Radio România Internațional

Tag: iarna

  • Iarnă autentică în România

    Iarnă autentică în România

    Condițiile meteo de la jumătatea lunii februarie aduc un prim episod de iarnă autentică în mai multe zone din România. Administrația Națională de Meteorologie a emis un cod galben de ninsori viscolite, valabil până miercuri, în județe din jumătatea sudică și în capitală. Va ninge moderat cantitativ și se va depune strat de zăpadă, cu grosimi în general de 10 – 20 cm. Temporar, vântul prezintă intensificări cu viteze de până la 45 km/h, viscolind ninsoarea.

    Totodată, până miercuri, este în vigoare un alt cod galben de ger, ce vizează 18 județe din jumătatea nordică. În aceste regiuni, precum și în zonele montane, vremea va fi deosebit de rece, iar pe parcursul nopților și al dimineților va fi ger, iar temperaturile minime se vor încadra în general între minus 16 și minus 10 grade.

    Vremea se va menţine deosebit de rece în Bucureşti, cu valori maxime de temperatură negative şi ninsori care vor aduce un strat consistent de zăpadă. Primăria Capitalei a anunţat că este pregătită să acţioneze cu peste 300 de utilaje.

    Traficul rutier se desfăşoară în condiţii de iarnă în mai multe judeţe din ţară, dar nu sunt drumuri naţionale sau autostrăzi cu blocaje din cauza condiţiilor meteorologice. S-a depus zăpadă pe carosabil, motiv pentru care poliţiştii rutieri le recomandă şoferilor să conducă cu multă atenţie şi să respecte toate regulile de circulaţie. În plus, şoferilor li se recomandă să nu plece la drum dacă nu au maşinile echipate de iarnă. Directorul adjunct al poliţiei Rutiere, Bogdan Oproiu:

    “Să adoptăm un comportament preventiv la volan, să dăm dovadă de mai multă toleranţă în trafic. Recomandăm conducătorilor auto să îşi verifice starea şi tipul anvelopelor, să ruleze cu o viteză permanentă, adaptată condiţiilor meteo rutiere şi, de asemenea, să păstreze o distanţă mai mare în trafic faţă de ceilalţi participanţi, pentru a putea opri în siguranţă.”

    Traficul aerian se desfăşoară și el în condiţii de iarnă, dar în parametri normali, conform planurilor de zbor, pe cele două aeroporturi de lângă București. Se intervine constant cu utilajele proprii pentru menţinerea suprafeţei de mişcare în condiţii optime de operare, dar unele zboruri pot înregistra întârzieri generate de necesitatea degivrării aeronavelor, care se efectuează după îmbarcarea pasagerilor, a precizat Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti.

    Și traficul feroviar este deschis pe toate magistralele de cale ferată din România, iar circulaţia trenurilor este adaptată la condiţiile meteo nefavorabile, informează Compania Naţională de Căi Ferate ‘CFR’. Potrivit sursei citate, pasagerii sunt rugaţi ca, înainte de plecarea la drum, să solicite reprezentanţilor operatorilor de transport feroviar de călători informaţii despre condiţiile de circulaţie.

    Meteorologii avertizează că vremea va fi rece în toată țara până spre finalul săptămânii. Vor fi nopți și dimineți geroase, la început în nordul teritoriului și în depresiuni, apoi local și în rest, iar ziua vor fi temperaturi preponderent negative.

  • Tentaţii de iarnă în Bucovina

    Tentaţii de iarnă în Bucovina

    Bucovina reprezintă o destinaţie de vacanţă preferată de români, dar şi de turiştii străini care descoperă aici mănăstiri cu picturi murale interioare şi exterioare incluse în patrimoniul UNESCO. Punctul de plecare în explorarea Bucovinei este municipiul Suceava, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. Menţionată în documente din anul 1388, Suceava a fost cetatea de scaun a Moldovei până în anul 1566, când capitala a fost mutată la Iaşi. Situat la circa 430 de kilometri faţă de Bucureşti, oraşul Suceava este o destinaţie accesibilă datorită aeroportului, precum şi infrastructurii rutiere şi feroviare.

    Cadrul natural al Bucovinei se caracterizează prin complexitate şI printr-o mare varietate peisagistică. Masivele montane Călimani, Rarău, Giumalău oferă condiţii pentru practicarea sporturilor de iarnă, în special în jurul staţiunilor Câmpulung şi Vatra Dornei, după cum subliniază coordonatorul Biroului de turism al Consiliului Judeţean Suceava, Claudiu Brădăţan:

    Bucovina are foarte multe de oferit turiștilor care aleg să viziteze zona în această perioadă, începând de la pârtii de schi care sunt deschise, patinoare, plimbări cu sania, de ce nu? Activități outdoor de tot felul, plimbări cu cai, tiroliene megatiroliene și am spus doar o mică parte din tot ce înseamnă agrement pe timp de iarnă în Bucovina, pentru că este iarnă. Avem pârtii de schi deschise în Câmpulung, Cârlibaba și Vatra Dormei, pentru că acolo condițiile meteo au permis deschiderea lor. După cum bine știm, condițiile meteo de la sfârșitul anului trecut nu au permis deschiderea acestor pârtii, temperaturi le fiind pozitive, dar acum ne bucurăm din plin de zăpadă, atât naturale, cât și artificială. Administratorii pârtiilor au reușit să pregătească într-un timp record aceste pârtii.

    Tradiţiile Bucovinei sunt puse în valoare şi prin festivalurile folclorice şi gastronomice. Obiceiurile pastorale şi preparatele gastronomice sunt prezentate la stânile turistice. De altfel, unele pensiuni din Bucovina au activităţi specializate, precum cele legate de turismul ecvestru. Coordonatorul Biroului de turism al Consiliului Judeţean Suceava, Claudiu Brădăţan:

    Creșterea cailor este o activitate care a fost prima dată menționată în vremuri medievale, dar ulterior în Bucovina a apărut ca urmare a faptului că Bucovina a fost ducat în Imperiul austro-ungar. Şi sunt celebre deja hergheliile de la Lucina, de lângă Brodina, Izvoarele Sucevei și herghelia de la Rădăuți. Două herghelii cu renume, herghelii care în special creșteau și cresc încă acei cai huțuli, cai huțuli pentru cine nu știe, e un cal robust, un cal de munte, un cal docil și care se pretează și la activități de turism, în sensul în care îşi poartă cu grație și cu foarte multă siguranță călărețul pe tot felul de poteci de munte și nu numai. Sunt mai multe structuri de primire care și-au dezvoltat aceste produse. Noi le numim turism ecvestru, în sensul în care fac și inițiere în echitație şi oferă turiștilor posibilitatea să se plimbe într-un cadru natural deosebit, în şeile cailor.

    Pe lângă valorile culturale de patrimoniu şi frumuseţile naturii, Bucovina se remarcă şi printr-o gastronomie specifică, cu mâncăruri consistente, cu multă carne, combinate de multe ori cu varză, cartofi şi ciuperci de pădure. Smântâna este folosită la multe preparate bucovinene. Un produs specific Bucovinei, un adevărat brand, este păstrăvul afumat în cobză, conform coordonatorului Biroului de turism al Consiliului Judeţean Suceava, Claudiu Brădăţan:

    Păstrăvul afumat în cobză este un produs emblematic pentru gastronomia noastră bucovineană. Această cobză cu păstrăvi seamănă cu rachetele
    de zăpadă, ale celor care merg pe munte ca să nu se afunde în zăpadă, racheta aceea ovală, doar că este făcută de materiale naturale, respectiv din crengi de salcie, iar între crengile de salcie era pusă cetină de brad. Acest hai să numim ambalaj fiind foarte potrivit pentru că permitea păstrăvului afumat să respire. În felul ăsta, conservarea putea să dea rezultate pe o perioadă mai mare, respectiv trei … patru zile. Tehnica asta a afumării păstrăvului este o adevărată artă în sensul în care modul în care păstrăvul iese delicios ține direct proporțional cu talentul celui care-l afumă. Și unul dintre secrete este să afumi păstrăvul la fum de conuri de brad, deci nu la fum foarte fierbinte, pentru că atunci nu reușești să conservi carnea așa cum ți-ai dori.

    Povestea păstrăvului afumat în cobză a început în urmă cu mai bine dde un secol, atunci când angajaţii ocoalelor silvice care ţineau de Fondul bisericesc duceau acest produs la sediul central, aflat la Cernăuţi, azi oraş din Ucraina. Ei şi-au pus problema ca acest produs afumat să ajungă cu bine la destinaţie, după o călătorie care putea dura şi două zile. Acest produs îl întâlnim astăzi în multe pensiuni din Bucovina.

     

  • Efectele iernii în România

    Efectele iernii în România

    După un ianuarie cu temperaturi de primăvară, un val de frig a pus stăpânire pe cea mai mare parte a României, iar meteorologii anunță că acesta va ține încă câteva zile. Vremea va fi rece în toate regiunile, cu temperaturi maxime preponderent negative. Va fi ger noaptea şi dimineaţa în regiunile intracarpatice, dar pe arii mai restrânse şi în restul teritoriului. Vântul va avea intensificări în mai multe regiuni, amplificând senzaţia de frig. Mihai Huştiu, meteorolog ANM, explică: Aproape întreaga săptămână va aduce temperaturi maxime ce vor fi cuprinse între minus 5 şi 0 grade în general, cu posibile valori mai ridicate doar prin dealurile sudice. Minimele vor fi negative, sub limita gerului în mare parte din ţară şi se vor situa între minus 14 şi minus 4 grade, izolat cu valori termice spre minus 18, minus 20 de grade. De asemenea, în partea de sud-est a ţării, vântul va amplifica şi mai mult senzaţia de frig. Vreme rece şi în capitală, cu temperaturi maxime de cel mult 1-2 grade şi minime de minus 8, minus 5 grade.

    Valul de frig și-a făcut deja simțită prezența. S-a înregistrat cea mai rece noapte din acest an, cu minime ce au coborât până la minus 22 C la munte, dar temperatura resimțită a fost mult mai mică, din cauza vântului care a bătut și cu 110 km/h. Valul de frig care s-a abătut asupra României vine după un sfârșit de săptămână marcat de mai multe coduri galbene și portocalii de vreme rea. Au fost ninsori abundente la munte și viscol și în celelalte regiuni, în special pe litoral, în vest, dar și în est. Mai multe drumuri au fost închise, la fel și toate porturile, traficul aerian a fost parţial afectat, iar pe munte a fost risc de avalanșă. De altfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, au avut loc două avalanșe puternice în Munții Făgăraș, la peste 2.000 de metri altitudine. Una dintre ele a lovit o cabana unde se aflau zeci de turiști și a acoperit cu zăpadă mașinile aflate în parcarea acesteia, dar nicio persoană nu a fost rănită. Stratul de zăpadă a depăşit doi metri în zona turistică Bâlea Lac, unde s-a produs, de asemenea, o avalanșă.

    Salvamont România a informat că au fost solicitaţi să intervină ‘la un număr îngrijorător de mare de evenimente montane’, fiind salvate sute de persoane în acest sfârșit de săptămână și câteva zeci având nevoie de îngrijiri medicale. Inspectoratul General pentru Situaţii de urgenţă a anunțat că a intervenit în zeci de județe și în municipiul Bucureşti, unde s-au produs efecte ale ninsorilor, viscolului şi vântului puternic. Au fost probleme și cu furnizarea electricității în unele zone. Pompierii au intervenit pentru deblocarea mai multor autovehicule blocate în zăpadă, pentru degajarea a zeci de copaci şi a mai multor stâlpi de electricitate, fiind avariate si autoturisme. Drumuri naţionale şi judeţene au fost blocate din cauza zăpezii. Potrivit Inspectoratului General pentru Situaţii de urgenţă, se circulă încă în condiţii de iarnă pe şoselele din mai multe judeţe, iar șoferii sunt sfătuiți să îți echipeze corespunzător autovehiculele înainte de a pleca la drum.


  • Episod sever de iarnă în România

    Episod sever de iarnă în România

    Primul
    și singurul episod, cel puțin deocamdată, de iarnă românească 2022-2023 s-a
    consumat la finele săptămânii trecute. Aceasta, după ce, în preajma
    Sărbătorilor și la început de an, România a înregistrat record după record de temperaturi
    ridicate. Meteorologii au consemnat inclusiv cea mai caldă zi de ianuarie din
    istoria măsurătorilor la multe staţii meteo din ţară, pe 19 ianuarie fiind
    înregistrate, pe alocuri, chiar și peste 22 de grade Celsius. Este motivul
    pentru care, în nelipsitele discuții despre prognoza meteo, persoanele trecute
    de o frumoasă vârstă evocă, uneori chiar cu nostalgie, iernile de odinioară cu
    geruri năpraznice și cantități mari de zăpadă, care începeau să cadă din luna
    decembrie și dispăreau abia odată cu venirea primăverii. Cei mai tineri, în
    lipsa unui grad de comparație, trebuie să se mulțumească cu poveștile bunicilor
    sau, după caz, să se mire ori lamenteze când, în plină iarnă calendaristică,
    timp de câteva zile, ninge, bate vântul și termometrul scade puțin sub 0 grade.
    E cazul sfârșitului săptămânii trecute!

    Episodul de ninsori şi viscol ce a
    durat 3-4 zile a afectat traficul din mai multe judeţe ale României, vizate cu Coduri
    portocalii şi galbene de vreme rea. Efectele au fost, însă, limitate, după ce echipe
    de intervenţie şi voluntari au ajutat la deszăpezirea maşinilor rămase zeci de
    ore în nămeți, dar şi ca unele gospodării să aibă curent electric. S-a acţionat,
    totodată, pentru îndepărtarea a zeci de copaci şi stâlpi de electricitate
    căzuţi în drum. Din cauza zăpezii şi a circulaţiei îngreunate, în Galați a apărut şi o situaţie punctuală și temporară de şcoală online, singura din
    această iarnă. Totodată, pompierii salvatori au acţionat pentru preluarea unor
    gravide blocate în autoturisme şi transportarea acestora, în condiţii de
    siguranţă, la cele mai apropiate unităţi sanitare pentru îngrijiri medicale de
    specialitate, precum şi pentru preluarea altor persoane care necesitau diverse
    îngrijiri medicale. Trenurile au circulat normal în condiții de iarnă, dar au
    înregistrat întârzieri în zonele cu ninsori şi viscol. Nicio cursă aeriană nu a
    fost anulată din cauza vremii.

