sich bringt, betonte der Premierminister. Auch Reisen außerhalb des Wohnortes sind nur aus bestimmten Gründen und mit einer Erklärung auf eigene Verantwortung erlaubt. Die Rechtfertigung der Reise kann auch anhand des Dienstausweises oder einer vom Arbeitgeber ausgestellten Bescheinigung erfolgen, je nach Grund der Reise.


    Zudem sind neue Regeln für das Gesundheitssystem in Kraft getreten. Während des Warnzustands koordiniert das Gesundheitsministerium die Aktivitäten zur Prävention und Bekämpfung der Auswirkungen der COVID-19-Pandemie innerhalb der Einheiten des öffentlichen Gesundheitswesens.



    Warnzustand in Rumänien



    Gleich nach der Ankündigung des Warnzustands haben die Rumänen angefangen, ihre Wohnungen zu verlassen, so dass zum Beispiel in Bukarest unmittelbar nach Mitternacht, in weniger als einer Stunde, kein Platz auf dem riesigen Parkplatz vor dem Parlamentspalast mehr frei war. Die am Freitag wiedereröffneten Parks sind zu klein geworden, obwohl die Terrassen und Spielplätze geschlossen geblieben sind. Für viele Bürger ging die Entspannung bis spät in die Nacht und ohne Einhaltung der Regeln weiter.


    Die sozialen Netzwerke waren voll von Bildern aus dem Park Herăstrău, im Norden der Hauptstadt, wo am Samstag nach Einbruch der Dunkelheit viele Jugendliche die von den Behörden geforderten Regeln der sozialen Distanz ignorierten und an einer Party vor einigen Terrassen teilnahmen. Die Leute saßen auf den Terrassen sogar in Gruppen von zehn Personen, wobei nur sehr wenige von ihnen Masken trugen. Auf einigen Bildern sieht man Leute, die an Tischen sitzen, und das läßt vermuten, dass einige Terrassen illegal geöffnet wurden. Auf Facebook und Instagram gab es Bilder von einem Konzert in einer Allee des Parks Herăstrău, wo ein DJ Musik mischte und Hunderte von Menschen sich versammelten und tanzten. Der Spaß dauerte so lange, bis die Behörden eingriffen und die Leute überzeugten, nach Hause zu gehen.


    Der erste Tag der Lockdown-Lockerung brachte auch den ersten Protest – mehrere hundert Menschen versammelten sich vor dem Sitz der Regierung in Bukarest und protestierten gegen die von den Behörden in den letzten zwei Monaten angeordneten Maßnahmen. Die Protestierenden klagten gegen Verletzung der Verfassung und kritisierten sogar die Weltgesundheitsorganisation. Mit eigenverantwortlichen Erklärungen, bei denen sie schwer zu überprüfende Gründe ankreuzten, gingen viele Rumänen auch außerhalb der Ortschaften, und die Polizei beschränkte sich im Allgemeinen darauf, sie an die während des Warnzustands geltenden Empfehlungen zu erinnern.


    Am Wochenende gab es an den Grenzübergängen in Westrumänien große Menschenmengen, sowohl Einreisende als auch Ausreisende. Die von den Fahrzeugen gebildeten Warteschlangen erstreckten sich über mehrere Kilometer, wobei der überfüllteste Punkt der Grenzübergang Nădlac 1 war, wo die Wartezeit fast 8 Stunden dauerte.



    Rumäniens Wirtschaft – Maßnahmen zur Ankurbelung



    Premierminister Ludovic Orban, der diese Woche zur Regierungsstunde in der Abgeordnetenkammer einberufen wurde, sagte, die Regierung bereite einen Plan für die wirtschaftlichen Ankurbelung nach der Pandemie vor. Rumänien habe das höchste Wirtschaftswachstum in der Europäischen Union im ersten Quartal dieses Jahres. Die parlamentarische Opposition hingegen ist der Ansicht, dass die Wirtschaftspolitik der Regierung einen Mangel an Lösungen aufweise. Eine kalte Dusche kam auch aus Brüssel. In ihren Wirtschaftsempfehlungen für Rumänien sagt die Europäische Kommission, dass das Haushaltsdefizit des Landes bei Beibehaltung der derzeitigen Politik in diesem Jahr minus 9,2% des BIP betragen wird, im nächsten Jahr minus 11,4%, so dass eine wirtschaftliche Rezession stattfinden wird. Die Kommission empfehlt unter anderem die Unterstützung in Form von Liquidität für die Wirtschaft, die insbesondere KMU und Freelancer zugute kommt, und die Ausweitung der Sozialschutzmaßnahmen. Der EU-Rat hat bereits eine Verordnung zur Umsetzung des sogenannten SURE-Programms verabschiedet, mit der Brüssel die von den europäischen Regierungen entworfenen Beschäftigungsmaßnahmen unterstützt. Nach Angaben des Arbeitsministeriums wurden in Rumänien bis zum 21. Mai über 600.000 Arbeitsverträge ausgesetzt und fast 400.000 gekündigt.



    Rumänische Arbeitnehmer im Ausland



    In der Nacht vom 8. auf dem 9. April machten sich ca. 2000 Menschen zur Spargelernte nach Deutschland auf. Dort angekommen, beschwerten sie sich über die schweren Arbeitsbedingungen. Bis jetzt ist nicht klar, ob die Behörden sie bei der Abreise unterstützt haben oder ob sie aus einer privaten Initiative mit Bussen und anschließend Charterflugzeugen aus der wegen Covid-19 abgeriegelten nordostrumänischen Stadt Suceava nach Deutschland gereist sind. Bei der Abreise ging es chaotisch zu: Sie respektierten weder die Schutzmaßnahmen noch konnten sie die Vermittlung einer Agentur vorweisen. Sie hatten lediglich individuelle Arbeitsverträge. Arbeitsministerin Violeta Alexandru, die bereits vergangene Woche gemeinsam mit dem Außenminister, Bogdan Aurescu deswegen im Parlament angehört wurde, sprach Anfang dieser Woche in Berlin mit ihrem Amtskollegen Hubertus Heil und der deutschen Landwirtschaftsministerin Julia Klöckner. Violeta Alexandru bestärkte die rumänischen Arbeitnehmer, sich zu beschweren, wann immer ihre Rechte missachtet werden. Der Bundesminister für Arbeit und Soziales räumte ein, dass Masseninfektionen wie die auf deutschen Schlachthöfen nicht akzeptabel sind und dass ihn die Infizierung der rumänischen Arbeitnehmer beschäme. Die rumänischen Arbeitnehmer müssen dieselben Rechte wie die deutschen auf Sozialschutz, Sicherheit und Gesundheit haben, sagte er.


    Die beiden Minister, Alexandru und Heil, haben eine gemeinsame Absichtserklärung über verstärkte Zusammenarbeit im Bereich des Arbeitsmarktes und der Sozialpolitik unterschrieben. Gleichzeitig hat das Parlament in Bukarest auf Drängen der oppositionellen Sozialdemokraten einen Ausschuss eingesetzt, der die Abreise der rumänischen Saisonarbeiter während des Notstandes untersuchen soll.

  • 22.05.2020 (mise à jour)

    22.05.2020 (mise à jour)

