Radio România Internațional

Tag: ia

  • Dialog interactiv „What’s new in the EU?”

    Dialog interactiv „What’s new in the EU?”

    Între subiectele abordate au fost: amenințările la adresa mediului, transformarea digitală și problemele economice și sociale cu care se confruntă statele europene.

    Dialogul a fost ajutat de intervențiile unor specialiști: Ana-Maria Marinescu-Pălăduș, vicepreședinte Asociația REPER21; Alexandru Georgescu, expert – cercetător științific, Departamentul pentru Securitate Cibernetică și Infrastructuri Critice, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București; Livia Mirescu, consilier comunicare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Mihai Sebe, șef Serviciul Afaceri Europene, Institutul European din România. Moderarea evenimentului a fost asigurată de domnul Robert Lupițu, redactor șef, Caleaeuropeană.ro.

    Alături de invitații speciali, la acest dialog au participat elevi, ambasadori juniori ai Liceului Teoretic Internațional de Informatică din București, școală EPAS – Program „Școli-ambasador ale Parlamentului European” implementat de Biroul de Legătură al Parlamentului European în România, respectiv studenți, funcționari publici și reprezentanți ai societății civile care au dorit să fie corect informați cu privire la: schimbări climatice, evoluția sectorului digital sau provocările socio-economice.

    Întrebările adresate de publicul prezent în sală au evidențiat teme  de interes, între care: consolidarea rezilienței comunităților față de schimbările climatice, utilizarea IA în activitatea cotidiană sau atragerea fondurilor europene.

    Mai mule detalii sunt disponibile aici.

     

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Compartimentul Studii – Institutul European din România

  • Perspective asupra viitorului diplomației digitale

    Perspective asupra viitorului diplomației digitale

    Autoarea, Carola Frey, realizează o analiză a evoluției diplomației sub influența unor factori ai tehnologiilor digitale, precum social media, inteligența artificială (IA) și alte tehnologii emergente. Articolul pornește de la modul în care instrumentele digitale au contribuit la o transformare substanțială a structurii diplomației, prin trecerea de la aspecte tradițional prezente în acest domeniu, la interacțiuni digitale dinamice și rapide.

    Sunt subliniate atât provocările, cât și beneficiile pe care le aduce această transformare asupra interacțiunilor diplomatice la nivel internațional, ca și apariția „diplomației digitale”. Principala întrebare de cercetare a acestei analize este: „Care sunt efectele diplomației digitale, cum este aceasta definită și cum a schimbat practicarea diplomației?”. În finalul articolului, autoarea menționează între efectele acestei schimbări gestionarea crizelor în timp real, respectiv facilitarea și promptitudinea comunicării cu publicul larg în raport cu diplomația tradițională.

    Vă invităm să parcurgeți textul complet al articolul, disponibil în limba engleză, aici.

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Compartimentul Studii – Institutul European din România

  • Acord politic privind utilizarea supercalculului pentru dezvoltarea IA

    Acord politic privind utilizarea supercalculului pentru dezvoltarea IA

    Consiliul Uniunii Europene a ajuns la un acord politic cu privire la un regulament de extindere a obiectivelor întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță (EuroHPC), care vizează consolidarea poziției de lider a Europei în domeniul inteligenței artificiale. Regulamentul adaugă un nou obiectiv pentru întreprinderea comună: dezvoltarea și exploatarea aşa-numitelor fabrici de inteligenţă artificială în sprijinul unui ecosistem de inteligență artificială în Uniune. Acestea vor fi entități care furnizează infrastructură de servicii de supercalcul pentru inteligenţa artificială.

    EuroHPC este o structură creată în 2018 pentru a deschide calea în domeniul supercalculului european şi care are, în prezent, 9 supercalculatoare, situate în întreaga Europă. Propunerea Comisiei se bazează pe activitatea acestei întreprinderi, incluzând fabricile de inteligenţă artificială, care ar trebui să furnizeze servicii de supercalcul pentru inteligenţă artificială cu o infrastructură care constă, printre altele, într-un supercalculator optimizat, un centru de date asociat și servicii de supercalcul orientate.

    Acordul agreat de Consiliu asigură faptul că la toate aceasta trebuie să existe oportunități echitabile de acces pentru cât mai mulţi utilizatori publici și privați. Regulamentul menționează în mod explicit start-upurile și întreprinderile mici și mijlocii ca posibili beneficiari.

    În urma acordului politic, entitățile-gazdă pot primi o contribuție financiară din partea Uniunii care să acopere până la 50 % din costurile de achiziție ale supercalculatoarelor optimizate pentru IA și până la 50 % din costurile lor de exploatare.

    În sfârșit, regulamentul prevede că aceste supercalculatoare ar trebui utilizate în primul rând pentru a dezvolta, a testa, a evalua și a valida modele de antrenare a IA de uz general și de mari dimensiuni și aplicații de IA emergente, precum și pentru a dezvolta în continuare soluții de IA în Uniune.

    Documentul va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene după revizuirea juridică şi va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării.