Tag: Iasi-Ungheni

  • România livrează gaze către Republica Moldova

    România livrează gaze către Republica Moldova

    Fără suport logistic, opţiunea occidentală a Republicii Moldova ar fi rămas pur platonică. La aproape un sfert de secol de la proclamarea independenţei faţă de Moscova, în 1991, Chişinăul este, încă, dependent energetic de hidrocarburile ruseşti. Iar despre valoarea strategică a gazului vorbesc, de la sine, laborioasele negocieri de săptămâna aceasta, de la Bruxelles, în urma cărora Uniunea Europeană a obţinut un acord între Kiev şi Moscova privind continuarea livrărilor, via Ucraina, către Occident.



    Aşa-numitul război al gazelor, prin care Moscova a penalizat, în mod repetat, atât Ucraina pentru orientarea sa spre Vest, cât şi Europa, pentru susţinerea aspiraţiilor pro-occidentale ale ucrainenilor, e un scenariu oricând repetabil în Republica Moldova. Construit tocmai pentru a reduce dependenţa Chişinăului de importurile din Rusia, gazoductul care leagă, peste frontiera comună, oraşele Iaşi din România şi Ungheni din Republica Moldova, este, de miercuri, funcţional.



    Pe 27 august 2014, când Chişinăul îşi celebra Ziua Naţională, la inaugurare au participat premierul român, Victor Ponta, omologul său de atunci, Iurie Leancă, şi comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger. Un an a durat construcţia gazoductului cu o lungime de 43 de kilometri şi care a costat de 26 milioane de euro. Bucureştiul a finanţat cea mai mare parte a costurilor proiectului, iar Comisia Europeană a acoperit restul.



    La mai bine de o jumătate de an de la inaugurare, România a început să livreze gaz statului vecin. Preţul, 255 de dolari pentru mia de metri cubi, e, remarcă analiştii, semnificativ mai mic decât cel cerut de furnizorul rus Gazprom, de 332 de dolari. Peste un milion de metri cubi vor ajunge, anul acesta, la punctul de distribuţie Ungheni, de unde vor fi pompate în reţeaua centrală a Întreprinderii Moldovagaz. Dar aceştia nu acoperă decât o parte a necesarului de gaz al Republicii Moldova.



    Guvernul de la Chişinău a precizat că se poartă, deja, discuţii cu partenerii externi pentru extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni, până în capitală. Cu o capacitate de 1,5 miliarde metri cubi pe an, gazoductul extins ar asigura aproape în totalitate necesităţile energetice ale republicii. Pentru extindere sunt, însă, necesare peste 60 milioane de euro, din care Bruxellesul e dispus să aloce zece milioane.



    De diversificarea surselor de energie depinde însuşi viitorul Republicii Moldova — le-a spus amfitrionilor săi şi adjunctul secretarului american de stat, Antony Blinken, care a făcut, marţi, o vizită la Chişinău, unde a avut întrevederi cu preşedintele Nicolae Timofti şi cu noul premier, Chiril Gaburici.

  • Nachrichten 27.08.2014

    Nachrichten 27.08.2014

    Chişinău: Der rumänische Ministerpräsident Victor Ponta, sein moldawischer Gegenüber Iurie Leanca und der EU-Energiekommissar Günther Oettinger haben am Mittwoch die Erdgas-Pipeline Iaşi-Ungheni offiziell eröffnet. Durch die Eröffnung der neuen Pipeline, die Erdgaslieferungen aus Rumänien in die Moldaurepublik ermöglicht, soll die Abhängigkeit der ehemaligen Sowjetrepublik von russischem Erdgas vermindert werden. Durch die Pipeline mit einer Gesamtlänge von 43,2 Km werden anfangs bis zu 50 Millionen Kubikmeter Erdgas jährlich aus Rumänien in die Republik Moldau geliefert; später soll dieses Volumen verdreifacht werden.






    Die Kosten des 26 Millionen teuren Projekts wurden grö‎ßtenteils von Rumänien getragen und die EU deckte den Rest. Der Besuch des rumänischen Ministerpräsidenten erfolgte an dem Tag, an dem die benachbarte Republik Moldau ihren Nationalfeiertag zum 23. Mal begeht. Am 27. August 1991 hatte das moldawische Parlament nach dem Scheitern des neo-bolschewistischen Putschs in Moskau die Unabhängigkeitserklärung unterzeichnet. Hunderttausende Demonstranten waren zu dem Zeitpunkt vor dem Parlamentsgebäude in Chişinău versammelt.