    Coronavirus en Roumanie – En Roumanie, le nombre de cas dinfection par le nouveau coronavirus sélevait vendredi à un peu plus de 17.700. 200 patients se trouvent actuellement aux soins intensifs et 1.159 personnes sont décédées depuis le début de la pandémie de Covid-19. Le nombre de décès liés au coronavirus a constamment baissé cette semaine, de 200, rapportés chaque jour, à 8, enregistrés ce vendredi. Une régression progressive a également été constatée pour ce qui est du nombre de personnes en quarantaine. Divisé par trois depuis lundi, ce nombre était de moins de 9 mille personnes, en ce début de week-end. Par ailleurs, on a maintenu un rythme de près de 10.000 tests de dépistage par jour et les personnes guéries ont été plus nombreuses que les nouvelles personnes déclarées contaminées. Sur les plus de 17.700 cas confirmés, environ 10.800 personnes se sont remises de la Covid-19, soit un taux de 61%. Lévolution de la pandémie de COVID-19 sinscrit dans une courbe descendante, mais on ignore pour linstant les conséquences du relâchement des restrictions survenu à la fin de la semaine passée, précise le ministre de la Santé, Nelu Tataru. Il a expliqué que les symptômes peuvent apparaître de deux à dix jours après linfection. Ce nest quà partir du 11e jour que lon pourra dire si oui ou non une transmission communautaire du coronavirus a eu lieu ou bien que la situation ayant été bien gérée, on peut passer à une autre étape de relâchement, a encore déclaré le ministre.



    Frontières – Huit points de passage frontaliers sont opérationnels à la frontière ouest de la Roumanie, du point de vue des formalités de contrôle à lentrée et à la sortie du pays, tant pour les personnes que pour les marchandises, a fait savoir vendredi lInspection générale de la Police aux frontières. Ces derniers jours, le trafic très intense à la frontière roumano-hongroise sest traduit par de très longs temps dattente. Les formalités aux postes frontières durent plus longtemps en cette période à cause du tri épidémiologique. L effectif des personnel douaniers a été augmenté et des terminaux mobiles ont été mis en place pour le contrôle des voyageurs qui se déplacent à pied.



    Défense – La Stratégie nationale de défense de la Roumanie sur les 4 ans à venir dominera lagenda de la réunion du Conseil suprême de défense du pays qui aura lieu en visioconférence spéciale, le mercredi 27 mai. A lordre du jour de la réunion figurent aussi des sujets tels que les forces armées roumaines qui peuvent être affectées en 2021 à différentes missions et opérations à létranger, ainsi que le programme relatif à la transformation, au développement et à la dotation de larmée à lhorizon 2026. Les participants à la réunion du Conseil suprême de défense du pays examineront également des thèmes dactualité relevant de la sécurité nationale, est-il précisé dans un communiqué de lAdministration présidentielle de Bucarest.



    Abattoirs – Les autorités allemandes ont fait connaître vendredi leur décision de fermer labattoir de Dissen (nord) pour au moins deux semaines, suite à la découverte dun foyer dinfection au coronavirus. Selon le ministère des Affaires étrangères de Bucarest, au moins 47 Roumains qui travaillent dans cet abattoir ont été contaminés. Antérieurement, le ministre allemand de lEmploi, Hubertus Heil, avait annoncé le durcissement des règles dans les abattoirs, interdisant les contrats de sous-traitance des activités de transformation de la viande, après que plus de 600 salariés de cette industrie aient été infectés par le nouveau coronavirus. Cette semaine, la ministre roumaine du Travail, Violeta Alexandru, a déclaré pour Reuters que lactuelle crise sanitaire devait mener à une nouvelle approche des conditions dans lesquelles certains ressortissants dEurope de lest travaillent dans les fermes et dans lindustrie alimentaire dOccident, vu lapparition des foyers dinfection au nouveau coronavirus dans les abattoirs allemands.



    Traité – La Roumanie comprend la position des Etats-Unis et fera des efforts en vue dune approche unitaire et ferme au niveau de lOTAN, censée déterminer la Russie à revenir, dici six mois, à lapplication complète du traité Ciel ouvert, a déclaré, vendredi, le chef de la diplomatie de Bucarest, Bogdan Aurescu, à lambassadeur américain Adrian Zuckerman. Ce dernier a transmis les remerciements de Washington pour la réaction et lapproche de la Roumanie et proposé de maintenir un dialogue rapproché sur ce thème. Ces déclarations surviennent après la décision de Washington de se retirer du traité international Ciel ouvert, qui permet de vérifier les mouvements militaires et les mesures de limitation des armements des 35 pays signataires, dont la Roumanie. Le président Donald Trump avait annoncé jeudi ce retrait, en affirmant que la Russie navait pas respecté le traité. « Tant quelle ne le respectera pas, nous nous retirerons » a déclaré le président américain.



