Radio România Internațional

Tag: ICCJ

  • Umstrittene Justizentscheidung: Führt neue Verjährungsregelung zur Einstellung von Strafverfahren?

    Umstrittene Justizentscheidung: Führt neue Verjährungsregelung zur Einstellung von Strafverfahren?





    Mit seiner Grundsatzentscheidung zur Auslegung von Urteilen des Verfassungsgerichts in strafrechtlichen Verjährungsfragen hat der Oberste Gerichtshof (ICCJ) am Dienstag für Klarheit — aber auch massiv für Schlagzeilen — gesorgt. Die höchste ordentliche Instanz stellte fest, dass zwischen zwei Urteilen von 2018 bzw. 2022 zur Verfassungswidrigkeit der Vorschriften zur Unterbrechung der Verjährungsfristen ein Rechtsvakuum geherrscht habe und dass dies als günstigeres materielles Strafrecht im Sinne der Angeklagten auszulegen sei. Als Folge der verbindlichen Grundsatzentscheidung wären Gerichte und Staatsanwaltschaften nun gezwungen, eine gro‎ße Anzahl von Verfahren einzustellen, da die Straftaten inzwischen verjährt sind, kommentierten Juristen die neue Sachlage.



    Auch manche Prominente könnten ihre Anklagen loswerden. So würden beispielsweise laufende Korruptionsverfahren gegen die frühere Tourismusministerin Elena Udrea eingestellt werden — allerdings würde sie ihre sechsjährige Gefängnisstrafe, zu der sie rechtskräftig verurteilt wurde, offenbar weiter verbü‎ßen müssen. Im betreffenden Verfahren spielten Verjährungsfragen keine Rolle, sagen Juristen.



    Gegen Udrea, die als politische Ziehtochter und Schützling des ehemaligen Präsidenten Traian Băsescu gilt, laufen gegenwärtig zwei weitere Verfahren. In einem Verfahren geht es um die Finanzierung des Wahlkampfs Băsescus von 2009, und Udrea war in erster Instanz wegen Anstiftung zur Bestechung und Geldwäsche zu acht Jahren Haft verurteilt worden — dagegen legten Udreas Anwälte Einspruch ein und die Sache wird nun beim Obersten Gerichtshof als Berufungsinstanz weiterverhandelt. In derselben Strafsache war auch Ioana Băsescu, die älteste Tochter des ehemaligen Präsidenten, zu einer fünfjährigen Freiheitsstrafe verurteilt worden. In einem weiteren Verfahren, das beim Bukarester Oberlandesgericht verhandelt wird, ist Udrea der unerlaubten Einflussnahme und der Geldwäsche angeklagt. Konkret legen ihr die Staatsanwälte zur Last, 5 Mio. Dollar von einem Geschäftsmann angenommen zu haben, um sich als Ministerin für Regionalentwicklung für vergünstigte Verträge des Staates mit dem Stromversorger Hidroelectrica stark zu machen.



    Auch weitere rechtskräftig verurteilte Prominente kamen im Zuge der neuen Verjährungsregelung wieder auf freien Fu‎ß, darunter der Liberale Bogdan Olteanu, ehemaliger Vorsitzender der Abgeordnetenkammer, und Adrian Mititelu, Geschäftsmann und Eigentümer des Fu‎ßballklubs UCraiova 1948. Dutzende weitere anhängige Strafsachen wurden bis zur gestrigen Entscheidung des Obersten Gerichtshofs ausgesetzt; Beobachter gehen davon aus, dass die meisten Verfahren nun eingestellt werden müssen. In den Strafsachen geht es meistens um unerlaubte Einflussnahme, Bestechung und Amtsmissbrauch, involviert sind darin Politiker und Geschäftsleute jeglicher Couleur — in Korruptionsfällen ging es in Rumänien schon immer querbeet durch die gesamte politische Landschaft.

  • Dosare celebre în justiţia română

    Dosare celebre în justiţia română

    În faţa televizoarelor sau chiar la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, critici şi susţinători ai politicianului numărul unu din coaliţia la putere în România, liderul PSD Liviu Dragnea, au aşteptat cu sufletul la gură sentinţa definitivă în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman(sud). Verdictul va fi dat, însă, pe 27 mai. Luni a fost ultimul termen în proces, la care DNA a cerut ca Dragnea să fie condamnat şi pentru instigare la fals intelectual, iar pedepsele aplicate acestuia să fie majorate. În iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat, în primă instanţă, pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu.