    Potrivit unui comunicat al Inspectoratului
    General pentru Situaţii de Urgenţă, peste 5.000 de pompieri, cu peste 3.600
    mijloace tehnice au fost pregătiţi să intervină în sprijinul populaţiei şi
    autorităţilor locale vizate de vremea neprielnică. Local, zeci de militari au
    ajutat, și ei, la deszăpezire. În total, s-a intervenit în localități din
    aproape jumătate de țară. Și aceasta, în doar trei zile cu aspect de iarnă
    autentică!


  • România, păhadz recordu la energhie

    România, păhadz recordu la energhie

    Facturli ditu România la utilităţ avură nai ma marea creaştire ditu Uniunea Europeană – spuni un studiu ali Fundaţie Friedrich-Ebert-Stiftung. Aeastea suntu cu 124% ma mări andicra di valorile de referinţă ditu 2015. Pritu comparaţie, media europeană easti de 110%. Tru idyiulu kiro, inflaţia raportată la indicele a păhadzloru di consum easti di 115%, ase că românii păltescu ma multu tră tuti hărgili curente. Urutlu averu di cafi dzua confirmă statistiţli, cari, ama, nu angăldzăscu- la propriu — pi vărnu. Cum iarna bati la ușă, oamiñilli suntu găilipsiţ di iu va să scoată tut ma mulţă păradz tră gaze naturale, curentu electric ili, după caz, leamni di foc. Alternativa maş ună easti: cara nu au di iu, va s’hibă anănghisiţ s-facă arcoari şi s’armana tru scutidi.



    Tru Parlamentu, debaturli ti ordonanţa guvernamentală de urgență mutrinda plafonarea păhălui la energhie electrică continuă. Social-democraţlli, ditu coaliția la Puteari, spun că actul normativ lipseaşti s’hibă faptu cama cu hăiri şi caftă ntră altili, ca plafonarea s’hibă raportată la consumul curent, nu la aţelu di anlu tricutu, ași cum pruveade, tora, documentul, tru defavoarea a multor români. PNL, la co-guvernare, va, ca plafonlu shibă apufusitu andicra di consumlu ditu treilli añi ditu soni ti cafi mesu ahoryea. La debaturli ditu Parlament, Autoritatea Naţională de Reglementare tru domeniul ali Energie (ANRE) spuni, și ea, că turlia nai ma echitabilă easti raportarea la un istoric de consum, ună isapi a păhălui la energie andicra di factura curentă hiinda complicat tră furnizori. Furnizori cari – beneficiari direcți ali creaștiri exorbitantă di păhadz — fac timbihi că, după ţi va s’bagă tru practico, la 1 di yismăciuni, ordonanţa mutrindaa plafonarea a păhadzloru, ari di cabaia kiro, probleme cu lichidităţile, di itia a decontărilor amanati. Aestă situaţie – spun furnizorii – aduti un riscu mari di apariţie a născăntoru blocaje financiari tru domeniu.



    Ma s’agiungă tru niputeari di pălteari a unui furnizor di energie, consumatorllii va s’hibă priloaţ di alanţă furnizori, tru născănti condiţii. Cara problema va s’ndreagă relativ lișor tru cazul a furnizorilor niţ, complicații va s’aibă, tru cazul a aţiloru mări, cari au ndauă miliuñi de consumatori. Pi niga arcoarea si scutidea va s’hibă ună eventuală ixiki, ditu magazine, a alimentilor românești. Păhadzlli tut ma mări la energhie şi carburanță zñiipsescu domeniile agricole. Ti aţea, femierllii căftară, tora ma ninti, a Guvernului misuri iruşi cari s’aducă agricultura tru arada a sectoarelor tră cari s’bagă tru lucru plafonarea a păhălui la curentu. Protejarea agriculturăllei, sector vital tră siguranţa alimentară a populaţillei tră ună văsilie, easti de importanţă strategică – spun femierllii.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala









  • România, preţuri record la energie

    România, preţuri record la energie

    Facturile din România la utilităţi au avut cea mai mare creştere
    din Uniunea Europeană – arată un studiu al Fundaţiei Friedrich-Ebert-Stiftung.
    Acestea sunt cu 124% mai mari faţă de valorile de referinţă din 2015. Prin
    comparaţie, media europeană este de 110%. În acelaşi timp, inflaţia raportată
    la indicele preţurilor de consum este de 115%, astfel că românii plătesc mai
    mult pentru toate cheltuielile curente. Trista realitate de zi cu zi confirmă
    statisticile, care, însă, nu țin de cald – la propriu – nimănui. Cum iarna bate
    la ușă, oamenii își fac griji de unde vor scoate tot mai mulți bani pentru gaze
    naturale, curent electric ori, după caz, lemne de foc. Alternativa e una
    singură: dacă nu au de unde, vor fi nevoiți să îndure
    frigul și întunericul.

    În Parlament, dezbaterile asupra ordonanţei
    guvernamentale de urgență privind plafonarea prețului la energie electrică continuă. Social-democraţii, din coaliția la
    Putere, spun că actul normativ trebuie îmbunătăţit şi cer, între altele, ca
    plafonarea să se raporteze la consumul curent, nu la cel de anul trecut, așa
    cum prevede, acum, documentul, în defavoarea multor români. PNL, la
    co-guvernare, vrea, în schimb, ca plafonul să fie stabilit în funcţie de
    consumul din ultimii trei ani pentru fiecare lună în parte. La dezbaterile din Parlament, Autoritatea Naţională de
    Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) susține, și ea, că forma cea mai
    echitabilă este raportarea la un istoric de consum, un calcul al preţului la
    energie în funcţie de factura curentă fiind complicat pentru furnizori. Furnizori
    care – beneficiari direcți ai creșterilor exorbitante de prețuri – atrag
    atenţia că, după intrarea în vigoare, la 1 septembrie, a ordonanţei privind
    plafonarea preţurilor, există, deja, probleme cu lichidităţile, din cauza
    decontărilor întârziate. Această situaţie – spun
    furnizorii – creează un risc mare de apariţie a unor blocaje financiare în
    domeniu.

    În cazul intrării în incapacitate de plată a unui furnizor de energie,
    consumatorii vor fi preluaţi de ceilalţi furnizori, în anumite condiţii. Dacă
    problema s-ar rezolva relativ ușor în cazul furnizorilor mici, complicații ar
    apărea, în schimb, în cazul celor mari, care au câteva milioane de consumatori.
    Spectrului frigului și întunericului i se adaugă și cel al unei eventuale
    lipse, din magazine, a alimentelor românești. Preţurile tot mai mari la energie
    şi carburanți afectează domeniile agricole. De aceea, femierii au solicitat,
    recent, Guvernului măsuri rapide care să introducă agricultura în rândul
    sectoarelor pentru care se aplică plafonarea preţului la curent. Protejarea agriculturii, sector vital pentru
    siguranţa alimentară a populaţiei unei ţări, este de importanţă strategică -
    spun femierii.


  • Avertismente împotriva gripei

    Avertismente împotriva gripei

    Timp de mai bine de doi ani, gripa sezonieră aproape că a dispărut din vocabularul specialiștilor, care și-au concentrat întreaga atenție și tot discursul asupra mult temutului SARS-CoV-2. Acum, că pericolul pandemiei s-a estompat, în atenția medicilor reapare virusul gripal clasic, potențat de sezonul rece. În România, ei atrag atenţia că primele suspiciuni de boală au apărut deja. Reîntoarcerea copiilor în băncile școlilor, deci în colectivitate, a condus la creşterea numărului de cazuri de infecţii respiratorii. Cecilia Rotar, medic, precizează:

    ʺAu fost trei suspiciuni care s-au infirmat în urma investigaţiilor de laborator specifice. Au fost copii cu vârste cuprinse între 9 luni şi maximum 4 ani. O persoană care nu are probleme de sănătate, în general, poate să ducă mult mai uşor o astfel de afecţiune pe picioare. Dacă vorbim de persoanele imunodeprimate şi de copiii până în 4 ani, femeile gravide, adulţii care au boli cardiace sau diabet zaharat, care e foarte frecvent la noi, evoluţia poate să fie mai lentă şi se poate complica. Recomandarea mea este ca, atunci când ai cea mai mică suspiciune de viroză sau dacă părintele consideră că nu poate să facă faţă unei anumite situaţii, cel mai bine este să meargă la medic şi, de acolo, noi ştim ce avem de făcut mai departe.ʺ

    Specialiştii din sănătate afirmă că, după doi ani în care transmiterea virusului gripal a fost limitată de măsurile de protecţie anti-Covid, în această iarnă, impactul gripei ar putea fi important. De aceea, ei subliniază că vaccinarea rămâne extrem de importantă pentru a reduce riscul unei duble infectări – cu virusul gripal şi cu SARS-CoV-2, mai ales în rândul categoriilor vulnerabile. Primele tranşe de vaccinuri antigripale care se pot administra în cabinetele medicilor de familie au ajuns în România. Mai mult! Medicul epidemiolog Emilian Popovici afirmă că orice persoană îl poate face în paralel cu cel anti-Covid chiar în aceeaşi zi:

    ʺNu există niciun fel de incompatibilitate între ele, dimpotrivă, se pot administra în cursul aceleiaşi vizite la medic, doar că nu se fac în acelaşi loc şi, bineînţeles, nu se fac amestecate. Dacă facem un vaccin în deltoidul drept, îl facem pe celălalt în deltoidul stâng. Gândiţi-vă că Moderna, la un moment dat, a anunţat chiar intenţia de a face un vaccin bivalent gripal şi SARS-CoV-2. Deci, acestea sunt vaccinurile care trebuie avute în vedere şi, sigur, şi acestea se prioritizează în funcţie de particularităţile fiecărei persoane.ʺ

    Gripa este o boală infecţioasă respiratorie sezonieră care se manifestă diferit de la o persoană la alta și poate duce, în unele cazuri, la deces.


  • Retrospectiva săptămânii 02.02 – 08.02.2020

    Retrospectiva săptămânii 02.02 – 08.02.2020


    Le roi est mort, vive le roi!


    Liberalul
    Ludovic Orban – premierul demis, miercuri, prin moţiune de cenzură, cu votul a
    261 de parlamentari de la Bucureşti – a fost desemnat din nou, la numai o zi
    după debarcare, de
    preşedintele de dreapta al ţării, Klaus Iohannis, să formeze un nou Guvern. La
    capătul consultărilor-maraton cu reprezentanţii tuturor partidelor şi
    formaţiunilor parlamentare, şeful statului a făcut acest anunţ, pronunţându-se,
    totodată, pentru organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

    Klaus
    Iohannis:     Întoarcerea la electorat este soluţia
    corectă. Mai simplu spus, întoarcerea la electorat înseamnă alegeri anticipate.
    Alegerile anticipate sunt prima mea opţiune.     Or, pentru convocarea
    legislativelor anticipate, Parlamentul ar trebui să respingă două propuneri
    consecutive de premier desemnat. Până
    atunci, potrivit Constituţiei, candidatul pentru funcţia de
    prim-ministru trebuie să ceară,
    în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului
    asupra programului şi a listei Guvernului.

    Ludovic Orban a declarat că va
    păstra miniştrii din Executivul demis prin moţiune, pentru că este mulţumit de
    munca lor, dar cum PNL doreşte
    anticipate, liberalii au decis să respingă orice propunere de nou Guvern. Ludovic
    Orban: Nu există niciun partid care să deţină singur majoritatea absolută din
    Parlament, ca atare, preşedintele decide persoana candidatului pentru funcţia
    de prim-ministru. Din punctul meu de vedere, cred că se poate ajunge la
    anticipate.

    Până să se ajungă la un vot în Parlament pentru Guvernul Orban
    2, liderul interimar al PSD (în
    opoziţie), Marcel Ciolacu, a anunţat că ia în considerare sesizarea Curţii Constituţionale pentru desemnarea
    lui Ludovic Orban, abia demis, ca premier:     După ce a existat în
    Parlament cel mai mare scor la o moţiune de cenzură postdecembristă, nu ştiu
    cât de legală este tot propunerea domnului Orban de a fi desemnat
    prim-ministru. Nu sunt specialist în Constituţie, dar cu certitudine vom cere
    lămuriri, până se va ajunge la un vot în Parlament.

    În moţiunea de cenzură
    pe care au iniţiat-o secondaţi de UDMR, social-democraţii au acuzat Executivul Orban
    1 de încălcarea principiilor democratice, pentru că au preferat varianta
    angajării răspunderii pentru legea privind alegerea primarilor în două tururi
    de scrutin cu doar câteva luni înaintea localelor, din raţiuni politice, nu în
    interesul cetăţenilor. Potrivit PSD, echipa Orban 1 a încălcat, astfel, decizii
    ale Curţii Constituţionale şi recomandări ale instituţiilor europene. Liberalii
    au contraargumentat, însă, că revenirea la alegerea primarilor în două tururi
    le conferă acestora un plus de legitimitate şi reprezentativitate.

    Anticipând scenariul
    înfrângerii la votul de miercuri asupra moţiunii de cenzură, cu o noapte
    înainte, Cabinetul liberal Orban 1 a adoptat un număr record de ordonanţe de
    urgenţă – 25, din care câteva vehement contestate de o parte a opiniei publice
    din România.


    Reacţii internaţionale la
    căderea Guvernului Orban 1


    Situaţia politică din România nu a trecut
    neobservată în presa străină, aceasta făcând, dimpotrivă, înconjurul lumii. Radio Europa Liberă notează că Guvernul
    Orban a căzut la doar 3 luni de la învestire în urma moțiunii de cenzură
    inițiate de PSD și votate de o majoritate parlamentară formată din PSD, UDMR și
    Pro România, în total, 261 de parlamentari.

    Mai mulți decât anticipa chiar PSD.
    S-a ajuns la această situație – spune tot Radio Europa Liberă – din
    cauza câtorva greșeli care au înfuriat PSD, dar și partidele care au susținut Guvernul
    Orban la învestire. La rândul său, Deutsche
    Welle este de părere că actuala criză politică de durată din România arată
    mai degrabă ca o buclă politică fără sfârșit, nu ca o șansă adevărată pentru un
    nou început.

    Au mai consemnat frământările din viaţa politică românească Bloomberg, Euronews, The New York Times,
    Le Monde, Le Figaro, La Croix, Courrier International, La Libre Belgique, postul Al Jazeera în limba engleză sau site-urile euractiv.com,
    euobserver.com şi politico.eu.
    Acesta din urmă comentează că PSD nu îşi doreşte alegeri legislative
    anticipate, atâta vreme cât, la ora actuală sondajele îl plasează cu mult în
    urma principalului său adversar PNL.



    Epidemie sezonieră de gripă şi Coronavirus


    Pe fondul
    înmulţirii deceselor din cauza gripei sezoniere, în România, joi a fost
    declarată epidemie de gripă. Potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi
    Control al Bolilor Transmisibile, în ultima săptămână, numărul îmbolnăvirilor a
    fost dublu faţă de nivelul aşteptat. Numărul de cazuri s-a dublat şi faţă de
    săptămâna precedentă, iar rata de confirmare a virusului gripal a fost de peste
    60% la cazurile testate. Oficialii din domeniu au precizat că trendul crescător
    al îmbolnăvirilor de gripă se va păstra şi în săptămânile următoare, dar că acest
    lucru nu este neaşteptat, având în vedere că foarte mulţi oameni nu s-au
    vaccinat. În paralel, autorităţile din România au continuat să dea asigurări
    că, în ţară, au fost luate toate măsurile de protecţie împotriva
    coronavirusului.



    În sfârşit, iarnă în România


    După mai bine
    de două luni de iarnă extrem de blândă, mai degrabă cu aspect de primăvară
    timpurie, mare parte a României a fost afectată, săptămâna aceasta, de viscol
    şi ninsori. Traficul rutier, feroviar, maritim şi fluvial a fost afectat, localităţi
    au rămas fără curent electric, au fost doborâţi copaci, smulse acoperişuri şi
    şcoli au fost închise. Rămânând în ambianţa hibernală, să spunem, la final, că românul
    Tiberiu Uşeriu, în vârstă de 45 ani, a terminat, săptămâna aceasta, pe locul
    doi ultramaratonul Yukon Arctic Ultra din Canada, din apropierea Cercului
    Polar, după ce a parcurs aproape 500 de kilometri în 7 zile şi 33 de minute.
    Yukon Arctic Ultra este mai dur decât ultramaratonul 6633 Arctic Ultra, pe care
    Tibi a reuşit să îl câştige trei ani la rând.

  • Încă o săptămână de iarnă în România

    Încă o săptămână de iarnă în România

    La jumătatea
    lunii martie, România se confruntă cu câteva zile extrem de capricioase din
    punct de vedere meteorologic, cu temperaturi care au scăzut considerabil
    începând de sămbătă noapte, cu 10-15 grade Celsius, şi au ajuns astfel cu mult
    sub media climatologică a perioadei. Meteorologii spun că situaţia va persista
    pe parcursul acestei săptămâni şi au prezentat şi succesiunea fenomenelor în
    derulare în această perioadă – după codul galben de ploi abundente, vânt şi
    temperaturi scăzute, valabil pentru jumătatea de est a României, treptat,
    ploile se transformă în lapoviţă şi ninsoare şi se formează polei.

    Ploaia
    îngheţată, care de câţiva ani se manifestă şi în România, a generat depunerea
    de polei, mai ales în sudul şi sudul-estul ţării, perturbând transporturile
    rutiere, feroviare şi aeriene. A fost nevoie chiar de închiderea temporară a unor
    sectoare de drum naţional. Probleme au fost şi pe aeroportul Otopeni – Henri
    Coandă, unde ploaia îngheţată a ţinut la sol avioanele timp de aproape 3 ore. Nicio
    aeronavă nu a putut decola deoarece operaţiunile de degivrare erau zădărnicite
    de intensitatea fenomenului – avioanele se acopereau din nou cu o peliculă de
    gheaţă înainte de a putea să decoleze. Potrivit Companiei de Aeroporturi
    Bucureşti, pista aeroportului a fost, însă, tratată anti-îngheţ, astfel că
    aeronavele au putut ateriza în siguranţă. Şi cei care au călătorit cu trenul,
    în special în zona de sud a ţării, au fost afectaţi. Multe trenuri au avut
    întârzieri, chiar de sute de minute, din cauza fenomenului de chiciură la
    nivelul firelor de contact sau au fost anulate pentru că nu a putut fi
    utilizată tracţiunea cu locomotive electrice.

    Compania Naţională de
    Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunţat că a acţionat cu circa
    o mie de autoutilaje şi a împrăştiat mii de tone de material antiderapant pentru
    asigurarea unui trafic rutier conform pe sectoarele de drum afectate de
    condiţiile meteorologice extreme. Cele mai multe probleme din punct de vedere
    al zăpezii sunt în nordul ţării, unde drumurile au fost acoperite cu un strat
    consistent de zăpadă, iar vântul a îngreunat operaţiunile de curăţare a
    carosabilului. Poleiul a pus stăpânire şi asupra Bucureştiului, ploaia
    îngheţată îmbrăcând într-o peliculă compactă totul – maşini, copaci, trotuare,
    carosabil. Hidrologii au emis coduri galbene şi portocalii de inundaţii,
    inclusiv pe Dunăre, şi avertizează că după ce temperaturile vor creşte situaţia
    se va complica.

  • Iarna – politică europeană comună

    Iarna – politică europeană comună

    Dincolo de orice concept politic sau pretenţie istorico-militară, Europa este un continent unitar. Dat fiind şi dimensiunile care fac din el cel mai mic continent, Europa permite o viaţă cu multă apropiere a tuturor locuitorilor săi. Distanţele sunt mici, în comparaţie cu alte continente sau chiar state, fenomenele meteorologice ajung repede şi destul de uşor dintr-o ţară în alta. Am putea să ne gândim că tocmai aceste elemente geografice au făcut ca Europa să fie unul dintre cele mai dezvoltate spaţii ale lumii, cu o evoluţie istorică puternică şi chiar debordantă, cu multe elemente de centralitate la scară universală. De aceea, ideile unificatoare din Europa au luat, în vremurile civilizate, forma unui proiect integrator care să permită colaborarea între popoare şi ţări, cu păstrarea specificului naţional.



    După secole de confruntare mai ales sângeroasă, Europa devine conştientă de esenţa economică a întregii sale vieţi şi îşi propune să facă tocmai din acest element factorul esenţial al păcii şi unităţii pe Bătrânul continent. De aproape 7 decenii, ţările europene imaginează mecanisme care să le permită colaborarea tot mai accentuată şi mai eficientă. Totul a început cu apelul lui Robert Schuman şi a continuat cu punerea în comun a ramurilor economice care făceau posibil războiul. Atunci, în anii 50 din secolul trecut, era vorba de cărbune şi oţel. Apoi, a apărut atomul, iar punerea în comun a devenit politică economică. Procesul a fost aprofundat, inclusiv prin crearea unor instituţii comunitare, iar politicile comune au început să se refere şi la domenii care nu au un conţinut economic obligatoriu.



    Practic, orice domeniu al vieţii poate face obiectul unei colaborări permanente duse la nivel de politică europeană comună. Europa comunitară devine un organism integrat cu mecanisme comune care ne permit să vorbim de o adâncire a integrării europene. În acelaşi timp, a avut loc o extindere semnficiativă a organizaţiei care avea, iniţial, doar 6 membri.



    Este drept, anul trecut ne-a adus şi situaţia de neimaginat altădată a ieşirii din organizaţia europeană. Sau măcar iniţierea acestui proces, printr-un referendum care a decis ca Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord să facă drumul întors. Dincolo de toate aspectele ce ar lungi dezbaterea despre Brexit, să notăm că el a generat şi o serie de observaţii pentru viitorul celor care rămân în Uniunea Europeană. Este vorba, desigur, de continuarea politicilor integratoare, menite să crească eficienţa eforturilor naţionale sau comunitare. Până la urmă, Europa este un continent mic de o remarcabilă unitate şi simţim toate acestea chiar dacă nu suntem cei mai pricepuţi în treburi şi filosofii comunitare.



    Chiar dacă nu ştim pe de rost istoria construcţiei europene şi am uitat vremurile în care noi, românii, ne pregăteam şi ne doream cu ardoare aderarea la Uniunea Europeană, constatăm unitatea continentului nostru cu fiecare dintre cele 4 anotimpuri. Fenomenele meteorologice nu ţin cont de frontierele stabilite de oameni şi, cum nici frontiere naturale nu se prea întâlnesc în Europa, se manifestă cu o remarcabilă unitate şi rapiditate la scara întregului continent.



    Nu contează nici dacă respectivul spaţiu face parte sau nu din Uniunea Europeană, nici dacă a intrat de la început sau mai târziu în această organizaţie. Nu contează nici dacă ţara a fost primită în spaţiul Schengen sau încă mai este ţinută în afară, nejustificat, cum este cazul României. Constatăm această unitate europeană chiar în aceste zile când fenomenele meteorologice puternice şi evidente, cum sunt gerul şi zăpada, se resimt peste tot, de la Atlantic la Urali, din nordul oricum îngheţat pe ţărmurile mult mai calde ale Mediteranei. Aşa că putem afirma că, dacă iarna ar fi o politică europeană, ar fi una exemplară, una dintre cele mai coerente, puternice şi unitare.

  • Ninsori şi viscol în România

    Ninsori şi viscol în România

    La sfârşitul săptămînii, România a schimbat anotimpul într-o singură zi. La jumătatea lui noiembrie, românii au trecut brusc de la toamnă la iarnă autentică. Sâmbată a plouat în toată ţara, iar în vest, sud-vest, centru, nord şi nord-est, cantităţile de apă au depăşit local 20-25 l/mp şi pe arii restrânse 50-60 l/mp în zona montană şi în est. Duminică, ploile s-au transformat în lapoviţă şi ninsoare în nord, nord-est, centru şi trecător în vest, iar vantul a suflat tare peste tot.



    În timp ce nordul, centrul şi estul ţării s-au aflat sub cod portocaliu, respectiv galben de ninsori şi viscol, sudul ţării a fost măturat de vijelii. Zeci de localităţi au rămas fără curent electric, numeroase drumuri naţionale şi judeţene au fost parţial blocate de căderile de zăpadă. Traficul rutier se desfăşoară în condiţii de iarnă. La munte, vântul a suflat tare, cu peste 90 – 100 km/h, viscolind puternic şi troienind zăpada.



    Pompierii au intervenit în 17 judeţe din ţară, pentru salvarea persoanelor surprinse de viscol şi pentru îndepărtarea copacilor căzuţi pe autoturisme sau pe carosabil, a stâlpilor de electricitate rupţi sau în pericol de cădere şi a diferitelor structuri prăbuşite. În staţiunea Parâng, 20 de copii cazaţi la o cabană au fost ajutaţi de salvamontişti şi jandarmi să coboare de pe munte. Alţi aproape 200 de turişti au rămas blocaţi în pensiuni din judeţele Alba şi Caraş Severin până ce autorităţile au reuşit să cureţe de zăpadă drumurile de acces.



    Prima ninsoare serioasă a provocat, ca de obicei, haos pe şoselele din ţară. Maşinile fără caucicuri de iarnă au aşteptat ore întregi utilajele de dezăpazire. Cei de la oraş au stat la coadă la service pentru a-şi schimba cauciucurile. In schimb, în sud, inclusiv în Capitală, în est şi centru, vijeliile au provocat importante pagube materiale, dar nu s-au înregistrat victime. Din cauza vântului puternic, operaţiunile din porturile româneşti de la Marea Neagră au fost temporar suspendate, iar traficul pe Canalul Dunăre – Marea Neagră a fost restricţionat.



    Tot din cauza vremii nefavorabile mai multe curse aeriene au fost anulate, iar altele au înregistrat întârzieri semnificative. In zona capitalei, rafalele de vânt au doborăt zeci de copaci pe carosabil sau peste autoturisme. Mai multe panouri publicitare, acoperişuri, balcoane şi schele au fost luate de vânt. Meteorologii anunţă că luni şi marţi vremea în România va fi rece pentru această perioadă, cu maxime termice ce nu vor depăşi 7 grade C.

  • România îngheaţă!

    România îngheaţă!

    Ninsorile abundente
    care au paralizat aproape jumătate din România s-au oprit, dar vremea rea nu
    face pauză. Acum pericolul vine de la gerul năprasnic. Minus 29,5 grade Celsius
    – este temperatura întregistrată, miercuri dimineaţă, la Întorsura Buzăului, cea
    mai scăzută pe anul acesta. Judeţul Covasna este, de altfel, considerat polul
    românesc al frigului. Oficial, cea mai mică temperatură înregistrată în ultima
    jumătate de secol în această parte de ţară a fost de minus 35,8 grade Celsius în
    februarie 2005, record care nu mai fusese atins din 1939.
    Informaţia nu este nici pe departe de natură să ţină de cald românilor, care
    tremură la propriu nu numai în Covasna, ci în multe alte judeţe ale României.

    Până joi dimineaţă, meteorologii au plasat capitala Bucureşti, îngropată în
    nămeţi de zăpadă, şi 19 judeţe din sud şi centru sub incidenţa unui cod galben
    de ger. Frigul va persista până la începutul săptămânii viitoare, după cum
    spune meteorologul Mihai Huştiu: ‘Vremea va fi deosebit de
    rece, geroasă noaptea şi dimineaţa în cea mai mare parte a ţării. Cele mai
    scăzute valori le vom înregistra în Oltenia, Muntenia, sudul şi estul
    Transilvaniei, unde vor fi minime între -20 şi -15 grade, iar izolat se pot
    înregistra valori termice sub -25 de grade. Până în jurul datei de 26 ianuarie
    vremea va fi, în continuare, deosebit de rece, iar Administraţia Naţională de
    Meteorologie va reveni cu noi informaţii cu privire la temperaturile scăzute.

    Valorile termice foarte mici, în combinaţie cu umezeala şi cu vântul, fac ca
    organismul să resimtă temperaturi cu mult sub cele arătate de termometru. De
    aceea, persoanelor vulnerabile li s-a recomandat să îşi limiteze deplasările în
    aer liber.