    Accident- Le ministère des Affaires étrangères de Bucarest confirme que lambassadeur de Roumanie en Chine a été impliqué dans un accident de la route sans victimes, qui fait lobjet dune enquête en cours. Le ministère précise que pas un renseignement supplémentaire ne peut être fourni à ce stade de lenquête. Selon les médias, il y a quelques semaines, lambassadeur Vasilică Constantinescu aurait conduit en état débriété et provoqué un accident de voiture, à Pékin.



    Météo – Il fera beaux mais froid pour cette période de lannée. Il pleuvra sur le sud et le sud-est du territoire. Les températures maximales s‘étaleront entre 14° et 24°.



  • Nach Eklat über Situation rumänischer Saisonarbeiter in Deutschland: Absichtserklärung unterzeichnet

    Nach Eklat über Situation rumänischer Saisonarbeiter in Deutschland: Absichtserklärung unterzeichnet

    Zig Rumänen haben am Dienstag vor dem rumänischen Konsulat in Bonn gegen schlechte Bezahlung für ihre Arbeit in der deutschen Landwirtschaft protestiert. Die Menschen behaupteten, sie hätten kein Geld um, nach Hause zurückzukehren. Das ist nur eine schwierige Situation von vielen. Die Ursachen sind jedes Mal andere. Der Covid-19-Pandemie zu trotz haben sich zahlreiche Rumänen entschieden, im Ausland, hauptsächlich in der Landwirtschaft, zu arbeiten. Deutschland ist eines der westeuropäischen Zielländer.



    In der Nacht vom 8. auf dem 9. April machten sich ca. 2000 Menschen zur Spargelernte nach Deutschland auf. Dort angekommen, beschwerten sie sich über die schweren Arbeitsbedingungen. Bis jetzt ist nicht klar, ob die Behörden sie bei der Abreise unterstützt haben oder ob sie aus einer privaten Initiative mit Bussen und anschlie‎ßend Charterflugzeugen aus der wegen Covid-19 abgeriegelten nordostrumänischen Stadt Suceava nach Deutschland gereist sind. Bei der Abreise ging es chaotisch zu: Sie respektierten weder die Schutzma‎ßnahmen noch konnten sie die Vermittlung einer Agentur vorweisen. Sie hatten lediglich individuelle Arbeitsverträge.



    Arbeitsministerin Violeta Alexandru, die bereits vergangene Woche gemeinsam mit dem Au‎ßenminister, Bogdan Aurescu deswegen im Parlament angehört wurde, sprach Anfang dieser Woche in Berlin mit ihrem Amtskollegen Hubertus Heil und der deutschen Landwirtschaftsministerin Julia Klöckner. Violeta Alexandru bestärkte die rumänischen Arbeitnehmer, sich zu beschweren, wann immer ihre Rechte missachtet werden. Der Bundesminister für Arbeit und Soziales räumte ein, dass Masseninfektionen wie die auf deutschen Schlachthöfen nicht akzeptabel sind und dass ihn die Infizierung der rumänischen Arbeitnehmer beschäme. Die rumänischen Arbeitnehmer müssen dieselben Rechte wie die deutschen auf Sozialschutz, Sicherheit und Gesundheit haben, sagte er.



    Die beiden Minister, Alexandru und Heil, haben eine gemeinsame Absichtserklärung über verstärkte Zusammenarbeit im Bereich des Arbeitsmarktes und der Sozialpolitik unterschrieben. Gleichzeitig hat das Parlament in Bukarest auf Drängen der oppositionellen Sozialdemokraten einen Ausschuss eingesetzt, der die Abreise der rumänischen Saisonarbeiter während des Notstandes untersuchen soll. Aus Rumänien kommen die meisten Saisonarbeiter in den westeuropäischen Staaten. Für ihre Abreise während des Notstandes haben sich Arbeitgeberverbände und Regierungen eingesetzt. Nur so konnten, während Rumänien Flugverbindungen zu zahlreichen EU-Staaten gestrichen hatte, ca. 30.000 rumänische Arbeitnehmer in den Westen reisen, um in der Landwirtschaft zu arbeiten.

  • Trâ sezonierlli român’i ditu Ghirmânie

    Trâ sezonierlli român’i ditu Ghirmânie


    Dzăţ di român’i mutarâ cap, marțâ, la Consulatlu a Româniillei di Bonn, stipsindalui că, după ţi lucrarâ tru agricultură, tru Ghirmânie, furâ păltiţ multu pţânu icâ ici. Oamin’illi şi spusirâ nvirinarea şi câtugursescu câ nu au cu ţi s’yinâ nâpoi tru România. Aestă catandisi greauâ easti mași unâ ditu multi altili, di lenu turlii. Tru mplină pandemie di Covid-19, mulţâ român’i aleapsirâ s’fugâ ditu cratlu a loru tra s’lucreadzâ tu xeani, maxus tu agricultură. Ghirmânia easti mași unâ ditu destinațiili a lor vest-europeani. Aprindu 9 di apriiuru, dimecu, tru mplină catandisi di ananghi tru România, aproapea 2 n’illi di oamin’i fudzirâ ta s’adunâ sparanghel ghirmanu. Unâ ş’unâ ţi agiumsirâ aclo, elli s-plâmsirâ ti condiții greali di banâ şi lucru. Nu easti libidzâtâ niţi pânâ dzuua di azâ desi fudzearea-a oamin’iloru fu ndreaptâ di autorităț icâ n’illi di oamin’in’i s-ndreapsirâ elli işişi cu autobuzi și avioane charter şi fudzirâ, tru unâ goalâ noapti, di Suceava (nord-apiritâ), ţi eara tu carantină, tamam tu Ghirmânie!




    Ma multu, fără tin’isearea-a meatriloru di viglleari şi cu documenti simnati di cathi unu insu, nu pritu agenţii di plasari. Audiată, acşi, di stămâna ţi tricu, tru Parlamentul di București, deadunu cu ministurlu ti Externe, Bogdan Aurescu, ministurlu a Lucărlui Violeta Alexandru feaţi muabeti, tru ahurhita-a aliştei stâmânâ, Berlin, cu omologlu federal, Hubertus Heil, și cu ministurlu ghirmanu trâ Alimentaţie şi Agriculturâ, Julia Klockner. Violeta Alexandru lâ deadi curayiu a lucrătorloru s’facâ sesizări cându lâ suntu călcati ndrepturli. Tu arada a lui Hubertus Heil pricânâscu că infecţia tru masă, catacum aţea ditu nâscânti abatoari ghirmani iu lucreadză român’i, easti trâ niaprukeari, nica şi âlu facu di arşini, câţe lucrâtorlli român’i lipseaşti s’aibâ idyili ndrepturi di viglleari suţialâ, securitate şi sănătate tru lucru ca aţelli ghiman’i. Minișţârlli Alexandru și Heil simnarâ unâ declaraţie comună di naeti tra s’da silâ tu lucărlu deadunu tru pâzarea–a lucărlui şi a politiţloru suţiali. Tru idyiul kiro, București, cumândusearea-a Parlamentului apruke, iniţiativa-a social-democraţlor ditu Opoziție, trâ thimilliusearea a unei comisii di anchetă cari s’facâ isapi nâscânti lucri ţi nu suntu tu aradâ tru ligătură cu fudzearea-a lucrătorlor sezonieri tru xinâtati tru mplină pandemie.