    Procurorii au adus dovezi în sprijinul acuzaţiei că liderul PSD a influenţat, în perioada în care era preşedintele al Consiliului Judeţean Teleorman, menţinerea ilegală în funcţie a două angajate ale Direcţiei de Asistenţă Socială, în condiţiile în care acestea nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul Organizaţiei PSD locale. DNA susţine că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean, Liviu Dragnea coordona şi controla activitatea Direcţiei. Liviu Dragnea nu s-a prezentat, luni, la proces, iar avocaţii s-au străduit, fără succes, să obţină amânarea acestuia după 5 iunie, când Curtea Constituţională ar trebui să ia o decizie în ceea ce priveşte modul de constituire a completurilor de 3 judecători de la Instanţa supremă.



    Curtea examinează, la solicitarea vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor Florin Iordache, un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie. Iordache consideră că Instanţa supremă a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum ar prevedea Legea privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Mişcarea a fost interpretată de adversarii şi criticii liderului PSD ca o nouă încercare, venită de data aceasta din partea unui subordonat docil, de a-l face scăpat de pedeapsă în dosarul angajărilor fictive.



    Justiţia a fost vedeta incontestabilă a zilei de luni, una care s-a încheiat cu repatrierea forţată a lui Radu Mazăre, fost primar social-democrat al Consţanţei, cel mai mare oraş de la Marea Neagră. El a fost extrădat de autorităţile din Madagascar, unde încerca să obţină azil, după condamnarea definitivă la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză.



    Fost jurnalist şi politician, excentricul, nonconformistul Radu Mazăre pare să fi deturnat lunga lui administraţie a unui oraş cu resurse importante spre activităţi lucrative în folos personal. Fostul edil are multiple condamnări, unele nedefinitive. El nu e, însă, singurul care a fugit de justiţia română în locuri exotice. Au procedat la fel fostul ministru Elena Udrea şi fosta şefă a Parchetului Antimafia şi Antiterorism, Elena Bica, ambele aflate acum în Costa Rica.

  • Sentinţă finală într-un important dosar de corupţie

    Sentinţă finală într-un important dosar de corupţie

    Fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 9 ani închisoare într-un dosar legat de retrocedări ilegale de terenuri în Constanţa şi staţiunea alăturată Mamaia, în zonele de plajă şi faleză. Iniţiată în urmă cu peste un deceniu, ancheta a scos la lumină caracatiţa care controla un amplu mecanism de restituiri şi atribuiri nelegale de teren intravilan, ce a condus la un prejudiciu pentru stat de 114 milioane de euro. Aproape 40 de persoane au fost inculpate — funcţionari din primărie, notari publici, mandatari, moştenitori, cesionari cumpărători de drepturi succesorale.



    Alte nume sonore implicate sunt cel al fostului preşedinte social-democrat, ca şi Mazăre, al Consiliului Judeţean, Nicuşor Constantinescu, dar şi cele ale fosţilor finanţatori ai clubului de fotbal Dinamo, Cristian Borcea şi Dragoş Săvulescu. Acuzaţiile au fost de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu obţinerea de avantaje patrimoniale, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, fals intelectual, în formă continuată, şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. Toţi vor merge la închisoare, cu excepţia lui Radu Mazăre, care a fugit din România şi se află în prezent în Madagascar, cea mai exotică dintre destinaţiile alese de foşti demnitari, politicieni şi şefi de instituţii găsiţi vinovaţi pentru fapte de corupţie.



    Borcea revine în închisoare după o scurtă paranteză în libertate. El a fost eliberat condiţionat anul trecut, după ce executase o parte din pedeapsa primită într-un alt dosar celebru, cel al transferurilor ilegale de fotbalişti. Este prima sentinţă importantă dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după blocajul intervenit atunci când Curtea Constituţională a calificat drept nelegală alcătuirea completurilor de 5 judecători în ultimii 2 ani.



    Înalta Curte a fost nevoită, în consecinţă, să suspende executarea pedepselor în cazul unor personaje celebre precum fostul ministru Elena Udrea şi fosta şefă a parchetului antimafie şi antiterorism Alina Bica, ambele în căutarea azilului politic în Costa Rica. Ele nu sunt singurele beneficiare ale blocajului de la ICCJ. Unul care, alături de incertitudinile legate de postul de procuror şef al DNA, liber încă după revocarea Laurei Codruţa Kovesi, şi de soarta procurorului general Augustin Lazăr, aflat în proces de revocare, precum şi de controversatele modificări aduse de puterea de stânga legislaţiei în materie judiciară, alimentează îngrijorările — interne şi externe — cu privire la funcţionarea justiţiei.



    În toate întâlnirile — nu puţine — impuse de mandatul românesc la şefia Consiliului UE, premierul Viorica Dăncilă s-a străduit să demonteze temerile şi a dat asigurări cu privire la respectarea statului de drept. A făcut acest lucru şi la discuţiile de joi cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. După întâlnire, cel care îi îndemna pe români, vorbindu-le limba, să apere cu hotărâre statul de drept, a postat pe Twitter un mesaj cu tâlc. Poate sunt de modă veche — a scris Tusk — dar continui să cred că este responsabilitatea judecătorilor şi nu a politicienilor să decidă cine este vinovat şi cine nu.

  • Decizie în dosarul Dragnea

    Decizie în dosarul Dragnea

    Continuă neplăcerile din Justiţie pentru omul forte al Puterii de la Bucureşti. Luni, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins contestaţia la executare depusă de preşedintele PSD şi al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, împotriva condamnării la doi ani de închisoare cu suspendare primite, anul trecut, în dosarul numit Referendumul. Decizia este defintivă.



    Dragnea a fost condamnat fiindcă, în 2012, înainte şi în timpul derulării referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României, a pus la punct, ca secretar general al PSD, un sistem menit să deturneze rezultatul votului, pentru a se întruni cvorumul necesar demiterii. Până la urmă, cvorumul n-a fost atins, referendumul a fost invalidat, Băsescu a rămas preşedinte, iar Dragnea s-a ales cu cazier. În februarie anul acesta, el a declanşat o acţiune de redeschidere a procesului, prin depunerea în instanţă a unei contestaţii la executare, o cerere extraordinară de atac.



    Avocaţii lui au solicitat în instanţă anularea deciziei din dosarul “Referendumul”, pe motiv că două judecătoare din complet s-au pensionat înainte de redactarea motivării, iar în locul lor a semnat altcineva. De asemenea, ei au reclamat că a fost depăşit termenul legal de 30 de zile pentru redactarea motivării în acest dosar. Eu, după aproape 10 luni de zile, nu am această motivare — asta înseamnă că hotărârea nu este completă” — afirma atunci Dragnea.



    Decizia de luni a instanţei supreme îi fragilizează suplimentar pe preşedintele PSD. Anul trecut, pe 15 iulie, procurorii DNA l-au trimis în judecată pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, în dosarul în care este acuzat, alături de fosta lui soţie, Bombonica Prodana, pentru fapte comise pe vremea când era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. Anchetatorii susţin că el a determinat mai mulţi angajaţi ai Direcţiei de Asistenţă Socială să angajeze, fictiv, două persoane, membre ale organizaţiei PSD Teleorman. Acestea au fost plătite cu bani publici, deşi prestau exclusiv pentru partid.



    Comentatorii notează că, potrivit legislaţiei penale româneşti, în cazul unei condamnări în acest nou dosar, Dragnea riscă să execute şi cei doi ani de detenţie primiţi, iniţial, cu supendare. Ceea ce l-ar scoate definitiv de pe o scenă politică pe care, după alegerile parlamentare de pe 11 decembrie 2016, o domină categoric.



    Sub conducerea lui, PSD a obţinut, atunci, 45% din sufragii, cel mai bun scor electoral al stângii în ultimul sfert de secol. Componenţa şi programul Guvernului format de PSD împreună cu partenerul junior ALDE şi condus de social-democratul Sorin Grindeanu sunt expresia voinţei lui Dragnea. Exact când a ajuns la apogeul carierei sale politice, liderul PSD e, spun analiştii, mai vulnerabil ca oricând.