    Bukarest: Ab Mittwoch findet in Bukarest das Jahrestreffen der rumänischen Diplomatie statt. Drei Tage lang werden der rumänische Aussenminister Titus Corlăţean, die Chefs der diplomatischen Missionen und Konsulaten Rumäniens in der ganzen Welt und die Leiter der rumänischen Kulturinstitute im Ausland die Rolle und die Aktivität der rumänischen Diplomatie im aktuellen Kontext der internationalen Beziehungen besprechen.






    Hauptthemen des Treffens sind die Sicherheitslage in der Region, der europäische Weg der Mitgliedstaaten der Ostpartnerschft (das sind die Republik Moldau, die Ukraine und Georgien), die Problematik der regionalen Entwicklung im Wirtschafts- und Energiebereich, sowie Entwicklungen innerhalb der Europäischen Union. Zu den ausländischen Gästen zählen die Hohe Vertreterin der Europäischen Union für Au‎ßen- und Sicherheitspolitik und Erste Vizepräsidentin der Europäischen Kommission, Catherine Ashton, und die Aussenministerinnen Georgiens und der Republik Moldau, Maia Panjikidze, bzw. Natalia Gherman.






    Sport: Am Mittwoch ist der rumänische Damen-Achter ins Finale der Ruder- Weltmeisterschaft in Amsterdam eingestiegen. Die Rumäninnen kamen auf den dritten Platz nach Kanada und Russland. Der rumänische Ruderverband strebt bei der Weltmeisterschaft eine Medaille an. Die besten Chancen auf eine Medaille haben der Achter und der Doppelzweier ohne Steuermann. Wegen des zu starken Windes wurde der dritte Wettkampftag am Dienstag vorzeitig abgebrochen.


  • La semaine du 26 août au 1er septembre 2013

    La semaine du 26 août au 1er septembre 2013

    1. Réunion annuelle de la diplomatie roumaine à Bucarest



    Bucarest a accueilli trois jours durant la réunion annuelle de la diplomatie roumaine. L’occasion de faire connaître les priorités de la politique étrangère du pays. Parmi elles, l’adhésion à l’espace Schengen, le renforcement de la position de la Roumanie dans le cadre des institutions européennes et euro-atlantiques, la promotion efficace à l’étranger des intérêts légitimes du pays, le développement des relations économiques. Le chef de l’Etat roumain, Traian Basescu a pour sa part estimé qu’une attention accrue devait être accordée aux relations de la Roumanie avec les pays d’Asie centrale. De même, selon lui, on devrait se concentrer davantage sur le partenariat avec les Etats-Unis. Le chef de la diplomatie roumaine, Titus Corlatean, a appelé les ambassadeurs à promouvoir les intérêts des compagnies roumaines à l’étranger et à transmettre aux investisseurs et partenaires économiques de la Roumanie un message de confiance dans l’économie roumaine. Car, malgré un climat international difficile, la Roumanie demeure une destination favorable aux investissements, a encore ajouté Titus Corlatean. Plus de pragmatisme et une meilleure diplomatie économique — voilà les principales recommandations du premier ministre roumain Victor Ponta aux ambassadeurs roumains.



    2.La Roumanie et la crise syrienne



    La crise syrienne et une éventuelle intervention militaire internationale dans ce pays préoccupent les autorités roumaines aussi. Le président de la République, Traian Basescu a souligné que la Roumanie serait solidaire avec ses alliés au cas où l’ONU prouverait l’implication du régime de Damas dans l’attaque chimique présumée de la semaine dernière. Bucarest devrait présenter sa position après l’annonce par les experts onusiens du résultat de l’enquête menée en Syrie, a encore affirmé le président roumain. Il a également plaidé en faveur d’une attitude prudente à l’égard de la crise en Syrie, pays où vivent à présent plus de 10 mille ressortissants roumains. Le ministère roumain des affaires étrangères conseille aux ressortissants roumains de Syrie de quitter le pays au plus vite. Les uniques routes d’évacuation des citoyens roumains sont terrestres, vers les pays voisins – le Liban, la Jordanie et la Turquie -, font savoir les autorités de Bucarest.



    3. Dialogue intense entre Bucarest et Chisinau



    Cette semaine s’est avérée importante pour les relations entre la Roumanie et la République de Moldova et a été marquée par la visite du premier ministre roumain, Victor Ponta, à Chisinau, et la présence de la ministre moldave des affaires étrangères, Natalia Gherman, à la réunion de la diplomatie roumaine, à Bucarest. Autant d’occasions pour la Roumanie de réaffirmer son appui au pays voisin quand il s’agit d’accomplir les étapes procédurales qui permettent la signature, en 2014, de l’Accord d’Association entre la République de Moldova et l’UE.


    Le lancement des travaux de construction du gazoduc Iasi-Ungheni a représenté le point fort de la visite du premier ministre, Victor Ponta à Chisinau. Y ont également pris part son homologue moldave, Iurie Leanca et le commissaire européen à l’énergie, Günther Oettinger. Le projet revêt une importance stratégique pour les deux pays et fera augmenter le degré de sécurité énergétique aussi bien en République de Moldova que dans la région, dans son ensemble. A Bucarest, les ministres roumain des affaires étrangères, Titus Corlatean et moldave, Natalia Gherman, ont également évoqué les projets visant l’interconnexion des infrastructures roumaine et moldave et la diversification du marché énergétique. Les entretiens ont également porté sur les programmes d’aide au développement déroulés par la Roumanie et destinés au pays voisin. Lequel en bénéficie sous forme de bourses d’études, de projets éducationnels, de transfert d’expertise technique, de formation et conseil.



    4. La visite en Slovaquie du président roumain Traian Basescu



    Le président roumain Traian Basescu a effectué, les mercredi et jeudi derniers, une visite en Slovaquie, dans le contexte du 69e anniversaire de la libération de ce pays du fascisme, moment historique auquel l’armée roumaine avait apporté une contribution décisive. Il a participé à une cérémonie de dépôt de gerbes de fleurs au cimetière militaire roumain de Zvolen, où sont enterrés 10 mille soldats roumains, ainsi qu’au monument du Musée de libération de la Slovaquie. La xénophobie et le racisme refont surface en Europe, a déclaré jeudi le président de la Roumanie à l’issue de sa visite. Lors de son entretien avec le président slovaque Ivan Gasparovic, Traian Basescu a également souligné que les deux pays avaient adapté aux normes européennes la législation concernant les minorités nationales.



    5. 2 équipes roumaines de football se sont qualifiées pour la phase de groupes de la Ligue des Champions de la Ligue Europa



    L’équipe de foot Steaua Bucarest, championne de Roumanie vient d’apprendre ses futurs adversaires dans la Ligue des Champions. De retour dans ces compétitions, après une absence de cinq ans, elle affrontera les Anglais de Chelsea Londres, les Allemands de Schalke 04 et les Suisses de FC Bâle. Une seule équipe roumaine s’est qualifiée pour l’autre compétition, celle de la Ligue Europa. Il s’agit de Pandurii Tg. Jiu, qui a battu les Portugais de Sporting Braga. Les deux autres représentantes de la Roumanie, Petrolul Ploiesti et Astra Giurgiu ont été éliminées, suite à leur défaite face à Swansea City (Pays de Galles) et respectivement Maccabi Haifa (Israël). (trad. : Alexandra Pop, Mariana Tudose)


  • Despre Republica Moldova, de Ziua Independenţei

    Despre Republica Moldova, de Ziua Independenţei

    La 27 august 1991, Adunarea Nationala a locuitorilor din fosta republica sovietica Moldova impunea Parlamentului de la Chisinau votarea Declaraţiei de Independenţã fata de URSS şi adoptarea cântecului Deşteaptã-te, române!” ca imn naţional, identic cu cel al Romaniei vecine. Declaraţia proclama un stat suveran, independent şi democratic, liber sã-şi hotãrascã prezentul şi viitorul, fãrã nici un amestec din afarã, în conformitate cu idealurile şi nãzuinţele sfinte ale poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”. În acelaşi timp se solicita Moscovei sã înceapã negocierile pentru retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul R. Moldova.



    La 22 de ani de la acest act care a scos fosta provincie istorica romaneasca, Basarabia, majoritar romanofona, din administarea rusa si sovietica, premierul Romaniei, Victor Ponta, a facut, luni si marti, o vizita semnificativa la Chisinau. O vizita in care a evaluat, impreuna cu omologul sau moldovean, Iurie leanca, o serie de proiecte comune, menite, pe de o parte, sa aprofundeze relatia cu Romania. Unul dintre aceste proiecte este construirea gazoductului transfrontalier Iasi — Ungheni despre care se spune ca dovedeste rolul României de partener crucial al Republicii Moldova în efortul integrării europene, inclusiv sub raportul racordării efective, la spaţiul european.