    România easti protlu furnizor di sezonieri tră agricultura-a statelor europene occidentale, atea ţi dişcllisi, tru aestu kiro ndilicatu, unâ lârgurie opearațiune di lobby a organizațiilor patronale ditu statili respectivi pi ningâ Guvernili a lor, deapoa gaereţ diplomatiţi a autoritățlor occidentali pi ningâ Executivul român. Acşi că, pe fondul di niaprukeari trâ azboiurlu a cursiloru aerieani ditu România cătră multi state ditu Uniunea Europeană, anvârliga di 30 di n’illi di lucrători români eara anamisa di pţân’illi cari ma largu nkisirâ s’urdinâ tru Ascâpitatâ, tra s-lucreadzâ tru agricultură.




    Ngrâpsearea: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Despre muncitorii sezonieri din Germania

    Despre muncitorii sezonieri din Germania

    Zeci de români au protestat, marți, la Consulatul României de la Bonn, acuzând că, după ce au muncit în agricultură, în Germania, au fost plătiţi foarte puțin sau deloc. Oamenii au reclamat că nu au cu ce să revină în România. Această situație problematică este doar una din multe altele, extrem de diverse. În plină pandemie de Covid-19, numeroși români au ales să părăsească țara pentru a munci peste hotare, în special în agricultură.


    Germania este doar una din destinațiile lor vest-europene. În noaptea de 8 spre 9 aprilie, de pildă, în plină stare de urgență în România, circa 2 mii de oameni au plecat la cules de sparanghel german. Odată ajunși acolo, ei s-au plâns de condiții grele de viață și de muncă. Nu s-a lămurit nici până astăzi dacă plecarea oamenilor a fost înlesnită de autorități sau dacă mii de persoane s-au organizat pe cont propriu cu autobuze și avioane charter şi au plecat, într-o singură noapte, de la Suceava, aflată în carantină, tocmai în Germania! În plus, fără respectarea măsurilor de protecţie şi cu documente încheiate individual, nu prin agenţii de plasare.


    Audiată, deja, săptămâna trecută, în Parlamentul de la București, alături de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Muncii Violeta Alexandru a discutat, la începutul acestei săptămâni, la Berlin, cu omologul federal, Hubertus Heil, și cu ministrul german al Alimentaţiei şi Agriculturii, Julia Klockner. Violeta Alexandru i-a încurajat pe lucrători să facă sesizări când le sunt încălcate drepturile. Iar Hubertus Heil a recunoscut că infecţia în masă, precum cea din unele abatoare germane unde lucrează români, este inacceptabilă, că îl ruşinează chiar, muncitorii români trebuind să aibă acelaşi drept la protecţie socială, securitate şi sănătate în muncă ca cei germani. Miniștrii Alexandru și Heil au semnat o declaraţie comună de intenţie privind intensificarea cooperării în domeniul pieţei muncii şi al politicilor sociale.


    În paralel, la București, conducerea Parlamentului a aprobat, la iniţiativa social-democraţilor din Opoziție, înfiinţarea unei comisii de anchetă care să investigheze eventuale nereguli în legătură cu deplasarea lucrătorilor sezonieri în străinătate în plină pandemie. România este principalul furnizor de sezonieri pentru agricultura statelor europene occidentale, ceea ce a declanșat, în această perioadă delicată, o amplă operațiune de lobby a organizațiilor patronale din țările respective pe lângă Guvernele lor, apoi demersuri diplomatice ale autorităților occidentale pe lângă Executivul român. Astfel că, pe fondul interzicerii curselor aeriene din România către numeroase state din Uniunea Europeană, în jur de 30 de mii de lucrători români s-au aflat printre puţinii care au continuat să se deplaseze în Vest, pentru a lucra în agricultură.