    În mai multe oraşe din ţară – Timişoara, Sibiu şi Reşiţa -
    localnicii, inspiraţi de o campanie iniţiată în Bulgaria vecină, au început să agaţe în copaci paltoane, pulovere sau
    fulare pentru oamenii fără adăpost. Şi bucureştenii au fost invitaţi să facă un
    gest similar, după cum preciza Maria Tăutu, reprezentanta unei asociaţii: ‘Sperăm să ajute cât mai multe persoane fără adăpost, mai ales pe această
    perioadă de ger. Printre beneficiarii noştri sunt şi familii cu copii de la 0
    la 15 ani. Cine are de dat îmbrăcăminte, pături, saltele, tot ce poate fi
    folositor, acum, pentru perioada aceasta, este invitat să ni le aducă în Parcul
    Cişmigiu.’

    Surprinzător pentru mulţi, gerul siberian face şi oameni
    fericiţi! Este vorba de fidelii turismului extrem din România! Cazare în frig,
    odihnă pe un pat de gheaţă la temperaturi de peste minus 20 de grade Celsius -
    totul este posibil în Munţii Făgăraş, la Hotelul de Gheaţă şi iglu-urile de la
    Bâlea Lac. Or, zilele acestea, la peste 2.000 de metri altitudine, a urcat un
    grup de circa 30 de britanici, dornici să trăiască o experienţă memorabilă.

  • MAE: „Ghid de călătorie” şi atenţionări pentru sărbătorile de iarnă

    Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor români care se deplasează în străinătate în perioada Sărbătorilor de iarnă, Ministerul Afacerilor Externe a lansat un Ghid de călătorie” pentru unele dintre destinaţiile cele mai căutate de către turiştii români: Austria, Bulgaria, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Ungaria.



    Prin intermediul acestui material, cetăţenii români care se deplasează în statele menționate, cu ocazia concediilor de odihnă, pot obține informaţii foarte utile, pentru o deplasare cât mai sigură şi lipsită de evenimente nedorite.


    Ghidul poate fi consultat pe site-ul MAE, rubrica Sfaturi de călătorie, secţiunea Ghiduri de călătorie”.



    MAE reaminteşte faptul că este pusă la dispoziţia cetățenilor români care călătoresc în străinătate aplicaţia pentru telefoane mobile inteligente “Călătoreşte în siguranţă”, care oferă informaţii şi recomandări de călătorie şi posibilitatea de a fi alertați în cazul în care apar situații speciale în țara în care se află. Aplicaţia poate fi descărcată gratuit din App Store şi Google Play.



    De asemenea, ministerul român de Externe recomandă cetăţenilor români care se află sau se deplasează în străinătate pe perioada sărbătorilor de iarnă să manifeste prudenţă şi să ţină cont de următoarele sugestii, în scopul prevenirii unor situaţii neplăcute:


    – să se informeze, în prealabil, cu privire la condiţiile meteorologice din statele tranzitate și din cele de destinaţie, pentru a evita riscul unor blocaje rutiere pentru perioade mai lungi, provocate de eventualele căderi abundente de zăpadă;


    – în cazul efectuării călătoriilor pe cale rutieră, să acorde atenţie cu prioritate echipării adecvate a autovehiculelor;


    – să se informeze, în prealabil, asupra condiţiilor de călătorie și să ţină cont de restricţiile de circulaţie impuse de anumite state (cu precădere Ungaria și Bulgaria) care vizează în special circulaţia autovehiculelor de mare tonaj;


    – să se informeze în avans asupra condițiilor de trafic rutier din punctele de frontieră, pentru a evita aglomerația și staționarea pe o perioadă lungă de timp în aceste zone;


    – să respecte legislaţia statelor de tranzit şi de destinaţie şi să se informeze cu privire la dispoziţiile autorităţilor locale în ceea ce priveşte traficul rutier, inclusiv cu privire la procurarea vignetelor pentru circulația pe autostrăzi sau a taxelor de autostrăzi;


    – să se aprovizioneze cu apă şi hrană pe toată durata călătoriei şi să alimenteze autovehiculele permanent cu carburant;


    – să adapteze viteza de deplasare la condiţiile meteo şi de trafic;


    – să încheie o asigurare de călătorie care să acopere inclusiv situaţiile de urgenţă.


    Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandările de a fi consultate informaţiile oferite prin intermediul aplicaţiei pe telefonul mobil și tabletă Călătoreşte în siguranţă”, a serviciului de alertă prin SMS aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!” și prin consultarea Ghidului de călătorie pentru sărbătorile de iarnă 2014” disponibil pe întreaga perioadă a sărbătorilor.


    Totodată, se recomandă cetăţenilor români care urmează să călătorească în străinătate să se intereseze atât asupra condiţiilor de călătorie, cât şi asupra eventualelor alerte de călătorie pentru statele care urmează a fi vizitate.

  • Europa şi gazul rusesc

    Europa şi gazul rusesc

    Europa poate fi liniştită, va avea gaze la iarnă — a rezumat, joi seara, comisarul european în exerciţiu pentru Energie, Günther Oettinger, concluzia negocierilor trilaterale de la Bruxelles dintre Rusia, Ucraina şi Comisia Europeană. Deşi doar provizorie, soluţia la care-au ajuns părţile garantează, pentru la iarnă, atât aprovizionarea Ucrainei, cât şi a statelor membre ale Uniunii Europene.



    Potrivit lui Oettinger, citat de corespondentul Radio România la Bruxelles, acordul, valabil până la primăvară, se referă la un total de 4,6 miliarde de dolari, care acoperă plata datoriilor Kievului faţă de Moscova, precum şi livrările de gaze până în martie. Banii vor fi livraţi ruşilor de compania ucraineană Naftogaz şi provin, în mare parte, din pachetul financiar prin care FMI şi UE sprijină Ucraina. A fost fixat un preţ de 385 de dolari pe mia de metri cubi de gaz, cu circa 100 de dolari mai puţin decât cel pretins de Rusia în aprilie, dar chiar şi aşa, tariful este mai mare decât preţul mediu estimat de furnizorul rus, Gazprom, pentru anul acesta. Dacă nu se ajungea la acest compromis, Europa risca să aibă perturbări în aprovizionarea cu gaz pe timpul iernii, în condiţiile în care 15% din gazele consumate în Uniune tranzitează teritoriul ucrainean. Deşi de ordinul miliardelor, miza acordurilor nu e exclusiv pecuniară.



    Kremlinologii avertizează de multă vreme că, în Rusia lui Vladimir Putin, livrările de hidrocarburi sunt o pârghie pentru atingerea obiectivelor politice şi geopolitice. Chiar dacă ucrainenii au optat, la scrutinul parlamentar de duminică, într-o proporţie copleşitoare pentru formaţiuni pro-occidentale, dependenţa Kievului de gazele ruseşti perpetuează, de fapt, influenţa fostei metropole asupra fostei colonii.



    În plus, spun aceiaşi comentatori, guvernele occidentale nu-şi permit să reacţioneze cu vigoarea pe care şi-ar dori-o la încălcări flagrante ale dreptului internaţional, precum anexarea, în martie, a Crimeei sau alimentarea rebeliunii secesioniste din estul Ucrainei. Fiindcă, dacă Moscova închide robinetul, cetăţenii europeni riscă să rămână în frig. În ceea ce o priveşte, România beneficiază de propriile zăcăminte de hidrocarburi şi e mai puţin vulnerabilă la umorile imprevizibilului furnizor din Răsărit.