    De asemenea, in plan cultural, va fi incheiat urgent litigiului din perioada guvernarii comuniste de la Chisinau, prin care canalul TVR nu mai putea fi difuzat in R.Moldova. “Cred, declara premierul Ponta, ca solutionarea acestui litigiu va da posibilitatea unei mai bune comunicari si informari, cu respectarea libertatii presei si a libertatii de exprimare.” Vizita premierului roman la Chisinau poate fi interpretata si ca un gest de incurajare pentru guvernul democrat moldovean care asteapta ca, in luna noiembrie, la Vilnius, la summitul parteneriatului estic al UE sa semneze Acordul de asociere, act care va intari, fundamental, actualul curs pro european al Moldovei.



    In general, relaţia dintre România şi Republica Moldova cunoaşte, astăzi, asa cum se arata intr-un comunicat al guvernului de la Bucuresti, un nivel fără precedent. Exista un dialog politic extrem de dens şi activ şi o abordare deschisă, orientată spre rezultate, spre cooperare concreta. “Bucurestiul sprijină Moldova pentru îndeplinirea angajamentelor faţă de UE şi, pe un plan mai larg, pentru racordarea deplină la agenda europeană

  • România – Rep. Moldova, relaţii frăţeşti

    România – Rep. Moldova, relaţii frăţeşti

    Vizita presedintelui Traian Basescu in Moldova a coincis cu marcarea, la 17 iulie, a 577 de ani de la prima atestare documentara a capitalei Chisinau, care, intre cele doua razboaie mondiale, era al doilea oras, ca marime, din Romania. De altfel, convorbirile presedintelui roman cu omologul sau moldovean, Nicolae Timofti, cu speakerul Parlamentului, Igor Corman si cu premierul Iurie Leanca au stat sub semnul relatiei fratesti dintre Moldova si Romania, unite, de-a lungul istoriei, prin comunitatea de limba si de neam. Aceasta a fost a doua vizita a lui Traian Basescu la Chisinau dupa ce democratii i-au inlocuit la putere, pe comunisti, in 2009, fapt care a contribuit la relansarea foii de parcurs a Moldovei pe calea integrarii europene.



    Traian Basescu: “Este o vizită care vine într-un moment extrem de important pentru viitorul Rep Moldova. Moldova se pregăteşte pentru cel mai mare succes al procesului declanşat cu destul de mulţi ani în urmă, acela de apropiere şi viitoare integrare în UE şi anume, parafarea acordului de asociere la UE şi parafarea acordului de liber schimb.”



    Parafarea va avea loc la Vilnius, în luna noiembrie. Presedintele Romaniei a subliniat ca Bucurestiul va continua sa fie “avocatul fara rezerve” al Moldovei in procesul de integrare europeana, respectand, in acelasi timp, optiunea de neutralitate militara a statului vecin la raul Prut. El a mentionat, totodata, ca Moldova nu va putea să finalizeze negocierile de aderare până când nu va soluţiona problema statutului regiunii separatiste Transnistria.



    La randul sau, presedintele Nicolae Timofti a remarcat interesul partii romane pentru dezvoltarea relatiilor bilaterale. Nicolae Timofti: “I-am mulţumit preşedintelui Băsescu pentru acest sprijin preţios şi pentru implicarea sa personală în proiectele de importanţă strategică pentru Republica Moldova şi anume: integrarea europeană, securitatea energetică şi soluţionarea conflictului transnistrean.”



    Intre proiecte, se numara gazoductul transfrontalier Iasi-Ungheni, 3 linii de inalta tensiune si doua poduri peste raul Prut, care vor contribui la diversificarea surselor de de energie si la apropierea Moldovei de spatiul european. De asemenea, trebuie amintite proiectele in domeniul educatiei, inclusiv acordarea, anul acesta, a unui numar de 6000 de burse, in Romania, pentru elevi si studenti din Moldova, donarea unui milion de carti in limba romana pentru scoli si biblioteci din Moldova si reluarea retransmiterii programului postului public romanesc de televiziune pe teritoriul Moldovei.