    Bucureştiul are stocuri de gaz natural într-un volum de 2,8 miliarde de metri cubi, cu un miliard mai mult faţă de necesarul prevăzut pentru perioada de iarnă — a anunţat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, reiterând, la unison cu restul responsabililor politici români, dorinţa ca ţara să devină, cât mai rapid, pe deplin independentă energetic.

  • Vacanţă de iarnă în Maramureş

    Vacanţă de iarnă în Maramureş

    Dacă vă plac sporturile de iarnă, vă invităm în Maramureş. Şuior, Cavnic, Borşa, Izvoare şi Mogoşa pot fi destinaţii perfecte în sezonul rece. Pe lângă oportunităţile de practicare a sporturilor de iarnă, în Maramureş veţi găsi peisaje de basm, mănăstiri de o rară frumuseţe, oameni minunaţi şi deosebit de ospitalieri. De asemenea, oferta de cazare este variată, pentru toate gusturile şi buzunarele.



    Maramureşul este o zonă preponderent rurală, unde turiştii pot descoperi viaţa la ţară, ne-a spus Ioana Tripon, director în cadrul Oficiul Judeţean de Turism. În această perioadă, sărbătorile de iarnă fiind de domeniul trecutului, femeile reiau lucrul la războiul de ţesut. Ele fac cămăşi, costume populare, ţes covoare, trăistuţe, cergi. Pentru acest lucru sunt renumite comunele Botiza şi Săpânţa, dar nu sunt singurele. Bărbaţii meşteresc şi ei, cioplesc obiecte din lemn, fuse cu zurgălăi (instrument de tors lâna, cu clopoţei), pecetare (model din lemn pentru colac) sau alte lucruri necesare pe lângă gospodărie. Turiştii care doresc să înveţe meşteşuguri pot merge în atelierele meşterilor populari. În zonă, aceştia vor găsi cu uşurinţă multe pensiuni care le vor oferi cazare la preţuri accesibile.”



    Maramureşenii sunt oameni ospitalieri şi, cu siguranţă, turiştii care le vor trece pragul vor fi putea gusta multe bunătăţi, preparate în general din carne de porc. Dacă sunteţi însă vegetarieni, veţi găsi un meniu special, din care nu vor lipsi zacusca, ciupercile sau ciorbele de legume. La desert nu vor lipsi plăcintele, stropite din belşug cu nelipsita horincă.



    Dincolo de tradiţii, meşteşuguri şi artă culinară, Maramureşul cultural este o destinaţie în sine, spune Ioana Tripon. Iată câteva obiective. Cele opt biserici din lemn incluse în patrimoniul mondial UNESCO, cimitirul vesel de la Săpânţa, al cărui nume provine de la culorile vii ale crucilor, pe care sunt pictate naiv scene din biografia celui decedat. Epitafurile sunt scrise în graiul popular, sunt originale şi lipsite de clişee. Acest loc se află la 20 de km de Sighet. În Sighetul Marmaţiei, vechea capitală a Maramureşului, veţi putea vizita casa memorială a lui Elie Wiesel sau Memorialul Vicitmelor şi al Rezistenţei, o închisoare muzeu, care a fost un loc de exterminare pentru elitele ţării. În anii 50 au fost încarceraţi acolo peste 100 de demnitari, foşti miniştri, politicieni, academicieni, preoţi, istorici, economişti, ziarişti, care au sfârşit în această închisoare.”



    Şi iubitorii sporturilor de iarnă vor găsi în Maramureş o ofertă atractivă, spune Ioana Tripon. Turiştii pasionaţi de schi alpin vor putea încerca pârtiile din Cavnic, Şuior sau Borşa. Există inclusiv posibilitatea practicării de schi fond, dar, mai mult, cei care vor să vadă şi mai bine Maramureşul, iarna, pot încerca drumeţii de iarnă, la înălţime. Avem Parcul Natural Munţii Maramureşului, Parcul Naţional Munţii Rodnei şi numeroase arii protejate. Iar dacă după atâta mişcare turiştii vor simţi nevoia de puţină relaxare pot încerca piscinele cu apă sărată din staţiunea Ocna Şugatag. Băile cu apă sărată sunt un remediu pentru persoanele care suferă de oboseală sau stress, pentru persoanele cu afecţiuni reumatice, probleme musculare sau osoase, neurologice şi chiar afecţiuni vasculare.”



    Horia Buhan este director de marketing la un complex turistic din Şuior, un complex care se adresează în special turismului de iarnă, având în vedere prezenţa pârtiilor de schi şi promovarea activităţilor care sunt în vogă în acest sezon. În momentul acesta starea pârtiilor este una foarte bună, stratul de zăpadă este între 35 şi 50 de centimetri. Deşi în Maramureş nu a nins la fel de mult ca în alte părţi ale ţării, noi am reuşit să facem zăpadă artificială, dat fiind faptul că pe toată lungimea pârtiilor, respectiv 3.600 de metri, avem instalaţie de zăpadă artificială şi nocturnă. Avem un centru de închiriere echipament sportiv, clăpari, snowboard. Sunt în jur de 250 de echipamente noi, care pot fi închiriate de la noi. Avem o şcoală de snowboard, dar şi mai mulţi instructori, care se găsesc în permanenţă pe pârtie şi care îi pot ajuta să înveţe pe cei care doresc să schieze. Există ghizi turistici, sunt trasee turistice marcate şi pentru această perioadă şi pentru perioada de vară. Se pot organiza cu ei diverse excursii la Creasta Cocoşului şi la alte obiective din zonă. Noi suntem situaţi în mijlocul Maramureşului, aşa că toate obiectivele sunt la distanţe care variază între 50 şi 70 de km. de noi.”



    Ana Poenar este director de marketing al unui complex turistic din Cavnic, o altă destinaţie foarte căutată în Maramureş în sezonul de iarnă. În primul rând pârtiile de schi din Maramureş, atât Cavnicul cât şi celelalte pârtii au foarte multă zăpadă. La Cavnic avem 6 km de pârtii. Sunt în stare excelentă, chiar acum sunt şi eu pe pârtie, tocmai am terminat o manşă. Avem şi o şcoală de schi, singura din România cu bandă pentru începători, cu intructori atestaţi internaţional. Avem un centru de închirieri cu echipamente foarte bune. Chiar acum avem pe pârtie nişte polonezi, ucraineni şi foarte multe grupuri din Ungaria. Cred astăzi avem chiar mai mulţi maghiari decât români la schi. Din câte am înţeles, par a fi foarte mulţumiţi de condiţiile de aici. Ei obişnuiau să meargă la schi în Austria, dar au spus că preţurile sunt foarte mari acolo şi le convine foarte mult raportul calitate-preţ pe care-l găsesc la noi. Pârtiile sunt într-o stare excelentă, de la începutul sezonului la noi s-a tot schiat. Acum, fiind ajutaţi şi de zăpada naturală, peisajul este absolut mirific. Îi aşteptăm cu mare drag la noi pe toţi iubitorii sporturilor de iarnă.”



    Invitaţia a fost lansată. Pentru a obţine cele mai bune oferte, adresaţi-vă chiar acum operatorului dv. de turism.